Piața globală a ajuns inundată de mașinile chinezești care nu se pot vinde în China
În ultimii ani, industria mașinilor electrice din Republica Populară Chineză a captat jumătate din piața sa auto, ceea ce a dus la prăbușirea vânzărilor de mașini pe bază de combustibili fosili. Marii jucători globali din Asia, Europa și America de Nord care mizau pe supremația petrolului și a gazului au avut de pierdut. Piața europeană a ajuns inundată de mașinile electrice chinezești care nu se pot vinde nici în țara în care au fost fabricate. Legiuitorii vestici și-au îndreptat atenția către protejarea piețelor interne de așa zisa amenințare a mașinilor electrice chinezești printr-un război comercial, în care tarifele sunt principalele arme. China a devenit cel mai mare exportator global de mașini Însă, producătorii auto din SUA și UE au de-a face cu o concurență mult mai dură cu producătorii chinezi de benzină din țări precum Polonia, Africa de Sud și Uruguay, informează Reuters. Automobilele pe bază de combustibili fosili au reprezentat 76% din exporturile auto chineze din 2020. Transporturile navale de mașini electrice chinezești au sărit de la 1 milion la 6,5 milioane pe an. Explozia exporturilor de mașini pe bază de combustibili fosili a rezultat de pe urma subvențiilor și politicilor asupra vehiculelor electrice, rezultând distrugerea afacerilor din China ale producătorilor auto VW, GM și Nissan. Un război devastator al prețurilor a fost declanșat. Ora Good Cat, fabricat de compania chinezească Great Wall Motor Concurenții străini se luptă să țină pasul, dar fără succes Din cauza impactului politicii industriale chineze, concurenții străini se luptă să țină pasul cu firmele susținute de guvernul de la Beijing, având ca obiectiv să domine sectoarele critice la nivel național și global. Fără a include vehiculele electrice și hibride, numai exporturile de mașini pe bază de benzină au fost suficiente pentru a transforma China în cea mai mare națiune exportatoare de automobile din lume ca volum. Reuters a realizat această analiză după ce a intervievat 30 de directori executivi, producători auto, manageri din distribuție și cercetători industriali din Republica Populară Chineză. Afluxul mașinilor chineze pe bază de benzină pe piețele emergente reflectă o coliziune între încercarea Beijingului de a promova vehiculele electrice și politice mai vechi care au clădit industria internă a vehiculelor pe bază de combustibili fosili prin valorificarea tehnologiei producătorilor auto din afară. Tesla este abia pe locul 9 în clasamentul exportatorilor auto din China Cel mai mare exportator de mașini pe bază de combustibili fosili din China, între ianuarie și octombrie 2025, este compania Chery (1.063.000 vehicule) , iar cel mai mare exportator de mașini electrice este compania chinezească BYD (789.000 vehicule). În clasamentul top 10 al celor mai mari exportatori auto din China, numai Tesla este singura companie americană (209.000) amplasată în China care figurează în clasamentul realizat de Automobility. Printre cei mai mari exportatori sunt companii gigantice deținute de statul chinez, precum SAIC, BAIC, Dongfeng și Changan. SAIC a avut o perioadă de declin. Vânzările de mașini au scăzut de la 1,4 milioane de vehicule la 435.000 între anii 2020 și 2024. Mașinile chinezești se vând ca pâinea caldă în țările est-europene. Există soluții de contracararea monopolului chinez? Din 2020, China a întrecut Japonia, Germania, Mexic, Coreea de Sud și SUA la exportat mașini. Fiindcă mașinile pe bază de combustibili încă se vând bine în Europa de Est, America Latină și în Africa, care încă se opun adoptării mașinilor electrice, iar China profită de această oportunitate. Nic Thomas, director de marketing de la compania chinezească Changan care vinde în Europa, a declarat pentru Reuters: „Putem să ne perfecționăm oferta pentru fiecare piață”. Vicepreședintele Giles Taylor de la FAW a spus: „China este suprasaturată de companii auto. Este de la sine înțeles că este chiar la limită”. Unii jucători tradiționali spun că sunt pregătiți de luptă, precum Alexander Seitz, directorul Volkswagen pentru America de Sud, care a declarat că „nu se teme de chinezi”. „Îi respect ca pe un concurent. Sunt bineveniți să li se alăture.” Ca răspuns la concurența chineză, Volkswagen dorește să exporte mașini construite în China către mai multe piețe externe. Iar un purtător de cuvânt al General Motors a făcut referire la remarcile din octombrie ale directorului general Mary Barra. El a afirmat: „Compania își propune să concureze cu rivalii chinezi cu tehnologia potrivită, la costul potrivit”. 2030: Vânzările de vehicule în afara Chinei ar putea crește la 4 milioane Firma de consultanță AlixPartners preconizează că vânzările anuale ale producătorilor auto chinezi în afara Chinei vor crește cu 4 milioane de vehicule până în 2030. Cele mai multe vehicule vor fi vândute în America de Sud, Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud-Est. Se așteaptă ca producătorii auto chinezi să controleze 30% din industria auto globală în 5 ani. „Această creștere va veni în detrimentul tuturor celorlalți”, a declarat Stephen Dyer, co-director al AlixPartners în China. Cea mai mare destinație de export a mașinilor pe bază de combustibili a Chinei este Mexicul, incomod de aproape pentru Statele Unite, care au interzis practic vehiculele de marcă chineză cu bariere comerciale care vizează protejarea securității naționale și economice. La sud de granița cu SUA, unde se vând puține vehicule electrice, producătorii auto chinezi vor încheia probabil anul cu vânzări care depășesc 200.000 de unități și o cotă de piață de 14%, potrivit GlobalData.Toyota a înregistrat cea mai mare scădere a vânzărilor în Africa de Sud în rândul producătorilor auto tradiționali anul trecut, scăzând cu aproape 15% la 93.805 vehicule, potrivit GlobalData. Gigantul de stat Changan lansează cinci vehicule în Africa de Sud, inclusiv modele cu două baterii, dar se așteaptă ca cel mai bine vândut model al său să fie o camionetă cu motorină, sau „bakkie”, așa cum sunt cunoscute local. „Piața vehiculelor electrice va necesita mai mult timp”, a declarat Marinus Venter, care gestionează marca Changan acolo pentru distribuitorul Jameel Motors. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: Europa, pas înapoi în „războiul” cu China pe piața bateriilor pentru mașinile electrice. Un producător suedez a inițiat procedura de FALIMENT China „inundă” Asia Centrală cu mașini electrice. Una din schemele extravagante ale Beijingului este uluitoare: „Impactul va fi de lungă durată”
Bolojan merge la Viena. În drum, se oprește la Budapesta pentru o întâlnire cu Viktor Orban
În cadrul vizitei în Austria, Ilie Bolojan va avea întâlniri cu Cancelarul Federal al Austriei, Christian Stocker, care va fi însoțit de ministrul federal pentru Europa, Integrare și Familie, Claudia Plakolm, ministrul federal al Economiei, Energiei și Turismului, Wolfgang Hattmannsdorfer, și ministrul federal al Finanțelor, Markus Marterbauer, anunță Guvernul printr-un comunicat. Vizita include discuții tête-à-tête, convorbiri în plen, precum și un dejun de lucru oferit de cancelarul austriac, la care vor participa reprezentanți ai companiilor românești și austriece. De asemenea, prim-ministrul va participa la recepția de Ziua Națională a României, organizată de Ambasada României în Austria. „Obiectivul principal al vizitei este consolidarea relațiilor bilaterale, atât în plan politico-diplomatic, cât și economic și o coordonare mai strânsă în plan regional și european, având în vedere provocările actuale din regiunea noastră”, transmite Guvernul. Discuțiile vor aborda și sprijinul Austriei în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Se va discuta și despre cooperarea în domeniul energetic. „Asigurarea unor prețuri accesibile ale energiei electrice pentru populație și competitive pentru companii rămâne, pe lângă securitatea energetică, o prioritate majoră pentru Guvernul României. Un element important în această direcție îl reprezintă îmbunătățirea interconectării în sectorul energiei electrice între statele din regiunea noastră, subiect pe care premierul Ilie Bolojan îl va aborda cu cancelarul federal Christian Stocker”, se mai spune în comunicat. În drum spre Viena, premierul Ilie Bolojan va avea o întâlnire la Budapesta cu premierul Ungariei Viktor Orban, cu participarea liderului UDMR Kelemen Hunor. Va fi discutată cooperarea între România, Ungaria și Austria pentru dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice. În Austria, premierul va fi însoțit de Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, Oana Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Jurca, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului și Dragoș Hotea, Secretar de Stat.
Bolojan a vorbit cu OMV Petrom de proiectul Neptune Deep. Premierul vrea extinderea explorării în zona offshore
Premierul Ilie Bolojan a avut marți o întrevedere cu reprezentanții OMV Petrom, cu care a vorbit despre proiectul Neptune Deep, din Marea Neagră. Discuțiile s-au axat pe securitatea energetică a României și planurile de investiții ale companiei, anunță Guvernul. ″Reprezentanții OMV Petrom au prezentat stadiul actual al proiectului, subliniind că lucrările avansează conform calendarului și în coordonare cu Romgaz. Compania a confirmat, de asemenea, că își menține angajamentul de a investi în România, inclusiv în proiecte de energie regenerabilă și dezvoltarea capacităților pentru biocombustibili, contribuind astfel la stabilitatea aprovizionării cu energie″, se arată în comunicatul de presă. Prim-ministrul vrea să avanseze proiectul și în zona de offshore mai adâncă a Mării Negre. Aici s-a discutat despre execuția forajului Anaconda-1. ″Totodată, premierul României a subliniat interesul Guvernului de a consolida parteneriatul cu compania și a propus ca responsabilitățile de mediu să fie asumate de operator, în conformitate cu principiile europene″, scrie în comunicat. Referitor la cadrul fiscal şi de reglementare, conducerea OMV Petrom a reiterat nevoia de predictibilitate pentru investiţii pe termen lung. ”Premierul a subliniat că Guvernul urmăreşte un echilibru corect: stabilitate pentru mediul de afaceri, dar şi decizii care să protejeze interesul cetăţenilor, inclusiv accesul la energie la costuri suportabile”, transmite Guvernul. OMV Petrom a fost reprezentată de CEO-ul Cristina Verchere, directoarea financiară Alina Popa și șeful de Afaceri Corporative și de Reglementare Alexandru Maximescu. La discuțiile de astăzi au mai participat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Radu Burnete, consilier prezindențial și Adriana Petcu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. RECOMANDAREA AUTORULUI Criza apei din Prahova și Dâmbovița lovește în producția României: Centrala electrică Petrom de la Brazi s-a oprit. Asigură 10% din energia țării Premierul Ilie Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe pensiile magistraților
Viktor Orban merge la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin pe tema energiei și a războiului din Ucraina
Viktor Orban a anunțat că se va întâlni cu Vladimir Putin într-un interviu video pe pagina sa de Facebook. „Merg (la Moscova) pentru a mă asigura că aprovizionarea Ungariei cu energie este garantată pentru iarnă și pentru anul viitor”, a declarat acesta, potrivit Reuters. Ungaria este în continuare dependentă de energia rusească Orban a menținut relații strânse cu Moscova în pofida războiului din Ucraina, iar Ungaria depinde în continuare în mare măsură de energia rusească, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce această dependență. Întrebat dacă eforturile de pace în Ucraina vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, Orban a spus: „Cu greu putem evita asta”. Statele Unite au acordat luna aceasta Ungariei o derogare de la sancțiuni pentru a putea utiliza petrol și gaze rusești, după ce Orban și-a susținut cauza pentru o exceptare în timpul unei întâlniri cu președintele Donald Trump la Washington. Ungaria a semnat, de asemenea, un pact de cooperare în domeniul energiei nucleare cu Statele Unite. Acordul prevede ca Ungaria să cumpere combustibil nuclear din Statele Unite și tehnologie americană pentru depozitarea combustibilului uzat la centrala nucleară Paks I, construită de Rusia. Rosatom lucrează în prezent la extinderea centralei, un proiect demarat în 2014 și afectat de întârzieri majore. Orban vrea reluarea unui summit al păcii la Budapesta Orban a declarat anterior că dorește să reînvie planurile pentru un „summit al păcii” la Budapesta între Trump și Putin privind Ucraina, plan care a fost abandonat. Ungaria a importat anul acesta 8,5 milioane de tone de țiței și peste 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, a anunțat vineri Ministerul de Externe din Ungaria într-un comunicat.
Cum reduci factura la căldură iarna și să menții temperatura constantă în locuință. De ce nu e bine să închizi centrala când ești plecat de acasă
Odată cu venirea sezonului rece, tot mai mulți români caută soluții pentru a face economii la încălzire, mai ales în timpul în care sunt plecați la serviciu. Pentru a reduce factura la încălzire toamna aceasta, specialiștii recomandă menținerea unei temperaturi constante în locuință și folosirea centralei în intervale scurte, dar eficiente. Ma sunt doar câteva zile până la debutul oficial al sezonului de iarnă 2025 și mulți români pornesc lupta anuală cu termostatul și facturile la energie. Deși tentația este să oprești complet încălzirea atunci când pleci de acasă, experții atrag atenția că această practică poate duce, paradoxal, la consum mai mare. Motivul? Centrala va consuma mai mult gaz sau energie pentru a încălzi rapid o locuință rece, decât ar consuma pentru a menține o temperatură constantă, stabilă, scrie Newsweek.ro. Când este eficient să încălzești locuința Potrivit specialiștilor consultați, încălzirea ar trebui folosită în intervale scurte, la momente-cheie ale zilei, nu continuu. Spre exemplu, dimineața, imediat după trezire. „Este cel mai rece moment al zilei este imediat după răsăritul soarelui, așa că recomand întotdeauna să porniți încălzirea pentru o scurtă perioadă de timp dimineața”, explică expertul Stephen Hankinson. De asemenea, expertul recomandă ca pe timpul nopții, încălzirea ar trebui oprită atât din motive economice, cât și pentru a avea un somn mai profund și sănătos. Recomandarea este ca pe timpul noții, temperatura în dormitor să nu fie mai mare de 20 de grade Celsius. „O pilotă groasă sau o pătură suplimentară este de obicei suficientă pentru un confort sporit pe timpul nopții”, spune expertul. Totodată, când ești plecat „Nu are sens să încălzești o casă goală”, mai spune Hankinson. Deși majoritatea specialiștilor sunt de acord că încălzirea trebuie folosită inteligent, nu continuu, există și excepții importante. Dacă locuința ta are probleme cu condensul pe ferestre sau pereți, experții recomandă menținerea unei temperaturi constante pe tot parcursul zilei, pentru a preveni apariția umezelii și a mucegaiului. „Astfel, suprafețele calde, precum pereții și ferestrele, sunt mai puțin predispuse la acumularea condensului”, explică Hankinson. Pentru majoritatea locuințelor, cea mai eficientă soluție este metoda încălzirii locuinței inteligente și de scurtă durată, la momente-cheie. Acest lucru se face foarte ușor prin setarea termostatului în mod constant. De asemenea, evită ca locuința ta să se răcească excesiv. Ideal ar fi, în cazul în care lipsești de acasă pentru o perioadă mai lungă, să setezi termostatul centralei termice între 16 -18 grade Celsius. Astfel, temperatura va fi una constantă și ușor de reglat atunci când te întorci acasă și nu vei plăti în plus la factura la energie.
Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat
Colaps total de tensiune în sistemul electroenergetic național. „Aurora”, cel mai amplu exercițiu, a testat în premieră un scenariu unic / Simulare realizată de cele mai mari companii din energie
Cel mai amplu exercițiu național de restaurare a Sistemului Electroenergetic Național în condiții de stres – care a primit numele „Aurora” – a testat în premieră un scenariu unic, din Centrala Hidroelectrică Șugag, au anunțat oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei electrice și ai celui mai mare producător național de energie. Peste o sută de specialiști tehnici și operativi din toate entitățile implicate au participat la un exercițiu unic care a simulat un colaps total de tensiune, într-un scenariu apropiat de condițiile reale ale unui incident major, care indisponibilizează inclusiv rețelele de telecomunicații publice. „Acest tip de exerciții contribuie la întărirea capacității de reacție rapidă” Cele mai mari companii din energie – MApN, SRI și STS – au simulat cum poate fi restaurat sistemul electroenergetic național în urma unui colaps total de tensiune, potrivit informațiilor Mediafax.ro. „Apărarea și restaurarea Sistemului Electroenergetic Național sunt activități esențiale, care permit gestionarea unor situații de urgență și readucerea sistemului la starea normală de funcționare. Într-un context regional în care securitatea energetică devine tot mai importantă, acest tip de exerciții contribuie la întărirea capacității de reacție rapidă, îmbunătățirea cooperării transfrontaliere în Europa de sud – est, precum și la creșterea rezilienței sistemului energetic național”, a precizat STS. Miza exercițiului Aurora: „Funcționarea unui sistem energetic complex chiar și în condiții extreme” La desfășurarea acțiunii au asistat Secretarul de Stat din Ministerul Energiei Pavel Casian Nițulescu, precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale. „Cooperarea dintre Transelectrica, Hidroelectrica, Distribuție Energie Electrică Romania, ROMGAZ, Enevo Group, Nova Power & Gas și Eurowind Energy a reunit, în premieră, tehnologii clasice și soluții moderne într-un scenariu dificil, care a cerut decizii rapide, coordonare și sincronizare impecabile. Rezultatul demonstrat prin succesul exercițiului denumit simbolic Aurora evidențiază pregătirea profesională de înaltă calitate și dedicarea echipelor operative, capabile să susțină funcționarea unui sistem energetic complex chiar și în condiții extreme”, au transmis organizatorii. Exercițiul, care a înregistrat un succes important pentru specialiștii SEN, a fost realizat pentru prima dată prin cooperarea a șapte entități din Sistemul Electroenergetic Național, respectiv CNTEE Transelectrica SA, SPEEH Hidroelectrica SA, Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), SNGN ROMGAZ SA, Enevo Group, Nova Power & Gas și Eurowind Energy, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit inițiatorilor, scenariul a presupus și limitarea comunicațiilor publice, situație frecventă în condiții reale de criză. În acest cadru, rolul sistemelor de telecomunicații speciale puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale este esențial pentru reușita procesului de restaurare. Exercițiul din Centrala Hidroelectrică Șugag încheie o serie de testări inițiate de Transelectrica, în parteneriat cu Hidroelectrica, pe perioada acestui an, menite să asigure pregătirea tehnică și operațională a sistemului pentru situații de urgență. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSAT aprobă Strategia Națională de Apărare și programul SAFE. Săptămâna viitoare, Nicușor Dan prezintă Strategia în Parlament
Hidroelectrica vinde energie mai scump pe angro decât pentru populație. Investitorii, tot mai îngrijorați de acest model atipic de afaceri
Hidroelectrica a ajuns în 2025 să factureze energia mai scump pe segmentul angro decât pe cel de retail, o inversare a logicii economice care generază temeri seriaose pentru investitori. Datele financiare arată o schimbare structurală a modelului de business al gigantului de stat în energie, în contextul extinderii accelerate a portofoliului de clienți casnici. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, se confruntă cu o situație paradoxală, unde energia se vinde mai scump pe piața angro decât pe segmentul de furnizare către populație și firme, potrivit datelor financiare la nouă luni din 2025, scrie Economedia.ro. Compania facturează energia astfel, în piața angro: 528 lei/MWh, iar în retail: 469 lei/MWh. Această inversare a principiului economic clasic, potrivit căruia en-gros presupune prețuri mai mici pentru volume mari, iar retailul prețuri mai mari pentru acoperirea costurilor de distribuție, ridică serioase întrebări cu privire la sustenabilitatea modelului actual de business. Hidroelectrica vinde, așadar, mai scump către clienții mari decât către consumatori, în timp ce costurile operaționale din retail sunt mai ridicate. Diferența de preț s-a adâncit în 2025, în condițiile extinderii accelerate a companiei pe segmentul de furnizare, unde numărul de clienți casnici crește masiv de peste doi ani. Datele financiare arată o reconfigurare profundă a surselor de venit. Practic, veniturile din angro sunt în scădere cu 26%, de la 3,24 miliarde lei (2024) la 2,4 miliarde lei (2025), iar venituri din furnizare sunt în creștere cu 41%, de la 1,74 miliarde lei la 2,44 miliarde lei. Prăbușirea veniturilor angro indică atât reducerea cantității de energie disponibile, cât și migrarea strategică a energiei către segmentul de furnizare. Astfel, segmentul tradițional, cel care producea grosul profitului în anii cu hidraulicitate ridicată, devine mai puțin relevant. Pentru prima dată, veniturile din retail ajung să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro, marcând o schimbare majoră pentru modelul de afaceri al companiei. Avertismentul economiștilor Economistul Radu Crăciun avertizează că extinderea nelimitată a portofoliului de clienți casnici ar putea fi dictată de motivații non-economice, ceea ce îi neliniștește pe investitori. „Un alt element care preocupă, probabil, investitorii este măsura în care acceptarea unui număr nelimitat de clienți retail este o decizie care are o rațiune de business sau decizia este guvernată de alte criterii ne-economice precum protecția socială”, afirmă economistul. El avertizează și asupra riscului ca Hidroelectrica să fie obligată să cumpere energie de la alți producători în perioade secetoase, ceea ce ar putea genera pierderi dacă prețurile plătite sunt mai mari decât cele la care compania vinde energie populației: „Întrebarea la care pare să nu existe astăzi un răspuns clar este: în ce măsură achizițiile acestea sunt și vor fi făcute în pierdere din dorința de a ține sub capac prețurile oferite de Hidroelectrica populației”. Crăciun susține necesitatea ca Hidroelectrica să își păstreze independența deciziilor comerciale, în special privind prețurile, dividendele și investițiile. În ultimii ani, autoritățile au încurajat în mod direct sau indirect migrarea consumatorilor către Hidroelectrica, pornind de la ideea că furnizorul de stat oferă cele mai mici prețuri. Această presiune publică vine însă în contradicție cu statutul companiei, una listată la bursă, cu obligații de guvernanță corporativă și independență decizională.
Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică, România devansată de Turcia și Bulgaria
De câțiva ani, un proiect mai vechi, Coridorul de Mijloc, a reapărut pe tapet în estul Europei ca fiind o oportunitate vitală pentru o rută comercială stabilă, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele tradiționale a fost perturbat de aceste crize, iar pe plan regional ruta transmodală ar rezolva dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, apreciază specialiștii, din cauza unor probleme structurale și a lipsei de viziune, România are puține șanse să fie cooptată în proiectul în care au statut de favorite alte două țări vecine și în special Turcia, care se impune tot mai mult ca un lider economic regional. România ar putea deveni mai independentă energetic, dar şi un furnizor de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi energia din Marea Caspică, grație proiectului așa numitului Coridor de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică. 2022 – Anul în care România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul UE Interesul pentru acest mega-proiect mai vechi, în jurul căruia au început discuții oficiale încă din 2011, a renăscut în 2022, anul invadării Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, anunțau autoritățile române, s-au reluat discuțiile pentru un proiect de o importanță deosebită început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin UE. Președinți de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali UE, toți susțin acest proiect. Coridorul de mijloc va permite și va facilita transportul de energie și de mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei. Inclusiv ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, susținea inițiativa. Beneficii majore pentru România ale Coridorului de Mijloc Pentru România, acordul prezintă oportunități de extindere a rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră din România poate servi drept poartă de intrare pentru mărfurile care călătoresc spre și din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte țări de la Marea Caspică, scria presa la acel moment. Afluxul de schimburi comerciale va stimula creșterea economică în sectorul maritim al României, în industria logistică și în sectoarele de servicii conexe. În plus, conectivitatea sporită se aliniază la strategia economică mai largă a României de a deveni un actor-cheie în infrastructura europeană de logistică și transport. Acest efort de colaborare evidențiază potențialul parteneriatelor reciproc avantajoase de a spori conectivitatea și de a promova prosperitatea economică în întreaga Eurasie, mai informau autoritățile. Pe măsură ce acordul avansează spre punere în aplicare, se preconizează că va cataliza noi evoluții în domeniul comerțului, al infrastructurii și al cooperării regionale, creând un precedent pentru viitoarele eforturi de integrare în regiunea mai largă a Mării Caspice și a Mării Negre. 2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră are loc la Constanța Pe 7 aprilie 2023, la Constanța are loc Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Republicii Kazahstan în România și organizația operatorilor Portului Constanța, care a reunit, potrivit organizatorilor, cei mai mari jucători din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România. La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din Portul Constanța, alături de companii de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanții porturilor Aktau din Kazahstan și Baku din Azerbaidjan la Marea Caspică, Batumi din Georgia și Constanța la Marea Neagră, ai companiilor de căi ferate din Georgia și Kazahstan, dar și reprezentanții ambasadelor acestor țări la București, precum și ai ambasadelor Serbiei, Ungariei și Statelor Unite ale Americii.rnațională de transport Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la București. Ce înseamnă pentru România Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să oficializeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental cvadrilateral care va fi semnat la București în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews Portul internațional din Baku (Azerbaidjan), unul din pilonii cheie ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024 Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024. Foto: google maps . Inițiativa urmărește să simplifice și să îmbunătățească circulația mărfurilor între Marea Caspică și Marea Neagră, conectând în cele din urmă aceste regiuni mai strâns cu piețele europene, informau inițiatorii proiectului. Crearea rutei de transport internațional „Marea Caspică – Marea Neagră” marchează o etapă importantă în cooperarea regională și integrarea economică dintre Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România. Nu numai că îmbunătățește conectivitatea dintre Marea Caspică și Marea Neagră, dar consolidează și poziția acestor țări în rețeaua comercială globală, scriau cei de la Digi24. Prin valorificarea avantajelor lor geografice și consolidarea investițiilor în infrastructură, țările participante sunt pregătite să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea economică și să promoveze o mai mare stabilitate regională. România are o lungă istorie a proiectelor energetice eșuate: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica O analiză a Azernews releva beneficiile pentru fiecare țară implicată. Azerbaidjanul are de câștigat substanțial de pe urma creării rutei „Marea Caspică – Marea Neagră”, dar și România, scria publicația azeră. În ciuda tuturor acestor bune intenții, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu s-a semnat nici în prezent. De notat că România are o tradiție a marilor proiecte energetice transnaționale eșuate (cum a fost vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde acum vreo 10 ani, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.) Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijloc este menționat de Călin Georgescu. Suveranistul este ironizat crunt de presa mainstream De menționat că proiectul scos pe tapet acum de ministrul de Externe a fost lăudat și de Călin Georgescu la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale (Detalii AICI). La scurt timp, acesta a fost criticat de presa mainstream, care a asociat Coridorul de Mijloc cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. „Suntem graniță la Marea Neagră, dar dacă ne uităm mai departe, vedem legăturile cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o
Hellenic Petroleum intră în cursa pentru activele Lukoil din România. Peste 300 de benzinării și rafinăria Petrotel, în joc
Compania greacă Hellenic Petroleum se alătură luptei pentru preluarea celor peste 300 de benzinării și a infrastructurii deținute de Lukoil în România. Este vorba de peste 300 de benzinării, inclusiv rafinăria Petrotel, având în vedere sancțiunile americane care vor bloca orice relație comercială cu grupul rus. Hellenic Petroleum, unul dintre cei mai importanți jucători energetici din Grecia, a intrat oficial în cursa pentru preluarea celor 300 de benzinării și a infrastructurii operate de compania rusă Lukoil în România, scrie publicația elenă Europost, citată de G4Media.ro. Achiziția activelor Lukoil a devenit una de urgentă maximă în contextul sancțiunilor americane ce urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, sancțiuni care vor interzice orice tranzacție cu grupul rus. Hellenic Petroleum este controlată în proporție de 45,5% de familia de industriași Latsis, prin Paneuropean Oil and Industrial Holdings. Statul grec deține doar 35,5% din acțiuni. Restul de aproape 21% sunt listate la Bursa de Valori din Atena. Odată cu apropierea termenului limită al sancțiunilor din SUA, Lukoil a cerut o amânare de la Departamentul Trezoreriei americane, conștientă de importanța portofoliului său strategic din România și din alte state din Europa de Est. În prezent, Lukoil deține în România rafinăria Petrotel Ploiești, peste 300 de stații de distribuție, o activitate de vânzare angro de lubrifianți, un trader de gaze naturale și aproape 88% din drepturile unei concesiuni offshore în Marea Neagră. Potrivit unor surse guvernamentale române, competiția pentru preluarea activelor Lukoil se dă între trei actori principali: MOL, deja prezent pe piață cu 230 de benzinării; compania americană Carlyle, care prin Black Sea Oil and Gas exploatează gaze în Marea Neagră; și Hellenic Petroleum, un nume important în regiune, dar fără prezență în România până acum. Investitorii ar fi interesați să cumpere întregul pachet, însă unii jucători iau în calcul achiziționarea doar a rafinăriei Petrotel sau, alternativ, doar a rețelei de benzinării. Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat că nu există motive obiective pentru creșteri ale prețurilor la carburanți, în ciuda turbulențelor de pe piață. „România are rezerve suficiente de combustibil, în timp ce rafinăria funcționează cu capacitate de producție neutilizată. Astăzi, țara exportă motorină și benzină către țările vecine”, a declarat Ivan în cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Concurenței. Guvernul lucrează intens la un cadru legislativ care să asigure compatibilitatea cu sancțiunile internaționale și, în același timp, protejarea economiei interne și a lanțurilor de distribuție. „Există un grup de lucru strategic sub coordonarea viceprim-ministrului C. Predoiu, cu participarea ministerelor Energiei, Economiei, Afacerilor Externe și Finanțelor. Scopul nostru este de a aproba un act de reglementare care să respecte legislația națională, europeană și internațională”, a explicat ministrul. În acest context, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că statul ar putea prelua temporar rafinăria Petrotel în caz de urgență, pentru a menține stabilitatea pieței carburanților. Consiliul Concurenței monitorizează atent evoluțiile. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că România este pregătită să coordoneze acțiunile cu alte state afectate pentru a asigura continuitatea operațiunilor Lukoil până la finalizarea tranzacției. „Scopul nostru este să avem cât mai puține perturbări posibile ale pieței. Aprobarea achiziției se poate face la nivel național sau european, în funcție de structura pachetelor de active”, a transmis Chirițoiu. Dacă tranzacția se va face la nivel național, ofertele vor fi analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe.