Emmanuel Macron, după explozia de la Constanța: Suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România
„Am trimis trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul” Rugat să comenteze situația din portul Constanța, Emmanuel Macron a declarat: „Securitatea întregii Europe și în special Securitatea României este de o importanță extrem de mare pentru Franța. De aceea, la câteva ore după izbucnirea războiului din Ucraina am decis, la cererea autorităților române, să trimitem trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul. Și de aceea astăzi, suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România. Suntem alături de autoritățile dumneavoastră și vom face ceea ce autoritățile române consideră necesar pentru a proteja suveranitatea terestră și aeriană”. „Puteți conta pe noi” Șeful statului francez a fost întrebat și dacă suplimentează trupele Franței prezente în România. Macron a răspuns că totul depinde de evaluări, dar România se poate baza pe Franța: „Depinde de evaluarea comună a amenințării. Astăzi vedem uneori această provocare și evident, aceste incursiuni ale dronelor. De fiecare dată clarificăm și reiterăm acest sprijin deplin iar poziția noastră se va adapta în funcție de cerințe și necesități. Dar puteți conta pe noi”. O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port. Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Macron avertizează că președinții SUA, Rusiei și Chinei se opun cu îndârjire europenilor
„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor. Așadar, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi”, a declarat Macron într-o discuție cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Atena, potrivit Politico. „Trebuie să avem mai multă încredere în noi și să venim cu o agendă”, a adăugat el. Macron a mai spus că tensiunile cu Statele Unite ar putea continua și după încheierea mandatului lui Donald Trump. „Este o tendință istorică. Putem colabora cu SUA pe anumite teme și acest lucru are în continuare sens, datorită valorilor comune și legăturilor istorice, dar cred cu tărie că această abordare a SUA va continua”, a afirmat el. El a explicat că, în primul mandat al lui Trump, multe state europene au considerat situația drept una temporară, care nu necesita schimbări majore. „Acum, mulți colegi sunt mai lucizi, pentru că, după atâția ani, spunem: trebuie să reacționăm. Trebuie să acționăm ca europeni, să fim mai uniți, să ne apărăm propriile interese. Pentru mine, aceasta este direcția corectă”, a mai spus acesta. Macron a ajuns la Atena după o reuniune informală a Consiliului European, desfășurată în Cipru. Vizita are loc în contextul în care Grecia și Franța urmează să semneze sâmbătă reînnoirea unui acord bilateral de securitate.
Regatul Unit și Franța vor conduce o misiune militară defensivă pentru protejarea transportului maritim în strâmtoarea Ormuz. Ce declară Starmer și Macron
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat vineri că „de îndată ce condițiile vor permite”, Franța și Regatul Unit vor lansa o misiune militară defensivă pentru a „proteja libertatea de navigație” în strâmtoarea Ormuz. Președintele României, Nicușor Dan, a luat și el parte vineri la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de Starmer și Macron. Starmer a spus, conform Sky News, că misiunea defensivă ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz. De asemenea, el l-a susținut pe președintele Franței, Emmanuel Macron, în remarcile sale, spunând că „întreaga lume trebuie să vadă o soluție aici”. Redeschiderea căii navigabile cruciale trebuie să se bazeze pe „o propunere atât durabilă, cât și fezabilă”, spune el. „Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a restabili fluxul liber de energie și comerț la nivel global, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc. Cetățenii noștri trebuie să vadă o revenire la pace și stabilitate și ne vom juca pe deplin rolul.”, a declarat Starmer. De asemenea, președintele Emmanuel Macron a făcut același anunț, în cadrul aceleiași conferințe, la care a participat. „Am început deja să ne coordonăm cu Regatul Unit pentru a înființa o misiune neutră, complet separată de oricare dintre beligeranți, pentru a sprijini și securiza navele comerciale care traversează Golful.”, a spus Macron. O întâlnire de planificare va avea loc la Londra săptămâna viitoare, a adăugat Macron. Premierul Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit vor conduce misiunea și că foarte multe țări au promis deja că vor „contribui cu resurse” la misiune. „Aceasta va fi strict pașnică și defensivă, ca o misiune de liniștire a transportului maritim comercial și de sprijinire a deminării”, a spus el. „Invităm toate națiunile interesate de libera circulație a comerțului global să ni se alăture.” Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea defensivă din Strâmtoarea Ormuz Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a confirmat, de asemenea, că țara sa va sprijini misiunea defensivă din strâmtoarea Ormuz. Meloni a declarat că Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea „pur defensivă”. „Trebuie să oferim reasigurări industriei transportului maritim pentru a o face să simtă și să știe că navele lor sunt în siguranță în timpul traversării strâmtorii. Și considerăm că cea mai bună modalitate de a realiza tipul de misiune pe care ați descris-o, care va fi pur defensivă, ca principiu asupra căruia suntem cu toții de acord… Italia este dispusă să participe la acest cadru prin furnizarea unui anumit număr de unități navale, în conformitate cu ceea ce va fi autorizat de Parlamentul italian.”, a spus Meloni.
Criză la Paris: Poliția, oprită la Palatul Élysée într-o anchetă sensibilă pentru Emmanuel Macron
Potrivit unor oficiali ai președinției,citați de Politico, investigatorii care s-au prezentat la sediul administrației prezidențiale nu au primit permisiunea de a efectua percheziția. Reprezentanții Élysée au transmis că documentele relevante, care nu țin de atribuțiile oficiale ale președintelui, pot fi puse la dispoziție la cerere, fără a permite accesul direct în instituție. Decizia se bazează pe statutul special al Palatului Élysée, protejat prin imunitatea prezidențială. Suspiciuni de corupție și favoritism Ancheta este coordonată de Parchetul Financiar Național și vizează posibile fapte de corupție, trafic de influență și conflict de interese. Investigatorii analizează modul în care au fost atribuite contractele pentru organizarea ceremoniilor oficiale la Panthéon, unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Franței. Conform informațiilor apărute în presa franceză, o companie ar fi primit în mod repetat aceste contracte. Aceleași surse arată că fiecare eveniment a avut un cost estimat la aproximativ două milioane de euro. Autoritățile verifică și posibile conexiuni între firma implicată și Centrul Monumentelor Naționale, instituția responsabilă de administrarea patrimoniului istoric al Franței. Panthéonul din Paris găzduiește rămășițele unor personalități marcante ale Franței. Organizarea ceremoniilor în incinta monumentului are o puternică valoare simbolică și politică. Un dosar sensibil politic Refuzul accesului în Palatul Élysée ar putea amplifica tensiunile în jurul anchetei, în condițiile în care aceasta vizează indirect administrația prezidențială. Cazul ridică noi întrebări despre transparența utilizării fondurilor publice și despre limitele imunității prezidențiale în Franța. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au anunțat până în acest moment eventuale acuzații formale.
NYTimes: Fiecare amenințare a lui Trump golește NATO de conținut. Cum ar putea arăta NATO european
De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times. Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui. Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO. „E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.” În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților. „Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect” Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect. Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el. Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta. „Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el. Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran. „Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.” Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”. Ce costuri presupune un NATO european? Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional. Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari. Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite. Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară. Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029. Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el. Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”. Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei? Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative. Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană. Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele. Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere. „Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”. A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a
Marina franceză confiscă un petrolier din flota fantomă a Rusiei. Macron: Navele urmăresc să finanțeze efortul de război al Rusiei
Marina franceză a confiscat vineri nava „Deyna”, care face parte din flota-fantomă a Rusiei. Oficialii locali au declarat pentru agenția Reuters faptul că Marina franceză a abordat petrolierul sub pavilionul Mozambicului în Marea Mediterană de Vest, după ce nava, care plecase din portul rus Murmansk, a fost suspectată că arbora un pavilion fals. Anunțul a fost făcut de președintele francez Emmanuel Macron, într-o postare pe platforma de socializare X. „Marina franceză a capturat în această dimineață, în Marea Mediterană, o altă navă aparținând flotei fantomă, pe nume „Deyna”. Războiul din Iran nu va determina Franța să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei, unde războiul de agresiune al Rusiei continuă. Aceste nave, care eludează sancțiunile internaționale și încalcă dreptul maritim, sunt profitori de război. Ele urmăresc să acumuleze profituri și să finanțeze efortul de război al Rusiei. Nu vom permite acest lucru”, se arată în mesajul publicat de Macron pe X. Nous gardons le cap. La Marine française a arraisonné ce matin en Méditerranée un nouveau bateau de la flotte fantôme, le Deyna. La guerre en Iran ne détournera pas la France du soutien à l’Ukraine où la guerre d’agression de la Russie se poursuit.… pic.twitter.com/ZylRHZ8zHw — Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 20, 2026 Operațiunea a fost desfășurată împreună cu aliații britanici, potrivit armatei franceze. Într-o postare pe X, aceasta a precizat că Marina a intervenit pentru a „verifica pavilionul” unui petrolier provenind din Murmansk, Rusia, pe fondul suspiciunilor că ar putea naviga sub pavilion fals, fapt confirmat ulterior. „La cererea procurorului și în conformitate cu dreptul internațional, nava a fost escortată către un loc de ancorare pentru investigații suplimentare”, se arată în mesajul publicat de Armata franceză pe X. 📍Méditerranée | La @MarineNationale intervient en haute mer pour contrôler le pavillon d’un pétrolier-cargo en provenance de Mourmansk ⚓ 🎯 Vérification de la nationalité du navire, soupçonné d’arborer un faux pavillon ➡️ Confirmation des doutes quant à la régularité du… https://t.co/WhGy5lINoh pic.twitter.com/qoWz5xh4M4 — Armée française – Opérations militaires (@EtatMajorFR) March 20, 2026
Zelenski și Macron au discutat despre apărarea Ucrainei și tensiunile din Orientul Mijlociu
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut discuții cu președintele francez Emmanuel Macron despre securitatea Ucrainei și evoluțiile din Orientul Mijlociu, scrie Ukrinform. Anunțul a fost făcut de Volodimir Zelenski printr-un mesaj pe Telegram. „Am vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron. Am reușit să discutăm toate problemele cheie care sunt importante în prezent pentru securitatea țărilor noastre și a Europei. În special, situația din Ucraina și nevoile cheie ale apărării noastre. L-am informat despre consecințele atacului masiv al Rusiei de aseară, precum și despre evenimentele de pe linia frontului”, a declarat Zelenski. Președintele a scris că soldații ucraineni au obținut rezultate notabile în această iarnă și au menținut toate pozițiile strategice de apărare privind Ucraina. „Este important ca acordurile europene comune privind 90 de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei în următorii doi ani, precum și privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, să fie implementate”, a adăugat el. De asemenea, discuțiile au fost și despre situația actuală din Orientul Mijlociu și regiunea Golfului, în special legată de Iran și perspectivele sale regionale. „Emmanuel a susținut munca noastră pentru o securitate sporită în regiune – apărarea Ucrainei împotriva Șahidelor este într-adevăr cea mai experimentată, iar experiența Ucrainei poate deveni unul dintre fundamentele unei securități colective reînnoite și mai eficiente cu toți partenerii”, a mai scris Volodimir Zelenski.
România analizează invitația Franței privind descurajarea nucleară. Tanczos Barna: Ajunge prima dată la președintele țării
Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”. Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului. Propunerea Franței și reacția de la București Președintele Franței a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării. Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate. „Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. Poziția Ministerului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective. „În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu. Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte. „Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea. O decizie cu implicații strategice România găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată. Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Un grup de țări europene susțin discuțiile privind o descurajare nucleară comună
Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform. Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”. Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană. Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München. Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune. Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.