Etichetă: energie electrica

Spitalele din România au 950 de generatoare de rezervă

Ministerul Sănătăţii transmite, joi, că, la nivel naţional, toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene şi soluţii alternative de alimentare, inclusiv pentru secţiile şi structurile medicale exterioare. Datele centralizate arată că unităţile medicale au aproape 950 de grupuri electrogene. Niciun spital public fără curent de rezervă în caz de criză  Loading … Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Ministerul Sanatatii, marti, 22 ianuarie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar. Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context. Reacția Ministerului Sănătăţii vine în contextul în care, de joi, Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost închisă. (Mai multe detalii AICI)

Prognoza INHGA: Debitul Dunării, la minim istoric

Joi, Dunărea atingea un nou minim istoric, cu un debit de 1.400 mc/s. Potrivit ANAR – Administrației Naționale Apele Române. Purtătoarea de cuvând a instituției a explicat ce se va întâmpla cu nivelul fluviului pânâ la data de 12 august 2026. Tot astăzi, operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre a fost amânată din nou. Motivul este legat de condițiile de siguranță. Potrivit ANAR, debitul minim al Dunării se va menține cel puțin până pe 12 august. La Cernavodă, nivelul fluviului va scădea cu aproximativ 10 centimetri în următoarea săptămână. Însă evoluția actuală oferă câteva zile suplimentare pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Cernavodă.  Loading … „Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400 mc/s, iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staționalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce privește nivelul Dunării la Cernavodă, acesta este astăzi de -218 cm și va ajunge în data de 12 august la – 228 cm. Aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm. Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10 cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 de centimetri, iar astăzi avem tot aceeași valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câștigat trei-patru zile în plus pentru menținerea unor debite minime în vederea funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă”, a explicat Ana-Maria Agiu într-un mesaj video, arată Agerpres. Dunărea a scăzut cu încă 2 centimetri în 24 de ore Administrația Națională Apele Române anunță că nivelul Dunării a scăzut cu încă 2 centimetri în ultimele 24 de ore. Totodată, încărcarea ultimei barje a fost finalizată, iar autoritățile analizează scufundarea controlată a acesteia, în funcție de condițiile de siguranță. Instituția avertizează că mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit hidrologic accentuat. În bazinul Crișanei sunt deja râuri care au început să sece și înregistrează debite sub nivelul necesar. „Din monitorizarea pe care am realizat-o și care conține informații până la sfârșitul lunii iulie, avem 80 de localități din 12 județe care au în acest moment restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat”, a spus purtătoarea de cuvânt. Exemple de județe cu restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat: Neamț – 26 de localități; Bihor – 15 localități; Bacău – 10 localități; Galați – 8 localități; Vaslui – 8 localități; Maramureș – 7 localități. ANAR anunță că 61 de localități din județele Botoșani, Gorj și Iași se confruntă cu restricții de apă din cauza alimentării din puțuri și fântâni. În același timp, gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de 71%. Botoșani – 55 de localități; Gorj – 3 localități; Iași – 3 localități. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN.

De ce vinde România energie ieftină Bulgariei

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă. Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.  Loading … „De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja. De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare. „De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”. Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja. Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023 Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens. „Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta. Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare. „Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi” În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.

Ce măsuri de urgență iau vecinii României în criza energetică

Țările riverane Dunării au luat măsuri critice în ultimele ore pentru a economisi energia. Dunărea este afectată de seceta severă, debitul prăbușindu-se la un minim istoric din cauza caniculei prelungite și lipsei de precipitații în Europa Centrală și de Est. BUDAPEST, HUNGARY – JULY 30: A view of the Danube River as it reaches historic record-low water levels in Budapest, Hungary, on July 30, 2026. Following weeks of extreme heat and prolonged drought, the receding river has exposed large sections of the riverbed, rocks and sandbars along the capital’s waterfront. The unusually low water levels have disrupted river navigation and highlighted the impact of persistent dry weather across Central Europe. Robert Nemeti / Anadolu/ABACAPRESS.COM Ungaria a economisit 700 de megawați. Peter Magyar pregătește și alte măsuri Facebook Peter Magyar „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00. Împreună, vom trece peste această perioadă dificilă și vom arăta Ungariei o față mai frumoasă și mai umană”, a anunțat aseară premierul Peter Magyar pe pagina sa de Facebook. După economia făcută de poporul maghiar, presa de la Budapesta arată că Centrala Nucleară de la Paks nu mai trebuie oprită complet. Conform prognozelor meteorologice de la Budapesta, se așteaptă o ameliorare a precipitațiilor spre weekend, dar amploarea și distribuția potențialelor precipitații sunt încă incerte. Ordinul este clar: mai întâi statul, marile companii și uzinele industriale trebuie să se adapteze, și abia apoi se va putea cere familiilor maghiare să facă același lucru – a subliniat Magyar. El a spus că sute de companii și-au reorganizat deja producția și au întreprins reduceri voluntare de consum, dar dacă securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei o cere, vor fi dispuse reduceri obligatorii de consum și, dacă este necesar, marii consumatori pot fi deconectați de la rețea. Ungaria a mai decis: Restricții pentru marea industrie: Companiile industriale majore (inclusiv producătorii auto și fabricile de baterii precum Samsung SDI) au primit ordin să își reducă consumul de energie electrică cu 10% până la 40% în orele de vârf de seară. Suspendarea transportului feroviar de marfă: Circulația trenurilor de marfă a fost complet oprită zilnic între orele 17:00 și 22:00 pentru a reduce sarcina pe rețeaua electrică națională. Prioritizarea consumatorilor casnici: A fost emis un decret guvernamental de urgență care modifică ierarhia de consum, asigurând energia cu prioritate pentru populație în detrimentul industriei grele.  Reducerea vitezei transportului public: Tramvaiele și metrourile din Budapesta circulă cu viteză redusă pentru a diminua consumul curentului electric. Interzicerea utilizării neesențiale a apei: S-a interzis folosirea apei pentru elemente vizuale decorative sau spălarea suprafețelor exterioare. Slovacia ajută Ungaria Dacă Slovacia oferă ajutor statelor riverane, Serbia pregătește și ea planuri de raționalizare a energiei. Facebook Robert Fico (Slovacia) Deși reactoarele nucleare funcționează normal datorită unor sisteme de răcire alternative, producția hidroelectrică din Slovacia a scăzut și ea dramatic. La Hidrocentrala Gabčíkovo (a doua ca mărime de pe Dunăre), mai funcționează o singură turbină din opt. Slovacia a oferit oficial sprijin energetic Ungariei vecine. Serbia face celulă de criză. Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri Alexander Vucic / X Astăzi, presa transmite că Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri din cauza problemelor de pe Dunăre. Potrivit președintelui Aleksandar Vučić, navigația este încă posibilă cu barje la 50% din capacitate, dar traficul este probabil să se oprească până la mijlocul săptămânii. Astăzi, o celulă de criză se va reuni la Belgrad pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. „Sunt patru procese pentru care avem nevoie de Dunăre și de apă. Avem foarte, foarte multe probleme. Vom face tot ce putem și sper că nu va trebui să oprim rafinăria”, a spus Vucic. Nu vă faceți griji, vă voi spune „când va veni momentul să vă faceți griji”, a adăugat președintele. Hidrocentrala principală a țării, Đerdap 1 (Porțile de Fier 1, administrată în oglindă cu România), funcționează în prezent la doar o treime din capacitatea sa normală. Guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor și măsuri de prevenire a penelor de curent controlate (blackouts) „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în ​​regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică, a declarat directorul executiv sârb pentru management și piețe al Rețelei Electrice Sârbe (EMS), Duško Aničić. Aničić a declarat că situația din sistemul energetic european este stabilă și că, în prezent, consumul este scăzut, dar că acesta se schimbă pe parcursul zilei. „Cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”, a subliniat Aničić pentru RTS. În ultimele 24 de ore, Bulgaria a activat măsuri de management energetic și de urgență, având o strategie diferită. Deși se confruntă cu aceleași probleme severe de debit pe Dunăre care amenință centrala sa nucleară, Bulgaria profită de o infrastructură masivă de stocare. Foto Guvern: Rumen Radev, premier Bulgaria Cu toate acestea, Sofia a luat mai multe măsuri: Monitorizează Centrala Nucleară de la Kozlodui: Operatorul centralei nucleare Kozlodui (care asigură o capacitate masivă de 2.000 MW) a intrat în regim de monitorizare orară. Din cauza scăderii extreme a Dunării, s-a avertizat public că centrala ar putea fi forțată să își oprească ambele reactoare dacă nivelul apei scade sub cota critică de siguranță pentru răcire. Stochează energie: Spre deosebire de România sau Ungaria, Bulgaria a investit masiv în ultimii ani în sisteme de stocare în baterii (BESS). În ultimele ore, țara folosește la maximum cele peste 3.300 MWh de baterii active: acumulează energie ieftină în timpul prânzului și o redirecționează strategic seara, temperând șocurile de preț din rețeaua proprie și

Datele INS confirmă declinul industriei. România a produs mai puțină energie în primele cinci luni din 2026

Producția de energie a României a scăzut cu 2,9% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,4% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).  Loading … Producția de energie din România scade Conform datelor publicate de INS, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 4,5%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,4%, faţă de perioada similară din anul anterior. Principalele resurse de energie primară, în perioada menționată, au totalizat 12,927 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 609,500 tep față de perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025. Sursa: INS Producţia internă a însumat 6,704 milioane tep, în scădere cu 202.800 tep (-2,9%), în comparaţie cu intervalul similar din 2025, iar importul a fost de 6,222 milioane tep, în scădere cu 406.700 mii tep (-6,1%). În această perioadă, resursele de energie electrică s-au situat la 29,207 miliarde kWh, în creştere cu 389,5 milioane kWh, de la un an la altul. Potrivit INS, producţia din termocentrale a fost de 6,683 miliarde kWh, în scădere cu 310,3 milioane kWh (-4,4%), în timp ce producţia din hidrocentrale s-a ridicat la la 6,376 miliarde kWh (+23,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice la 4,037 miliarde kWh (-12,3%). A crescut producţia din eoliene şi fotovoltaice, dar și exportul Producţia din centralele electrice eoliene, în primele cinci luni ale anului, a fost de 3,018 miliarde kWh, în creştere cu 402,2 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a însumat 2,212 miliarde kWh, în creştere cu 584,3 milioane kWh, mai arată datele publicate de INS. Sursa: INS Consumul final de energie electrică, în perioada specificată, a fost de 20,208 miliarde kWh, cu 3,4% mai mic faţă de perioada similară de anul trecut, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,8%, iluminatul public a scăzut cu 5,2%, timp în care consumul populaţiei a scăzut cu 11,3%. Exportul de energie electrică a crescut Datele INS relevă faptul ca, raportat la perioada de referinţă, exportul de energie electrică a fost de 6,473 miliarde kWh, în creştere cu 749,9 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a înregistrat 2,524 miliarde kWh, mai mult cu 351,6 milioane kWh.

Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană

O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date.  Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A  fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator

UE se pregătește să intervină pentru a reduce costul energiei electrice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat o reuniune (n.r. 6 martie) pentru a analiza direcțiile posibile ale măsurilor care ar putea duce la scăderea prețului energiei. Ideea inițială este adoptarea unor măsuri care să permită decuplarea prețurilor gazului de cele ale electricității și să gestioneze impactul numărului tot mai mare de ore în care prețurile ajung la zero sau chiar negative în Europa, situație care începe să pună presiune pe numeroși dezvoltatori de energie regenerabilă notează El Economista. Convocarea acestei întâlniri are loc în același timp cu decizia Executivului comunitar de a retrage planul de prezentare a unui pachet de măsuri programat inițial pentru 10 martie. Comisia intenționa să prezinte progresele realizate de grupul de lucru creat în urmă cu aproape un an pentru analizarea reformelor necesare, însă acum propunerile vor fi reanalizate în interiorul instituției. Schimbarea planurilor de la Bruxelles vine după reuniunea din 12 februarie organizată, la solicitarea președintelui Consiliului European, António Costa, pentru relansarea agendei de competitivitate a continentului. Potrivit surselor citate, în dezbatere a revenit în prim-plan ordinea de merit a tehnologiilor din piața angro și caracterul marginalist al acesteia, o temă considerată închisă după ultima reformă, dar care reapare acum în discuțiile europene. Măsuri analizate pentru ieftinirea energiei Comisia pregătește atât măsuri imediate, cât și reforme structurale pentru reducerea prețurilor fără a încetini tranziția energetică, intervenind asupra a trei elemente principale: costul aprovizionării, tarifele și costurile de rețea, precum și taxele și contribuțiile. Bruxellesul încurajează statele membre să ajusteze fiscalitatea energetică, inclusiv TVA și alte taxe, și să redeseneze tarifele pentru a recompensa flexibilitatea consumului și utilizarea eficientă a rețelei. În același timp, se urmărește consolidarea protecției împotriva sărăciei energetice și facilitarea trecerii consumatorilor la oferte mai ieftine. În paralel, UE propune accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, a rețelelor și a capacităților de stocare prin simplificarea procedurilor de autorizare și extinderea interconectărilor, susținute financiar de Banca Europeană de Investiții. Pentru reducerea dependenței prețului electricității de volatilitatea gazului, Bruxellesul vrea să stimuleze contractele pe termen lung, precum acordurile de tip PPA sau contractele pentru diferență, dar și mecanisme de reducere a riscurilor, inclusiv un proiect pilot sprijinit de BEI. În piața gazelor, UE intenționează să consolideze supravegherea și transparența printr-un grup de lucru care să analizeze posibile ajustări pentru evitarea distorsiunilor. De asemenea, este propus un „contract tripartit” între sectorul public, producătorii de energie curată și industrie, menit să mobilizeze investiții și să stabilizeze prețurile, precum și un pachet de pregătire pentru crize energetice, pentru limitarea creșterilor bruște de preț. Statele membre acționează deja individual Propunerile Comisiei se lovesc însă de măsurile adoptate separat de unele state europene. Germania a aprobat un program de sprijin pentru industrie de peste 27 miliarde de euro, criticat de țările cu resurse bugetare mai reduse. La Consiliul European din 15 decembrie, Spania și Portugalia au depus o plângere formală susținută de mai multe state. Cel mai recent exemplu vine din Italia, unde guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret menit să reducă prețul angro al electricității începând cu 1 ianuarie 2027. Măsurile includ compensarea unor costuri suportate de centralele pe gaz și rambursarea parțială a costurilor legate de certificatele de emisii CO2, costuri care ar urma să fie recuperate ulterior prin taxe aplicate consumatorilor. Potrivit analizelor realizate de mari bănci internaționale, pachetul italian, estimat la 2,5–3 miliarde de euro anual, combină intervenții bugetare cu modificări ale mecanismului de formare a prețurilor și ar putea deveni un precedent pentru alte state. Schimbările vin într-un moment sensibil pentru marile companii energetice europene, deoarece o scădere a prețurilor pe piața angro ar putea reduce marjele comerciale și ar accelera reorganizarea sectorului energiei regenerabile după expirarea schemelor de sprijin existente.

Ajutor de încălzire 2026. Reduceri cu 100 de lei la facturi pentru unii consumatori. Anunțul oficial al ministrului Energiei despre cine se încadrează

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că persoanele cu venituri sub 2.500 de lei vor beneficia de o bonificație de 100 de lei în cazul gazelor naturale, și de 50 de lei la factură în cazul energiei electrice. Măsurile sunt valabile în sezonul rece care va începe pe 1 octombrie și se va termina pe 31 martie 2027.  Bogdan Ivan a declarat că măsurile vin în sprijinul românilor cu venituri mici și medii. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă pe care PSD a susținut-o astăzi. ”Propunerea venită din partea Partidului Social Democrat este una foarte clară, și anume: pentru bugetul anului 2026, consumatorii care au venituri sub 2.500 de lei să beneficieze, în cazul gazelor naturale, de o bonificație de 100 de lei lunar în sezonul rece, care începe la 1 octombrie și se termină la 31 martie. În acest caz vorbim despre iarna care începe în 2026 și se termină în 2027, iar în cazul energiei electrice să continue schema de sprijin pentru consumatorii care, de asemenea, au venituri nete de până la 2.500 de lei, în valoare de 50 de lei la factură, în perioada cuprinsă între 31 martie 2026 și 31 martie 2027”, a declarat Ivan. Ministrul Energiei: ”Ne pasă de oamenii cu venituri mici și medii” Ministrul energiei a anunțat că aproximativ 3.7 milioane de consumatori vor beneficia de aceaste măsuri în cazul energiei electrice și 1,7 milioane de beneficiari în cazul gazelor naturale. În total vorbim despre aproximativ 2,1 milioane de locuri de consum pentru energia electrică, ceea ce înseamnă circa 3,7 milioane de beneficiari, iar în cazul gazelor naturale vorbim despre 1 milion de puncte de consum, adică 1,7 milioane de beneficiari. Este o măsură propusă de Partidul Social Democrat, care vine să îi sprijine pe românii cu cele mai mici venituri, afectați în cursul anului trecut de eliminarea plafonului la energia electrică. Pentru că nouă ne pasă de oameni, ne pasă de oamenii cu venituri mici și medii, venim cu această schemă de sprijin pentru plata facturilor la energia electrică și la gaze naturale”, a declarat Bogdan Ivan. AUTORUL RECOMANDĂ

De ce plătesc românii cea mai scumpă energie electrică din Europa?

Confruntați cu facturi tot mai usturătoare la energie electrică – mai ales după eliminarea, din 1 iulie 2025, a plafonării oferite de stat -, mulți români se întreabă de ce avem cel mai scump curent din Europa, în condițiile în care țara noastră este producător de gaze și energie electrică. Unele cauze sunt evidente: nu avem capacități de stocare, ca restul europenilor, și dăm în rețea când avem surplus. În schimb, când avem consum mare, cumpărăm la preț exagerat. Alte motive țin de politica fiscală a Guvernului, începând cu TVA-ul mărit de pachetele Bolojan în vara trecută și terminând cu diferite taxe ascunse în facturi. O contribuție o are și contextul energetic internațional, care afectează prețul de tranzacționare a energiei, dar și lăcomia furnizorilor. Gândul a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a afla ce pot face românii, pe cât posibil, pentru a nu mai fi ruinați de plata facturilor la lumină. România, campioana UE la distrugerea resursei energetice clasice În primul rând, trebuie observat că, în ultimii 10 ani, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, care au făcut noi investiții în producția proprie, România a pierdut peste 20% din capacitatea sa de producție și și-a redus cu 56% capacitatea de producție de energie de bandă. În consecință, importăm peste 20% din energie la costuri foarte mari. România este campioana politicii energetice a Uniunii Europene, închizându-și integral termocentralele și unitățile pe cărbune, cele care susțineau inclusiv producția de energie electrică. În timp ce, în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut fără ezitare la închiderea pe bandă rulantă de unități de producție, mai ales termocentrale și mine pe cărbune. Mai mult, țara noastră nu a făcut suficiente investiții care să suplinească acest deficit. În orice caz, noile unități inaugurate nu le-au compensat integral pe cele desființate. Deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma creșterii TVA și a prețului la energie, aceste câștiguri nu s-au regăsit în facturile clienților. Pe lângă trecerea la euro, Bulgaria ne ia fața și cu cea mai ieftină energie electrică din Europa În context trebuie amintit și exemplul Bulgariei, țară care, deși nu este atât de prosperă economic ca România, se laudă în prezent cu cea mai ieftină energie electrică. După ce ne-a luat-o înainte la moneda euro, aderând la moneda unică de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria ne dă lecții și în materie de energie, căci oferă cel mai scăzut preț din Europa (detalii AICI). Țara de la sud de Dunăre este un bun exemplu despre modul cum poate fi administrat sistemul energetic – prețuri mici, capacități de producție/stocare. Noi doar ne lăudăm cu proiecte pe hârtie, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI). Din iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie reliberalizată, însă schimbarea a fost făcută brusc și comunicată insuficient. Astfel, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras protecția, fără să ofere cetățenilor instrumente de tranziție. AEI afirmă că rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în câteva luni, fără să existe o reformă reală. O anomalie păguboasă – ziua avem surplus pe care îl dăm gratis, seara importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă În opinia ministrului de resort, Bogdan Ivan, prețurile exagerate pe care le achită românii au legătură cu o situație care îngreunează piața: România are surplus de energie pe timpul zilei, pe care o dă practic în rețea. Seara, importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă. Bogdan Ivan, ministrul Energiei La scurtă vreme după preluarea mandatului său, ministrul Bogdan Ivan a anunțat următoarele măsuri: Schimbarea legii 23 – simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților de stocare (baterii) Deschiderea termocentralelor de la Mintia și Iernut Proiecte de interconectare electrică cu țările vecine Accent pe noi investiții. ”Este necesar să demarăm investiții puternice în rețele. Să diversificăm resursele, nu doar în zona regenerabilelor”, declara ministrul. Atragerea de fonduri UE pentru a finanța energia nucleară. România produce mult atunci când nu există cerere. Nu avem suficiente capacități de stocare Dumitru Chisăliță a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cumulul de factori care au ca efect facturile uriașe la energie electrică. În opinia sa, prețul mare are legătură directă cu cotația mare a PZU (n.r. – prețul mediu al pieței pentru ziua următoare) în România, cu lipsa bateriilor de stocare, dar și cu o anomalie de producție. ”Într-adevăr, sunt mai multe cauze care au făcut că prețul să fie mare în România. Discutăm atât prețul pe PZU, cât și prețul la consumatorul final. Pe PZU au fost câteva cauze de natură internă. PZU fiind în creștere, cumva a tras după el și contractele forward, care au crescut în ultimii ani. Acum, întorcându-ne la PZU, avem următoarea situație. Cauzele interne sunt generate în special de situația sistemului energetic românesc. Noi, chiar dacă ne-am dezvoltat capacități, care au crescut în ultimii 2 ani. Însă toate aceste capacități au fost dezvoltate fără a li se asigura și o bază de stocare a energiei electrice. Chiar dacă avem, de exemplu, situații în care avem foarte multă energie electrică produsă la un moment dat, la momentul producerii există și cerere. Neexistând cerere, practic această energie fiind abundentă, atât în interior, cât și în afara țării, ajunge să fie exportată între alte zone, sau chiar ajunge să se oprească acele capacități. Dumittru Chisăliță | Foto: Facebook După care, noi avem nevoie de această energie în general dimineața și iarna, sunt cele două vârfuri de consum caracteristice României. Aceste vârfuri de consum vin într-o situație în care, în general, energia ieftină și abundentă lipsește. Ca atare, suntem puși de foarte multe ori în situația fie de a importa, fie de a achiziționa acea energie la prețuri cu bani, nu noi, ci furnizorii. Dacă furnizorii își recuperează banii de la noi, adică avem situația în care noi, chiar dacă producem mult în anumite momente, producem atunci când nu există cerere”, a comentat Dumitru Chisăliță. Furnizorii cumpără când cererea este foarte mare. Automat cresc și prețurile Așadar, în tot

Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România

Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic. Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa. Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie. Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98. Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%. El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro). În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie. Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori. Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. 1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate. 2. Lipsa investițiilor Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. 3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI) În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, Ro­mâ­nia devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne. Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie. Sursa foto: Pexels Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraun­hofer, Germania, în perioada 2015-2025, ma­joritatea statelor europene au adăugat uni­tăţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare ex­por­tator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capa­citatea de producţie. În schimb, România și-a închis termocen­tralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de pu­tere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă