Etichetă: energie

România înregistrează o nouă zi de prețuri negative la energia electrică. Care este producția prosumatorilor în timpul zilei

România va avea, pentru a 6-a zi consecutivă, prețuri negative la energie electrică, arată o analiză Profit.ro. Zilele senine au avut o contribuție importantă la scăderea considerabilă din timpul zilei, efect al producției pentru autoconsum al prosumatorilor. Astăzi, între orele 12-15, producătorii vor plăti furnizorii să le preia energia generată la prețuri mici, -0,64, -0,75 sau -0,01 lei/MWh, mult sub recordul anului, arată datele analizate. Duminică, de Paștele Catolic, a fost atins un preț record negativ al acestui an, -255 lei/MWh. Practic, producătorii plăteau acest preț furnizorilor, interni și externi, pentru a le prelua energia produsă în exces. De asemenea, seara, autoconsumul nedispecerizat al prosumatorilor se transformă în consum dispecerizat și urmează să urce de la 4.500 MW în intervalele orare de prânz la 7.000 MW. Potrivit prognozei Transelectrica, în ultimele zile prosumatorii au produs între orele 12-14 aproximativ 1.500 MW/h. Energia regenerabilă a acoperit 63% din consum Pentru acoperirea consumului de seară, în absența producției solare, este necesară pornirea unor capacități de producție tradiționale, ceea ce scumpește energia, media zilnică fiind una pozitivă. Ieri, producția de energie regenerabilă era de 1.436 MW, fotovoltaică în parcuri comerciale, și 2.273 MW, eoliană. Totalul de 3.709 MW în total a reușit să acopere aproximativ 63% din consumul dispecerizabil de la acea oră, de 5.851 MW. Dacă adăugăm și aproximativ 1.400 MW produși de prosumatori pentru autoconsum, rezultă că producția foto și eoliană acoperea peste 70% din consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI:  România, recordmenă într-un alt top negativ. Prețul încărcării electrice la mașini este la nivelul Austriei și dublu față de Spania Câtă energie produce zilnic un panou fotovoltaic. Iată ce influențează randamentul

Prețul petrolului a scăzut după armistițiul lui Trump cu Iran

Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu Iran pentru două săptămâni. Ostilitățile iau pauză după aproape 40 de zile, în care au rezultat între 4.000 și 10.000 de morți, și de asemenea, aproximativ 40.000 de răniți.  Președintele american a declarat că a convenit asupra încheierii unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În ultima lună, prețul la barilul de petrol depășise 100 de dolari. Optimism pe piața energetică Redresarea globală a prețurilor la carburanți are loc după ce președintele a garantat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, canalul navigabil îngust unde tranzitează 20% din petrolul comercializat la nivel global. Iranul ar urma să sisteze atacurile la scară largă asupra infrastructurii civile și energetice din țările arabe din Golf. În ultimele trei zile, președintele american a amenințat pe ton furios că va anihila toată infrastructura electrică din Iran dacă regimul islamic de la Teheran nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz până la expirarea ultimatumului. Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu regimul de la Teheran. Acordul de încetarea focului este condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Ormuz. Contractele futures Brent au scăzut cu 14,51 dolari, adică cu 13,3%, la 94,76 dolari pe baril de la ora 03:30 GTM. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 17,16 dolari (cu 15,2%), la 95,79 de dolari la baril, potrivit Reuters.  Marți dimineață, Trump a amenințat că „întreaga civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu-i respecta cererile. Reluarea tranzitului petrolier după ce prețul petrolului a scăzut Iranul a anunțat că va opri atacurile asupra țărilor învecinate numai dacă atacurile din partea Statelor Unite și ale Israelului se opresc. Timp de două săptămâni, tranzitul petrolier ar urma să se desfășoare în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Tranzitul petrolier va fi coordonat de forțele armate iraniene, a anunțat ministrul iranian de Externe,  Abbas Araqchi. Războiul dintre SUA și Iran a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețului petrolului din istorie, cu peste 50% în luna martie.  Trump a declarat că SUA au primit o propunere de pace în 10 puncte. A considerat-o „fezabilă” pentru negocieri. Președintele a spus că negocierile dintre cele două părți sunt în stadiu avansat și s-ar putea ajunge la un acord definitiv pentru pace pe termen îndelungat. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Valentin Stan: Trump le-a dat ayatollahilor 48 de ore să deschidă Ormuzul. Trebuie să iasă un oficial iranian și să declare că Ormuzul este deschis

Cinci direcții pentru energie mai ieftină și sigură în România. Anunțul premierului Bolojan

„Unul dintre cele mai importante domenii pentru România este energia electrică, iar prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte. Pe de-o parte, de capacitățile de producție și e nevoie să ne creștem capacitățile de producție și, pe de altă parte, de regulile din piață, de reglementări, și e nevoie să ne îmbunătățim reglementările, în așa fel încât cele două măsuri combinate (…) să ne ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea asiguranței energetice a țării noastre”, a spus premierul, la o conferință de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. El a precizat că Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic. Ce măsuri vor fi luate Prima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, inclusiv prin eliminarea avizelor speculative. „E o direcție importantă (…) și înseamnă să desființăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice”, a explicat premierul. Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor majore din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum. „Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 MW. Deci de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie. Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii 3 ani de zile am avut cele mai mari creșteri 27.000 MW, 30.000 MW. Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii 3 ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat”. „Orice fel de îmbunățire se va vedea în prețuri” A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii. „Ele au un rol vital în producția de energie din România, prin urmare orice fel de îmbunătățire se va vedea în cantități, în prețuri, pentru asta înseamnă să revizuim indicatorii de performanță în așa fel încât să fie măsurabil, să fie relevanți și de asemenea să stabilim criterii fără echivoc pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează. E un lucru foarte important. A treia direcție este reducerea distorsiunilor pe piața de energie”, a declarat Bolojan. Alte măsuri vizează reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. În ceea ce privește stocarea, premierul a subliniat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile. Nu în ultimul rând, premierul a evidențiat importanța accelerării marilor proiecte energetice. „Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere. Aceste direcții am convenit să le urmărim în perioada următoare”.

Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie

Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează.  Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului.  Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze.  Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol

Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă

„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”

Ryanair avertizează: 1/10 zboruri din această vară ar putea fi anulat

Directorul companiei Ryanair a emis un avertisment îngrijorător. Mulți turiști și-ar putea anula vacanțele planificate pentru vara acestui an din cauza crizei petroliere. Turismul global ar putea experimenta cel mai zdrobitor declin de la pandemia de coronavirus din anul 2020.  El a declarat la ITV News că unu din zece zboruri ar putea fi anulate dacă războiul din Iran și criza petrolieră vor continua. Directorul executiv Ryanair, Michael O’Leary Directorul Ryanair: 10% din zboruri, anulate Directorul executiv al companiei aeriene spune că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă, Ryanair nu va funcționa la capacitate maximă din cauza penuriei de carburanți. „Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de 30 de zile. Dacă mai rămâne închisă încă 60 sau 90 de zile, vom înfrunta un scenariu neștiut. Și este limpede că ar putea fi anulate 5-10% din zboruri în lunile mai, iunie și iulie”, a spus Michael O’ Leary. Zborurile întârziate ar putea costa mai mult, a atenționat directorul. De asemenea, companiile aeriene nu vor putea anticipa ce rute ar putea fi anulate, a explicat O’Leary. El a adăugat că este de așteptat ca furnizorii de carburanți să anunțe companiile aeriene cu câteva zile înainte. „Dacă este un risc de 10-20% pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, atunci noi și celelalte companii aeriene trebuie să luăm în considerare anularea unor zboruri sau să reducem capacitatea”, a concluzionat directorul Ryanair. Îndemnul directorului companiei aeriene pentru pasageri Din acest motiv, anularea zborurilor ar putea fi mai greu de gestionat. Totuși, O’Leary îi îndeamnă pe turiști să-și programeze vacanțele de vară „cât mai repede posibil”. Ilsole24ore scrie că marile companii aeriene din Europa ar putea fi lovite de criza energetică chiar din aprilie. Penuria de combustibil s-ar putea face resimțită pe tot continentul din luna mai. Publicația raportează că cele mai vulnerabile la criză vor fi companiile aeriene din țările mediterane (Spania, Italia, Grecia), acestea fiind dependente de rutele navale din Canalul Suez pe care este transportat petrolul din țările arabe. Rebelii Houthi din Yemen au amenințat că ar putea bloca Strâmtoarea Bab al-Mandab din Canalul Suez. Impactul blocadei iraniene din Strâmtoarea Ormuz asupra turismului global Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, 18,8 milioane de tone de carburnați pentru avioane au fost transportate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimul an. Războiul Iranului împotriva aliaților SUA din Golful Persic presupune tăierea aprovizionării cu carburanți pentru marile companii aeronautice. China, al doilea producător global de carburanți pentru industria aeronautică, a restricționat exporturile. Și compania germană Lufthansa este pregătită pentru penuria de combustibil, a spus directorul executiv Carsten Spohr. „Dacă penuria de kerosen are loc,  va fi resimțită în afara Europei”, a spus Spohr pentru ziarul FAZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19

Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru

Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru. Una din țările care se pregătește pentru o criză severă a carburanților este Austria. În Austria sunt – potrivit celui mai recent recensământ – peste 150.000 de români. Statistic vorbind, dacă 1 din 2 are carnet de conducere, înseamnă deja 75.000 de români afectați de măsuri precum raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Scenarii sumbre În Europa, tot mai multe state pun la cale un plan de urgență pentru eventuale lipsuri de carburanți. Se discută despre alimentarea limitată și viteze reduse pe drumuri. O altă țară care ar putea lua măsuri similare Austriei este Marea Britanie. Sub eticheta unui plan numit „National Emergency Plan for Fuel”, scrie ziarulromanesc.at, se află măsuri clare în cazul unei crize, precum raționalizarea carburanților la benzinării și limitarea generală de viteză la 80 km/h. În Marea Britanie, prețul benzinei a ajuns la 1,66 euro pe litru, iar la motorină la 1,88 euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni. La rândul ei, Germania a reacționat deja prin eliberarea unei părți din rezervele strategice de petrol. Și aici sunt analizate măsuri de stabilizare a prețurilor la benzinării și limitarea fluctuațiilor externe. Țara care a introdus deja o limită zilnică pentru alimentare este Slovenia. Transportul global de petrol, blocat Unul din factorii principali care alimentează incertitudinea și panica este situația din Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global. Pe măsură ce conflictul din Iran continuă, riscurile legate de aprovizionare sunt tot mai mari, iar țările din Europa iau în calcul cele mai negre scenarii. Autorul recomandă:

Premierul Australiei estimează cât ar putea dura criza petrolieră și dă recomandări populației: Deplasați-vă la muncă cu trenul sau autobuzul

Anthony Albanese i-a îndemnat pe australienii de rând să nu mai folosească în exces carburanții pe fondul crizei petroliere din Strâmtoarea Ormuz. „Dacă poți să iei trenul, autobuzul sau tramvaiul pentru a merge la muncă, fă-o”, a spus premierul australian. Premierul a anunțat că au fost adoptate noi legi în Parlamentul Australian pentru a plafona taxa pe carburanți timp de trei luni. Premierul Australiei: Criza ar putea dura „luni” Anthony Albanese a precizat că Australia ar putea trece printr-o criză energetică ce ar putea dura câteva „luni”. „Realitatea este că șocurile economice cauzate de acest război vor fi cu noi pentru câteva luni”, a adăugat șeful guvernului australian. ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat 00:29 MISIUNE SPAȚIALĂ 🚨 2 ore până la marea lansare NASA spre Lună. Urmărește live pe Gândul evenimentul istoric 23:23 Recent, premierul australian (din Partidul Laburist) a celebrat Paștele Evreiesc alături de evreii din Australia. El a anunțat că toți angajații de 18-20 de ani vor fi plătiți cu salarii de anajați obișnuiți. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată „soluție populistă”

Războiul cu Iran e ca și câștigat, dar America pare să fi pierdut războiul cu prețurile la carburanți

Prețurile la petrol în SUA au ajuns la 4 dolari pe galon, pentru prima oară din anul 2022. Pentru administrația Trump este un semn rău că republicanii ar putea pierde alegerile din noiembrie.   Criza din Golf  îi lovește grav și pe consumatorii americani, deși președintele Donald Trump asigura că nu vor fi afectați. Războiul cu Iran e “ca și câștigat”, dar America pare să fi pierdut războiul cu prețurile la carburanți. Se înregistrează un nou record în benzinăriile de peste ocean Criza petrolieră ajunge și la americani Creșterea prețurilor la carburanți a devenit o problemă politică pentru Trump. Oficialii administrației susțin că scumpirile sunt temporare și că prețurile vor scădea odată cu încheierea războiului cu Iran. Potrivit Financial Times , prețul indicat de Asociația Americană a Automobilelor este o medie națională, calculată în urma unui sondaj realizat pe un număr de până la 120.000 de stații de alimentare. În unele state americane, șoferii plătesc mai mult la benzină. Cei din California, care se bazează pe importurile de carburanți din Asia, plătesc 5,89 de dolari pe galon de benzină.Iar pentru un galon de motorină, plătesc 7,46 de dolari. Trump riscă să piardă sprijinul Congresului din cauza războiului cu Iran În urmă cu patru ani, prețurile la carburanți au ajuns la 5 dolari de galon în SUA, ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei.Administrația președintelui democrat de atunci, Joe Biden, a sancționat Rusia în februarie 2022, însă SUA n-au făcut față crizei de pe piața energiei. După alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie 2022, democrații au pierdut majoritatea în Congres. Au rămas fără controlul asupra Camerei Reprezentanților, dar au căpătat majoritate în Senat. Însă, nu a fost îndeajuns pentru a mai putea livra ajutoare militare și financiare Ucrainei pe durata anilor 2023 și 2024. Autorul recomandă: De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz.  Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe  riscă să ajungă în  pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula  von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”.  Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei.  Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina