Andrei Dulgheru, premiat cu medalia de aur în Indonezia, vrea să revoluționeze industria petrolieră: „Hidrogenul, energia viitorului”
Un student la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și-a propus să revoluționeze industria energiei. Drumul nu este deloc ușor, domeniul fiind unul care necesită mult studiu și cercetare aplicată, dar Andrei Ștefan Oprișescu Dulgheru este, la doar 23 de ani, pe drumul cel bun. Andrei Dulgheru a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ce înseamnă cercetarea în România lui 2025, dar și ce așteptări are de la proiectul său, în care a investit multă muncă, timp și studiu. Tânărul a fost distins cu medalia de aur la competiția internațională World Youth Invention and Innovation Award, organizată în Indonezia. După muncă și răsplată, iar la acest capitol, Andrei are în palmares 12 premii, câștigate în ultimii trei ani la competiții naționale și internaționale din domeniul științei și ingineriei. Bursier Magna Cum Laude la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Andrei a fost remarcat prin prezentarea unor proiecte de excepție la competiții și evenimente naționale și internaționale, ideile sale promovând eficiența energetică, sustenabilitatea globală și implementarea unor strategii comerciale în industria energetică. „Nu avem infrastructura necesară să facem totul verde peste noapte” Proiectul său„HydroShift” propune o soluție inovatoare pentru reducerea emisiilor din industria petrolieră, prin folosirea apelor reziduale pentru a produce hidrogen verde, transformat ulterior în energie electrică. Povestea lui Andrei este despre a crede cu adevărat în visul tău și a-l face să devină realitate, spărgând multe bariere și rămânând optimist într-un domeniu în care succesul înseamnă implicare maximă și resurse de toate felurile, inclusiv financiare. „În privința proiectului meu și ce face concret, la momentul de față sunt două poziții mari când vine vorba despre industria de petrol și gaze. Există o opoziție care, după părerea mea, este utopică. Adică salvăm planeta, oprim brusc tot ce înseamnă combustibil fosil și trecem pe electric de mâine. Chestia asta, din păcate, nu se poate întâmpla, deoarece sunt miliarde și miliarde de dolari investiți deja în această infrastructură. Și dacă am face chestia asta, am zgudui mult prea puternic economia unor țări și ar avea efecte dezastruoase. Așa că, schimbarea în sine nu poate să vină peste noapte. Nu avem infrastructura necesară să facem totul verde peste noapte și, mai mult decât atât, energia verde este greu de produs la flux constant. Adică nu poți să ai o întreagă economie globală care depinde de cum bate soarele sau cât de repede curge apa. Proiectul meu constă în propunerea unui procedeu tehnic, dacă doriți, o cuplare a sectoarelor din industria de petrol și gaze – și anume rafinare și extracție propriu-zis – care urmărește reducerea amprentei de carbon în acestea prin folosirea hidrogenului ca element liant. Mai exact, ne putem folosi de această apă din rafinării care rămâne practic ca rezid al procesului și să producem curent electric. Și aici povestea pornește cu o stație de electroliză care poate să obțină hidrogen verde din apa de proces”, își descrie Andrei proiectul cu care vrea să facă istorie. „Folosim hidrogen și suntem neutri din punct de vedere climatic” Andrei a explicat în ce constă și cum funcționează proiectul său, unul în care elementul liant este hidrogenul verde, tranformat, în urma unor procedee, în curent electric. „Acest hidrogen poate fi transformat electric prin folosirea unei pile de combustie. Hidrogenul devine curent electric prin tranferul său în pila de combustie și ce ne iese ca și deșeu, ca și rezid, este apă distilată, prietenoasă cu mediu și nu ai niciun fel de problemă în a o folosi pentru ce vrei tu. O poți folosi și pentru mașina de călcat, în scopuri medicale sau pur și simplu să o arunci pe jos, deoarece nu face nimic rău naturii. Foarte pe scurt. De la rafinărie luăm apa de proces, care în prezent era aruncată în emisar și făcea rău la mediu, o punem într-o stație de electroliză, scoatem hidrogen verde. Hidrogenul verde intră într-o pilă de combustie, iese curent electric, cade, adică elimină reziduu și iese apă distilată. În felul ăsta, ce facem este că, unu la mână, apa de proces din rafinării, care nu era cel mai bun lucru pentru mediu, este folosită și o scoatem din circuitul apelor naturale. Doi la mână, în loc să mai folosim grupuri electrogene sau tot felul de motoare pe diesel ca să producem curentul electric, folosim hidrogen și suntem neutri din punct de vedere climatic. Despre asta este vorba în proiect”, a explicat Andrei Dulgheru, în interviul pentru Gândul. „La finalul zilei, economia merge pe ideea de a face bani” Andrei recunoaște că proiectul său este fezabil din punct de vedere tehnic, doar că se lovește de anumite provocări pe care vrea să le îmbunătățească, pentru a-l face performant și sigur. Studentul care revoluționează industria energiei recunoaște că își dorește să acumuleze cât mai multe informații, pentru a face cu adevărat performanță în domeniul său. Este conștient că, deși acest domeniu nu este încă unul „bătătorit” în țara noastră, fiind la început de drum, sunt șanse mari ca el să prindă contur într-un viitor apropiat. Până atunci, așteaptă cu răbdare și se pregătește să devină printre cei mai buni în domeniul energiei, unul care poate revoluționa situația economică a unei țări. „Momentan, vreau să acumulez cât mai multe informații în acest domeniu, pentru că proiectul în sine este destul de scump. Adică, o stație de electroliză costă în jurul sumei de 1.000.000 de euro. Mai ai nevoie și de un parc de panouri fotovoltaice ca să alimentezi acea stație de electroliză. Pilele de combustie pot avea și ele un cost destul de mare. Deci, la momentul de față, vorbim de un proiect care se folosește de niște dispozitive-pionier, de niște dispozitive de-abia apărute pe piață și evident că nu mi-l imaginez implementat mâine. Evident că probabilitatea proiectului de a fi implementat în mod real este contingentă pe cum va evolua piața hidrogenului în general. Va continua Uniunea Europeană să ne pună la dispoziție fonduri europene și programe de tip PNRR pentru hidrogen? În cazul ăsta cresc șansele. Vor continua cercetările în domeniul pilelor de combustie, care în momentul de față sunt pionierizate de Israel și
Sebastian Burduja, avertisment pentru perioada post-plafonare la ENERGIE: Nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că titlurile recente care anunță că „facturile sar în aer după eliminarea plafonării de la 1 iulie” reprezintă o dezinformare. Sebastian Burduja explică, într-o postre pe Facebook, că titluri care anunță creșteri masive ale facturilor după ridicarea schemei de plafonare – de la 1 iulie, pentru energia electrică – dezinformează. „În ultimele zile, în context electoral, au circulat informații alarmiste potrivit cărora „facturile sar în aer după eliminarea plafonării de la 1 iulie”. Este important ca opinia publică să fie corect informată, iar adevărul să fie spus cu claritate: nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor, ci se face o ajustare necesară și responsabilă a mecanismului de protecție”, a scris demnitarul. Ministrul spune că că ridicarea schemei de plafonare – de la 1 iulie, pentru energia electrică – nu echivalează cu anularea sprijinului pentru consumatorii care au într-adevăr nevoie. „După 1 iulie 2025 nu asistăm la o retragere a sprijinului din partea statului, ci la o trecere de la o plafonare generalizată la un sistem țintit, care să ducă sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie. Vorbim despre un nou mecanism care va permite alocarea eficientă a resurselor publice către gospodăriile aflate în sărăcie energetică, către persoanele cu dizabilități și către românii care depind de echipamente medicale pentru a trăi”, a spus Sebastian Burduja. „Nimeni nu va fi lăsat în urmă” Ministrul Energiei spune că, chiar dacă, potrivit legii, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și a mecanismului de protecție socială revine Ministerului Muncii, Ministerul Energiei a fost și este parte activă în acest efort comun. „După intrarea în vigoare a OUG 6/2025, am organizat patru întâlniri de lucru la sediul Ministerului Energiei, alături de alte instituții implicate în proces: Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRE, STS, Institutul Național de Statistică și MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor. Toate aceste eforturi urmăresc să identifice criterii juste și mecanisme clare pentru implementarea noii forme de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie”, a scris minsitrul. „Guvernul României pregătește un sistem prin care persoanele vulnerabile vor primi compensații financiare directe pentru cheltuielile cu energia electrică. Se are în vedere un sprijin lunar, acordat în funcție de venituri, componența gospodăriei și alte criterii obiective. Nimeni nu va fi lăsat în urmă”,a dat asigurări ministrul Energiei. Demnitarul susține că românii pot beneficia deja de prețuri corecte prin piața concurențială, iar ANRE pune la dispoziția tuturor un comparator de oferte, care îi ajută pe consumatori să aleagă cele mai bune opțiuni. De exemplu, Hidroelectrica – furnizor cu capital majoritar de stat – oferă tarife între 1,04 și 1,12 lei/kWh, mai mici decât plafonul actual de 1,3 lei/kWh. „Așadar, afirmații de tipul «facturile vor exploda» nu doar că nu au fundament, dar ignoră realitatea din piață. România a reușit, în plină criză energetică globală, să ofere românilor al patrulea cel mai mic preț la gaze naturale și al cincilea la energie electrică din Uniunea Europeană. Sistemul de plafonare-compensare a funcționat și a protejat milioane de familii. Continuăm această misiune, dar cu instrumente mai eficiente, mai țintite, axate pe cei care au cu adevărat nevoie de sprijin”, a scris ministrul. „Din păcate, în spațiul public apar frecvent dezinformări cu scopul de a crea panică sau de a umfla artificial prețurile. Am văzut recent, chiar în perioada sărbătorilor pascale, cum se răspândea ideea că România va intra în blackout. Realitatea a fost cu totul alta: sistemul energetic național a funcționat fără întreruperi, iar alimentarea cu energie a fost asigurată în condiții normale. Iar pentru habarniștii care se întreabă de ce nu au mers termocentralele și au fost și intervale în care România a importat energie, e suficient să le spunem că uneori importurile sunt mult mai ieftine decât producția bazată pe cărbune”, potrivit lui Sebastian Burduja. „Adevărul despre sectorul energetic românesc este simplu: românii nu vor rămâne fără sprijin, nu vor fi luați prin surprindere, iar statul român pregătește un cadru echitabil pentru a-i proteja în continuare pe cei care au nevoie”, a conchis ministrul Energiei. Citiți și: Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: „Nu au lipsit momentele de stres.” În ce zone a fost cea mai mare presiune DEN: Nuclearelectrica, dispusă să reducă PRODUCȚIA de la Cernavodă pentru câteva ore, pentru a face față provocărilor de Paște. Scenariile de lucru Scenariile pentru un posibil excedent de ENERGIE de Paște. Burduja: „Ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: Nu au lipsit momentele de stres. În ce zone a fost cea mai mare presiune
Sistemul energetic național (SEN) a funcționat fără sincope majore și în niciun caz fără se existe o pană generalizată, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, luni, după ce au trecut orele considerate critice și din a doua zi de Paște. Principalele provocări cărora le-au făcut față specialiștii supravegheați de Dispeceratul Energetic Național (DEN) au fost o producție estimată mare, dată fiind vremea însorită și capacitățile instalate majorate ale prosumatorilor, pe fondul unui consum mic, având în vedere că suprapunerea Paștelui ortodox cu cel catolic. Rețele de distribuție nu au fost supuse unor presiuni care să ducă la „ apocalipsă și blackout” în România, astfel că sistemul energetic a funcționat fără probleme, după implementarea planurilor stabilite înainte de sărbători, a anunțat Sebastian Burduja în a doua zi de Paște. „Am trecut cu bine de perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic național în această perioadă – prima și a doua zi de Paște. Pe scurt, totul a fost gestionat impecabil atât din punct de vedere al echilibrului – producție vs. consum, cât și al tensiunilor din rețele electrice de transport și distribuție. Nu au lipsit momentele de stres. Presiunea cea mai mare a fost în zonele București, Craiova și Slatina, unde ne-am confruntat cu supratensiuni. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție s-au coordonat bine și nu a fost niciun incident”, a detaliat demnitarul. Potrivit ministrului, responsabilii au început, prin eforturile Dispecerului Energetic Național (DEN) – Transelectrica, să pregătească buna funcționare a sistemului energetic în zilele de Paște încă de acum trei săptămâni. „Am avut numeroase scenarii, analize, planuri de acțiune și măsuri. În toată această perioadă am monitorizat constant prognozele meteo și am rediscutat fiecare detaliu în parte. Am mers cu scenariile până la o eventuală reducere controlată cu 40% a producției la cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce nu a fost cazul nici în prima zi, nici în a doua. Ambele au produs în bandă, la capacitatea obișnuită”, a spus ministrul Energiei. Cele două reactoare de la Cernavodă produc fiecare câte 700MW, iar capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns de aproape patru ori mai mare, respectiv 2.700MW. Astfel, pe fondul unui consum la cel mai mic nivel istoric din rețea, pentru că și ortodocșii, și catolicii au fost liberi – iar unii au consumat din propriile surse, o producție ridicată putea produce dezechilibre. Și prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători. „În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor” „O parte dintre măsuri au fost luate încă de miercuri, când au fost efectuate teste de capabilitate la mai multe entități care dețin centrale electrice fotovoltaice/instalații de stocare pentru a absorbi cât mai multă energie reactivă din sistem, pentru controlul tensiunilor, apoi prin oprirea rând pe rând a termocentralelor. În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor, de la o producție de 2300 MW sâmbătă seara, am scăzut la 270 MW în după-amiaza zilei de Paște”, a explicat Burduja. Prin urmare, potrivit ministrului, atunci când consumul minim al zilei a fost de aproximativ 2.500 MW, jumătate din producția de energie provenea din cele două reactoare de la Cernavodă, iar diferența din funcționarea la parametri minimi a termocentralelor, hidrocentralelor și centralelor fotovoltaice și eoliene, cele din urmă fiind aproape inexistente în sistem. Dacă duminică nu s-a exportat mai nimic – pentru că toată regiunea a fost pe excedent de producție – luni au plecat în rețele vecine suficiente cantități cât să ajute la echilibrarea SEN. „Astăzi, în orele cele mai critice (13:00 – 15:00) consumul s-a menținut în jurul valorii de 2.700 MW. Față de ieri, astăzi am avut export de energie, este vorba de câteva sute de MW, dar care au contat foarte mult în echilibrarea SEN. Comparativ cu ziua de ieri, producția de energie electrică fotovoltaică în centrale a fost mai mare cu aproximativ 200 – 300 MW, respectiv o producție la prosumatori, de asemenea, mai mare cu aproximativ 250 – 300 MW”, a spus ministrul. „Accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare” Un alt element important al acestui an a fost capacitatea crescută a instalațiilor de stocare. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în prezent în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. „În intervalul 13:00 – 13:15, instalațiile de stocare au jucat un rol foarte important și au absorbit 133 MW, un nivel record până acum. Strategia noastră de a pune stocarea pe primul loc în ordinea de priorități a investițiilor începe să dea rezultate. Am început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și azi avem 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh. Și accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare”, a precizat ministrul Energiei „Datorită tuturor acțiunilor întreprinse, bazate pe planuri bine puse la punct, sistemul energetic național a fost în permanență în echilibru, neexistând niciun moment probleme de adecvanță. Cu atât mai puțin mult anunțata cădere în beznă a țării. Acest fapt se datorează în egală măsură tuturor celor care au lucrat la planurile de acțiune, celor care au contribuit din proprie inițiativă (asociațiile de profil prin apeluri civice, producătorii privați, prosumatorii), celor care au stat în noaptea de Înviere și în zilele de Paște la serviciu”, a precizat Sebastian Burduja, în postarea de pe Facebook. Cifrele Transelectrica Și oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei Electrice, Transelectrica, sub umbrela căruia funcționează DEN, au confimat că România a avut un sistem energetic sigur și echilibrat
DEN: Nuclearelectrica, dispusă să reducă PRODUCȚIA de la Cernavodă pentru câteva ore, pentru a face față provocărilor de Paște. Scenariile de lucru
Producția de energie de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea să fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit anunțului responsabililor după ședința Comandamentului energetic de marți. Nuclearelectrica este dispusă să reducă, chiar și pentru câteva ore, producția reactoarelor de la Cernavodă, în zilele de Paște, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), de sub umbrela operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica. „Du există niciun risc de blackout” Declarațiile șefului DEN vin după ședința comandamentului energetic, convocat marți de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pentru a stabili un plan de acțiune pentru zilele de Paște. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică, astfel că s-au întâlnit pentru a creiona scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție „Pe baza tuturor datelor pe care le-am analizat, nu există niciun risc de blackout″, a subliniat ministrul Energiei. „ELCEN București va opera doar cazane de apă fierbinte, deci va opri unitățile care produc energie electrică. De asemenea, Complexul Energetic Oltenia va funcționa doar cu 2 grupuri, și acelea la o putere redusă, de 80 MW fiecare, în total undeva la 160 MW. Hidrolectrica va asigura creșterea consumului cu ajutorul unităților sale cu pompaj. Și mizăm și pe baterii, avem astăzi o capacitate de aproape 400 MWh în sisteme de stocare. Aceste baterii se vor încărca și vor ajuta la echilibrarea sistemului″, a spus ministrul Energiei. Demnitarul a precizat că, la nevoie, va fi redusă puterea reactoarelor de la centrala nucleară Cernavodă cu 20%, sau chiar 40%, dacă situația o va impune. „Dar încercăm să nu afectăm activitatea celor 2 reactoare, pentru că ele sunt grupuri destul de rigide, așa cum bine se cunoaște″, a spus Sebastian Burduja. „Obligația noastră este să funcționăm echilibrat” Șeful DEN, cel care poate ordona închiderea unor unități, a precizat să există deschidere din partea producătorului de energie din surse nucleare că reducă „Hidroelectrica, la dispoziția noastră să oprească chiar toate centralele, dacă excedentul de energie electrică va fi așa de mare. Nuclearelectrica, de asemenea, este dispusă să acționeze să-și reducă unitățile chiar pentru câteva ore, astfel încât să ajute. Au venit în sprijinul nostru și colegii de la Complexul Energetic Oltenia, iar cifrele anunțate și de către dumnealor de către domnul ministru sunt practic la jumătate față de minimul tehnic de funcționare în regim de durată. În regim de durată, grupurile au un minim tehnic undeva la 160-170 de megawați și pentru această perioadă sunt pregătiți să reducă la jumătatea această producție pe fiecare unitate. Suntem alături și de operatorii de distribuție pentru că împreună cu dumnealor încercăm să gestionăm nivelul de tensiune la toate nivelurile, începând cu rețeaua electrică de transport și până la prizele la instalațiile fiecărui utilizator”, a precizat șeful DEN. „Obligația noastră este să funcționăm echilibrat”, a declarat Virgiliu Ivan. Sucursala Nuclearelectrica (CNE) Cernavodă operează două unități nucleare CANDU, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, contribuind cu peste 18% din energia nucleară la producția totală de energie și cu 33% la producția totală de energie fără CO2 în România. Apel pentru prosumatori Provocările vine și pe fondul creșterii galopante a numărului și capacității instalate a prosumatorilor a crescut semnificativ. Puterea electrică instalată totală a prosumatorilor din România a crescut într-un ritm galopant în ultimii ani și a ajuns să echivaleze cu capacitatea a aproape 3,4 reactoare nucleare de la Cernavodă, conform celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul anului 2024. Potrivit șefului DEN, capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns la peste 2.700 MW, adică echivalentul producției a 3,85 de reactoare de la Cernavodă. În conferința de marți, ministrul Energiei a spus că a discutat cu președintele Asociației Prosumatorilor, care ar urma să recomande prosumatorilor să-și oprească invertoarele. „Fiecare prosumator știe cum să facă lucrul ăsta, e un lucru foarte simplu. De ce? Și prosumatorii produc energie, consumă parte din ea, excesul îl injectează în rețea, și și asta poate crea dezechilibre″, a spus Burduja. De precizat că distribuitorii nu controlează instalațiile de producție ale prosumatorilor. Invertoarele trebuie programate să se deconecteze de la rețea dacă tensiunea crește peste nivelul de 253 V și să repornească după 15 minute, potrivit normelor de siguranță în vigoare. Citiți și Scenariile pentru un posibil excedent de ENERGIE de Paște. Burduja: „Ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere” Sărbătorile Pascale, provocări majore pentru sistemul energetic. Director Transelectrica: „Ne pregătim şi căutăm soluţii adecvate” Prosumatorii, dar nu numai, ar putea avea prețuri DIFERENȚIATE, pe ore, după expirarea schemei de plafonare. Stadiul demersului legislativ Prosumatorii din România au ajuns la o putere de peste 2.300 MW, cât 3,3 REACTOARE nucleare de la Cernavodă. Numărul lor se apropie de 200.000 Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației
Compania națională Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară și deținător al unei cote semnificative din piața de furnizare, a anunțat finalizarea licitației pentru achiziția instalației de stocare a energiei cu baterii Li-ion în Parcul Eolian Crucea Nord din Constanța, investiție care marchează o premieră pentru companie, fiind primul său proiect de acest tip. Licitația pentru achiziția instalației de stocare a energiei cu baterii Li-ion a fost finalizată, luni , prin semnarea contractului de către Hidroelectrica cu ofertantul declarat câștigător, respectiv asocierea formată din Prime Batteries Technology SRL. Și Enevo Group S.R.L, potrivit unui comunicat al companiei, care precizează că Prime este unul dintre cei mai importanți producători de soluții de stocare a energiei din Uniunea Europeană, înființat în anul 2016. Momentul vine după ce, la finalul anului trecut, Hidroelectrica a inițiat procesul de licitație pentru achiziția instalației de stocare cu baterii cu tehnologie Li-ion în Parcul Eolian Crucea Nord, instalație ce va fi montată în cadrul Substației Crucea din Parcul Eolian Crucea Nord, deținut în prezent de către SPEEH Hidroelectrica SA. Va oferi servicii de echilibrare a sistemului energetic național Scopul principal al investiției îl reprezintă reducerea dezechilibrelor interne la parcul eolian aflat în portofoliul Hidroelectrica, furnizarea de servicii de echilibrare a sistemului energetic național, îmbunătățirea performanțelor turbinelor eoliene și scăderea nivelului de uzură a sistemelor electromecanice ale turbinelor. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, la începutul lunii martie, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. Luni seara, la ora 20:03, instalațiile de stocare virau în sistemul energetic național 40 MW, adică 0.66% din procția totală, cea mai mare pondere având-o producția hidro, cu 43,55%. În cât timp trebuie implementat CEE Crucea Nord deținută și operată de Hidreoelectrica are cu o capacitate instalată de 108MW, centrala electrică fiind în operare încă din anul 2014. Odată semnat contractul, câștigătorul licitației are un termen de implementare de 12 luni. După punerea în funcțiune a instalației de stocare, puterea nominală a instalației va fi de 36 MW, cu o capacitate nominală de stocare (energie) de 72 MWh. Prețul contractului semnat luni este de 79.832.242,00 lei fără TVA. „Această investiție marchează o premieră pentru companie, fiind primul proiect de stocare a energiei cu baterii Li-ion implementat de Hidroelectrica. Prin această achiziție, compania face un pas important către eficientizarea resurselor, diversificarea portofoliului, oferirea de servicii complexe prin accesarea tehnologiilor moderne din domeniu. Compania își reafirmă astfel angajamentul față de promovarea energiilor regenerabile și modernizarea infrastructurii de producție, în linie cu strategia națională de tranziție către o economie verde și sustenabilă”, a transmis compania. Pe lângă producția de energie, Hidroelectrica furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW pe lângă parcul eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Sursa foto: Hidroelectrica Citiți și: Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie Hidroelectrica scoate la licitație retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Ce valoare are contractul Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Hidroagregatul 1 de la Porțile de Fier I, repus în exploatare de Hidroelectrica
Hidroagregatul nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a fost repus în funcțiune de Hidroelectrica, după ce au fost finalizate lucrările de mentenanță. Astfel, au fost derulate toate probele preliminare, inclusiv cea a probei complexe de 72 de ore de funcționare continuă, fiind pregătite condițiile pentru trecerea la recepția hidroagregatului conectat la Sistemul Energetic Național, crescând considerabil producția de energie națională. Hidroagregatul nr. 1 de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a fost repornit după finalizarea unei lucrărilor de mentenanță, a anunțat, vineri, compania Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară, dar și furnizor pentru o cotă semnificativă din piață, în cadrul unui eveniment festiv la care a participat și ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Proiectul în valoare de aproximativ 55 milioane lei, demarat în luna iulie 2023, a implicat demontarea completă a hidroagregatului, transportul componentelor la fabrica UCMH din Reșița pentru expertiză și reparații, urmat de remontarea și testarea ansamblului rotor-turbină în fabrică. Lucrarea a fost livrată exact în ziua în care s-a asumat „Începând de miercuri, 19 martie, după-amiază toate agregatele din Hidrocentrala Porțile de Fier I sunt disponibile și așa cum vedem cu toții, în funcțiune”, a precizat Dragoș Novac, manager sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier, în cadrul evenimentului de presă. Ministrul Energiei a aplaudat echipele care au realizat lucrarea, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost finalizată la termen. „De multe ori, vedeți, noi suntem pe scenă, dar de fapt dumneavoastră ar trebui să fiți pe cel pentru că ceea ce ați realizat aici, o lucrare de mare complexitate, cu forțe românești, companii românești. Este ceea ce vrem să vedem, tot sectorul energetic și în toată economia țările dumneavoastră ați făcut posibil acest lucru livrând la termen – trebuie să știe și prietenii din presă – lucrarea a fost livrată exact în ziua în care s-a asumat, după aproape 2 ani de zile de lucrări la zi, s-a livrat și totul merge strună. Avem astăzi la Porțile de Fier, aici la Porțile de Fier, toate cele șase hidroagregate în funcțiune, așa cum le vedeți. Se livrează peste 700 de megawați în Sistemul Energetic Național”, a apreciat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a amintit că întreaga amenajare de la Porțile de Fier a fost finalizată într-un termen de 8 ani (1964-1972), profitând de ocazie să amintească de conflictul cu unele ONG-uri care pun piedici în evoluția unor mari proiecte energetice. „Vă întreb dacă este cineva care crede că astăzi s-ar putea face asta în 8 ani de zile? Sigur, pe vremea aceea nu erau prietenii noștri de la ONG-urile de mediu, pe vremea aceea nu erau tot atâtea blocaje, procese, avize, proceduri și așa mai departe. Noi ne-am asumat să ne luptăm cu toate acestea și să reușim anul acesta să finalizăm prima hidrocentrală care a început înainte de 1989, cea de la Răstolița, județul Mureș. Sigur, nu se compară, e vorba doar de 30 de megawați, dar, totuși, ca simbol, după decenii de blocaje și procese și așa mai departe, să putem să punem în funcțiune totuși o hidrocentrală pentru România”, a declarat Sebastian Burduja, la evenimentul repunerii în funcțiune a Hidroagregatului I. Potrivit demnitarului, în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. „Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolnița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministeruiui Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj. „E un moment uzual pentru noi, nu am regizat nimic, ce ați văzut este imaginea celor șase hidroagregate care funcționează în timp real. Nu ne place să regizăm, nu ne place să tăiem panglici, ne place să muncim și să ne înțelegem între noi. Este prima oară când în cadrul Hidroelectrica, după zeci de ani, cele două companii din grup Hidroserv și UCMH, plus colegii Hidroelectrica au colaborat exemplar în o lucrare cu o complexitate ridicată. Cum spunea și domnul ministru, trebuie să susținem sectorul energetic național cu resurse propriu. Încă mai avem de lucru la UCM, cu siguranță, dar dialogul interinstituțional a crescut foarte mult în ultima perioadă, iar planul extrem de ambițios de investiții – și aici mulțumesc colegilor – nu putem face investiți în compania asta fără o abordare exemplară și fără un profesional-desăvârșit de jos până sus, pentru că ați văzut cât de importantă este, cât de important este fiecare megawatt de producție în bandă într-o țară un potențial fantastic și unde decomisionarea cărbunelui s-a făcut într-un regim foarte, foarte rapid, iar în loc n-am reușit să punem într-un timp foarte scurt decât foarte puțin”, a declarat Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica. Potrivit șefului Hidroelectrica, sursele regenerabile sunt foarte importante, dar stâlpul de care stă sistemul energetic național sunt unitățile care produc energie electrică în bandă și a mulțumit ministrului pentru modul în care colaborează pentru a demara sau continua lucrări din sectorul energetic, începute cu foarte, foarte mult timp în urmă și care stau în diverse faze de execuție unde vrei să facă execuție și se luptă cu diverși „balauri, dușmani” care nu vor ca sectorul energetic românesc să fie puternic, să fie solid, să fie competitiv. „Ne-am asumat un plan de investiții extrem de ambițios. Anul acesta avem un plan de investitii de 1,7 miliarde de lei. Anul trecut am realizat 680 de milioane, 2023, 280 de milioane, deci suntem într-o-creștere exponențială aici. Avem nevoie de o implicare exemplară și vă mulțumesc tuturor”, a conchis șeful Hidroelectrica. Starea celorlalte hidroagregate La întrebarea Gândul privind situația Hidroagregatului 4, care funcționează la jumătate din capacitate, dar și un eventual plan de intrare în reparații a celorlalte hidroagregate, oficialii Hidroelectrica au dat asigurări că acestea funcționează în parametri normali și,
Ilie Bolojan a anunțat că România va accelera finalizarea a opt hidrocentrale pentru a asigura energie la prețuri accesibile
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a afirmat joi seară, după ședința Consiliului European de la Bruxelles, că o altă direcție importantă pentru a avea o economie mai competitivă este cea legată de energie la prețuri accesibile. „Unul din efectele pe care le-am avut în acești ani, după începerea războiului din Ucraina, a fost creșterea prețurilor la energie în țările Uniunii Europene și o direcție importantă este aceea de a urmări o energie la prețuri mai bune, în așa fel încât să fie protejate atât familiile, dar și companiile europene, pentru a putea rămâne competitive pe piața globală. Se are în vedere interconectarea piețelor de energie, a investițiilor în zona transfrontalieră, autorizarea proiectelor de energie”, a declarat Ilie Bolojan. De asemenea, președintele interimar a precizat că România va accelera finalizarea hidrocentralelor pentru a asigura energie la prețuri accesibile. „Într-un timp mult mai scurt, într-un an-doi, să avem hidrocentrale funcționare, să avem o îmbunătățire a mixului energetic, pentru că prețul energiei produse pe hidro este mult mai bun decât a celei pe combustibili fosili. Din datele pe care le am de la Ministerul Energiei, suntem în această situație cu opt hidrocentrale care au un stadiu de realizare de peste 65% de până la 90% și care sunt în situații de blocaj din cauza reavizării pe aspecte de mediu. Gândiți-vă că la o astfel de lucrare, care a fost începută înainte de 1989, în mod natural, din moment ce nu s-a mai lucrat, practic vegetația a crescut din nou și mie mi se pare că este anormal să reluăm toate procesele de avizare de la zero, ca și cum am defrișa, de exemplu, o pădure de zeci de ani, în condițiile în care deja intervenția umană s-a produs și practic integrarea acestor lucrări în sistemul național hidroenergetic ne-ar aduce niște câștiguri importante, cel puțin 650 de megawați energie produsă într-un an de zile”, a afirmat președintele interimar a României, Ilie Bolojan. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele