Ministrul Bogdan Ivan ne stinge lumina: „Avem cea mai scumpă energie electrică din Europa” / Oficialul dezvăluie cum au redus alte țări facturile cu 20%
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a afirmat, într-un interviu difuzat sâmbătă că, pe baza analizei datelor din ultima lună, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. În acest context, ministrul recomandă montarea de contoare inteligente, care transmit datele din 15 în 15 minute şi permit tarife dinamice sau diferenţiate pe diferite intervale ale zilei. Oficialul afirmă că în alte ţări utilizarea acestora a funcționat, iar facturile au scăzut cu 20%. Ministrul a explicat că a plătit 280 de lei factura la energie, o creştere cu aproximativ 30-35%. Ministrul Energiei a afirmat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că preţul energiei variază de de la zi la zi, în funcţie de importuri. ”În ultima lună, bazându-mă pe o analiză a preţului de pe piaţă, am avut în medie megawattul la 154 de euro, comparativ cu Franţa care era la 61 de euro şi, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare a românilor şi la veniturile românililor, da, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Sunt datele Eurostat care confirmă acest lucru”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul recomandă montarea de contoare inteligente Ministrul a explicat că Spania şi Marea Britanie folosesc acest sistem de contoare inteligente. În România sunt mai multe companii care furnizează aceste soluţii, iar un contor costă între 100 şi 200 de euro. ”Un contor pe care nu-l citeşti tu, un contor care transmite datele din 15 în 15 minute şi permite aceste tarife dinamice (…) Transmit în timp real care este consumul, pot să aplice aceste tarife diferenţiate sau dinamice în funcţie de perioada zilei în care consum şi acest lucru a dus la o scădere cu până la 20% în alte state. Nu facem nimic altceva decât să luăm acest model de bună practică şi să-l aducem şi în România. Oricine poate să-ţi instaleze un contor inteligent. Pot inclusiv să fie cei care livrează, să ofere anumite soluţii care sunt compatibile cu platformele informatice”, a adăugat Bogdan Ivan. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: România este menționată printre cele șapte țări din UE care alimentează Moscova. Cu cât s-a mărit importul de energie din Rusia în ultimul an
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
România ar fi evitat ca prin minune, de două ori, un blackout în 2025. Care este singurul an în care S-A STINS LUMINA în țara noastră
Autoritățile din sectorul energetic s-au confruntat de două ori, în acest an, cu riscul unui blackout. Primul a fost în februarie, în timpul unui episod de ger, al doilea de Paști. Din fericire, sistemul energetic a făcut față acestor riscuri grație profesioniștilor de la Dispeceratul Energetic Național. Istoria țării consemnează un singur an de blackout. Specialiștii acestei instituții muncesc în condiții de stres enorm, atrage atenția Adrian Vintilă , specialist în energie și consilier al fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977 „Dacă acum 3 ani toată țara afla un cuvânt nou – “lockdown”, de câteva zile pare că ne ocupă tot timpul „blackout”-ul (adică pană de curent generalizată, pe scară largă). Ca să înțelegem dacă trebuie să ne speriem, trebuie mai întâi să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, blackout-ul survine atunci când are loc un defect în sistemul energetic (pe „sârme”, în stațiile de transformare, în centrale etc.) sau când există o diferență între câtă energie este în țară și câtă se consumă”, a scris acesta, pe pagina sa de Facebook. Foto: Agerpres Potrivit lui Adrian Vintilă (foto), ultimul și singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977. Atunci au fost 5 ore fără curent, după un scurtcircuit la stația Tismana (Gorj), care a declanșat o reacție în lanț în tot sistemul (Porțile de Fier, Rovinari, Sibiu si în toată țara). Principala cauză identificată a fost lipsa unei comunicări clare cu dispecerii de la centru, de la Dispecerul Energetic Național (DEN). Supermanii de la Dispeceratul Energetic Național „Vă spun în cunoștință de cauză: România are la DEN super-profesioniști, adevărații „supermani” ai sistemului energetic. Oamenii aceia muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”, a adăugat Vintilă. „Revenind la subiect: deci, ca să fie blackout, trebuie să existe o defecțiune tehnică sau o diferență între cât curent avem la dispoziție și cât consumăm (fie în plus, fie în minus). Lipsa de „energie românească” produsă în țară nu înseamnă blackout, căci dacă ar fi așa, am avea blackout aproape continuu de dimineața până seara. Când nu producem suficient, importăm – dar becul nu se stinge. Nu e blackout, deci. Problema ar putea apărea atunci când am produce foarte, foarte puțină energie și, chiar și cu ce importăm, nu am putea asigura consumul total al țării. Adică să existe o diferență între energia care intră în sârme și cea care se consumă. Și, în plus de asta, oamenii de la butoane să doarmă. La propriu”, mai spune expertul. Cele două momente de risc maxim din 2025 Acesta a povestit că a trăit direct, în calitate de consilier al ministrului, două momente în care s-a discutat scenariul maxim de risc, adică blackout. Vintilă a enumerat unele dintre măsurile luate în calcul iarna trecută, când exista scenariul de a nu putea asigura suficientă energie pentru consumul total al țării: decuplarea marilor consumatori de energie electrică și a consumatorilor neesențiali (mall-uri, centre comerciale, clădiri de birouri etc.), pentru câteva ore, până la revenirea la normal. „Niciodată nu a existat scenariul opririi energiei electrice la populație, spitale sau școli. Acestea erau considerate în „prima linie” și, chiar și în cel mai sumbru scenariu, puteau fi asigurate”. Același scenariu s-a derulat și de Paște. Cele mai pesimiste scenarii au fost cele în care se punea problema decuplării unor linii de transport al energiei electrice în zonele cu producție aglomerată, 2-3 ore în mijlocul zilei, fără a afecta bunul mers al vieții oamenilor. „O informație care nu a apărut până acum în spațiul public: de Paște, timp de 3 zile, de sâmbătă până luni, toți oamenii din comandamentul energetic erau convocați din 2 în 2 ore în ședințe de status și s-au scris milioane de cuvinte pe grupul de WhatsApp dedicat. Da, a fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani, dar chiar și așa nu a existat o secundă riscul de a se „stinge lumina” total în țară”. În concluzie, spune Adrian Vintilă, România, dacă își face treaba, este departe de a se confrunta cu un blackout energetic. RECOMANDARILE AUIORULUI Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei Avertisment al ministrului Energiei: „Am fi într-un risc de BLACKOUT dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”
Factura la energie în 2025 – Partea a II-a: Să ai un TV smart ar putea deveni un lux. Cât vei avea de plătit dacă lași televizorul pornit toată ziua
Să ai TV smart în România pe durata guvernării lui Ilie Bolojan ar putea deveni un lux din cauza creșterii prețurilor la energie electrică. Televizorul nu mai este doar un dispozitiv pentru vizionat emisiuni de pe tradiționalele canale TV prin cablu, ci un adevărat centru multimedia”. Românii îl folosesc pentru a viziona filme și seriale pe platformele de streaming sau pentru a accesa internetul, iar tinerii îl folosesc pentru a se juca jocuri video pe consolele PlayStation, Xbox sau PC-uri high-end. Desigur, facturile la energie ar putea fi foarte mari și din cauza unui obicei prost al românilor care sunt obișnuiți să-și lase televizoarele pornite ore întregi, uneori chiar aproape toată ziua. Unii ajung chiar să adoarmă cu televizoarele pornite, fiind aprinse până dimineața. Unii le lasă aprinse pentru a auzi știri în timp ce fac activități casnice, alții pentru fundal sonor în timp ce citesc sau studiază pentru examen. De multe ori, copiii mici se joacă sau aleargă prin casă, în timp ce televizoarele comutate pe canalele de desene animate consumă curent electric. Luminițele aprinse din spatele unui televizor smart Philips sporesc ambianța unui film, dar și facturile la electricitate Cât consumă un televizor, în medie Potrivit Playtech , un televizor smart lăsat pornit non-stop, poate consuma în medie 100 W/h, adică 0,1 kWh. Însă, poate depinde și în funcție de diagonala ecranului, tehnologia utilizată (LED, OLED, QLED) și de setările de luminozitate, rezoluție, contrast și saturație. Un televizor LED de 80 cm (32′) poate consuma între 30 și 50 W pe oră. Un televizor de 109 cm (43′) consumă aproximativ 70-100 W. Un televizor de 127 cm (50′) consumă între 100 și 150 W. Iar un televizor OLED de 140 cm (55′) poate ajunge la 150-200 W. Acum că prețurile la electricitate au crescut în 2025, de când Guvernul Bolojan a majorat TVA. Premierul a estimat că abia din a doua jumătate a anului 2026, românii vor avea parte de facturi mai mici la energie electrică. Până atunci, consumatorii casnici trebuie să economisească. Iată cât te poate costa un TV smart dacă îl lași pornit 24 de ore Într-un experiment realizat de Playtech, dacă lași televizorul smart aprins timp de 24 ore, iar tariful mediu la energie electrică este de 1 leu /kWh (cu taxe și TVA incluse), trebuie să te aștepți să plătești 72 de lei lunar la factura pentru energie electrică. Iată calculul: Consum zilnic: 0,1 kWh × 24 ore = 2,4 kWh/zi Cost zilnic: 2,4 × 1 leu = 2,4 lei/zi Cost lunar (30 zile): 2,4 × 30 = 72 lei/lună Dacă televizorul tău este mai mare și mai performant, de exemplu un OLED de 55 inch cu un consum de 150 W/h, costul ar putea crește la 108 lei/lună. 0,15 kWh × 24 ore × 30 zile × 1 leu = 108 lei/lună ATENȚIE! Televizorul consumă curent și în modul standby Dacă crezi că ai oprit televizorul numai dacă ai apăsat pe butonul Power de pe telecomandă, te înșeli. Televizoarele vor consuma curent și în modul standby, între 0,3 și 1 W. Tot vei fi taxat pentru cei 2-3 kWh consumați anual degeaba. Noaptea, televizorul trebuie scos din priză. Specialiștii sugerează prize smart cu întrerupător automat. Pașii pentru a economisi curentul electric până în iulie 2026 Redu luminozitatea ecranului la 50-70%; Activează modul „eco” sau „energy saving”; Scoate televizorul din priză noaptea sau când ești plecat de acasă; Activează funcția de oprire automată după o perioadă îndelungată de inactivitate, în cazul în care te ia somnul la un film plictisitor; Stingeți luminițele ambientale din spatele televizorului când nu este necesar să le admirați. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CALCUL complet | Cât curent consumă un televizor și cât vom plăti lunar, de la 1 iulie 2025, doar pentru el
Factura la ENERGIE în 2025, în România lui Bolojan – Partea I: Costurile pe care trebuie să le achite un român pentru a încărca zilnic un iPhone 17
Pe măsură ce prețurile la electricitate cresc din cauza majorării TVA impusă de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, pentru români, chiar și dispozitivele mici ar putea deveni o povară pentru buget, alături de frigiderele, aspiratoarele și mașinile de spălat care sunt mari consumatoare de energie electrică. În România guvernată de premierul liberal Bolojan, consumatorul casnic ar ajunge că cheltuiască între 200 și 250 de lei anual pentru a încărca zilnic dispozitive inofensive, precum laptopurile, tabletele, telefoanele și ceasurile inteligente. Un smartphone modern, precum un iPhone 17 cu memorie internă de 256 GB, costă 4.839 lei. Are o baterie cu o capacitate de 3,692 mAh, potrivit Verger Power. O încărcare la jumătate (50%) poate dura 20 de minute cu un adaptor de 40W sau 30 de minute dacă este conectat la un adaptor de 30W. Bateria sa poate rezista până la 30 de ore. iPhone 17 Pro Max poate rezista până la 39 de ore, dar necesită un adaptor de 40 W pentru o încărcare eficientă – Foto: Profimedia images Cât poate să te coste încărcarea unui iPhone 17 Ar putea necesita și o baterie externă de 5.000 mAh pentru a-i asigura telefonului un ciclu complet. La prețul mediu al energiei electrice, care a ajuns la 1,5 lei/kWh în 2025, o încărcare zilnică a unui iPhone 17 ar putea consuma 20 Wh, adică 0,02 kWh, ceea ce înseamnă o extra-taxă de 2 bani. Încărcarea zilnică a telefonului consumă 0,035 kilowați-oră (kWh) de electricitate pe săptămână, 0,15 kWh pe lună și aproximativ 1,83 kWh pe an. Încărcarea telefonului de două ori pe zi poate consuma 0,07 kWh de electricitate pe săptămână, 0,3 kWh pe lună și aproximativ 3,65 kWh pe an, arată Energy Sage. Potrivit Playtech , dacă îți vei încărca zilnic cel mai nou smartphone apărut pe piață, vei ajunge să plătești 0,6 lei într-o lună și 7,3 de lei într-un an. Costul, cu toate că este simbolic, crește dacă într-o familie alcătuită din doi părinți și doi frați, fiecare membru are câte un smartphone cu o baterie de minim 4.000 mAh, fără a mai adăuga laptopurile, tabletele și ceasurile inteligente. Cât te costă să-ți încarci laptopul Laptopurile de ultimă generație pot consuma în medie între 40 și 70 W. Dacă un român utilizează zilnic un laptop, timp de 5 ore, consumă între 0,25 – 0,35 kWh, adică 0,38-0,53 de lei/zi (30 – 50 de bani). Lunar, românii ar putea ajunge să plăteasc între 11 și 16 lei pentru luxul de a avea un laptop. Anual: între 130 și 190 de lei. Depinde și de performanța laptopului și durata de utilizare. Majoritatea românilor care lucrează remote utilizează laptopul timp de 8 ore, poate chiar mai mult dacă adăugăm pauzele și timpul pe care îl petrec în timp ce dau scroll pe internet când nu muncesc. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Scad sau nu facturile la energie? După ce ministrul Energiei a propus un nou plafon la facturi, Bolojan avertizează că prețurile NU vor scădea dacă firmele nu respectă regulile
Generarea globală de energie regenerabilă depășește pentru prima dată cărbunele
Un raport al grupului de experți în climă Ember a constatat că, în primele șase luni ale anului 2025, energia regenerabilă a depășit apetitul tot mai mare la nivel mondial pentru electricitate, ceea ce a dus la o ușoară scădere a utilizării cărbunelui și gazelor, potrivit The Guardian. Lumea a generat cu aproape o treime mai multă energie solară în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, acoperind 83% din creșterea globală a cererii de energie electrică. Energia eoliană a crescut cu puțin peste 7%, permițând surselor regenerabile să înlocuiască combustibilii fosili pentru prima dată. Această etapă importantă reprezintă „un punct de cotitură crucial”, potrivit Małgorzatei Wiatros-Motyka, analist senior în domeniul energiei electrice la Ember și autoare a raportului. Ea a spus: „Energiile solare și eoliene se dezvoltă acum suficient de rapid pentru a satisface apetitul tot mai mare al lumii pentru electricitate. Aceasta marchează începutul unei schimbări în care energia curată ține pasul cu creșterea cererii.” China și India au fost în mare măsură responsabile pentru creșterea exploziei de energie regenerabilă, potrivit raportului Ember, spre deosebire de SUA și Europa, care s-au bazat mai mult pe combustibilii fosili. Un raport separat al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) a constatat că sursele regenerabile de energie la nivel global s-ar putea dubla până la sfârșitul deceniului, 80% din noua capacitate de energie curată fiind așteptată să provină din energia solară. Fatih Birol, directorul executiv al IEA, a declarat: „Creșterea capacității globale de energie regenerabilă în următorii ani va fi dominată de energia solară fotovoltaică – dar și de energia eoliană, hidroenergia, bioenergia și energia geotermală vor contribui.” AIE a declarat că China va rămâne cea mai mare piață de creștere din lume pentru energiile regenerabile, India devenind a doua cea mai mare în restul deceniului. În aceeași perioadă, India și-a crescut cererea de energie regenerabilă de peste trei ori față de cea de electricitate – care a fost semnificativ mai slabă în acest an – ceea ce a dus la o scădere a consumului de cărbune și gaze cu 3,1%, respectiv 34%. În schimb, cererea de energie electrică din SUA a depășit sectorul energiilor regenerabile în creștere, ceea ce a dus la o creștere de 17% a producției de energie pe bază de cărbune în prima jumătate a anului. În UE, cererea a înregistrat doar o creștere modestă în comparație cu prima jumătate a anului trecut, însă o scădere a energiei eoliene și hidroelectrice cauzată de vreme a făcut ca nici măcar energia solară, aflată în creștere rapidă, să nu poată împiedica creșterea producției de gaze și cărbune cu 14%, respectiv 1,1%.
Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /Susține și rețeaua europeană de electricitate
Comisia Europeană a aprobat luni, în virtutea legislației privind subvențiile, o schemă a Austriei de garantare a securității sistemului de aprovizionare cu electricitate. Sistemul va garanta securitatea aprovizionării cu electricitate pentru o perioadă de cinci ani, începând din octombrie 2026. ”Schema va susține capacitățile electrice care rămân ca rezervă în afara piețelor și este disponibilă pentru a fi activată de operatorii sistemului oricând apare o insuficiență a capacității de transmitere pentru a echilibra generarea de electricitate cu cererea”, anunță Comisia Europeană. ”Măsura adoptată astăzi va contribui la garantarea securității aprovizionării cu electricitate a Austriei. Această acțiune susține și rețeaua europeană de electricitate”, a explicat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Tranziția Ecologică. Asistența, sub formă de subvenții de stat, va fi acordată în urma unor licitații organizate printr-un proces concurențial corect sau printr-o procedură a organismelor de reglementare de la Viena. Schema prezentată de Guvernul austriac a fost evaluată în virtutea sistemului UE de subvenții de stat, prevăzut în Tratatul privind Funcționarea UE, dar și în virtutea noilor norme referitoare la protecția mediului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: RUSIA dezminte sprijinul chinez în războiul din Ucraina/ Kremlinul evidențiază eficiența propriilor „capacități” militare Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Ai venituri sub 3.000 de lei? Energia ar putea costa doar 1 leu/kWh. Anunțul făcut de ministrul Bogdan Ivan
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care românii cu venituri sub 3.000 de lei pe lună ar putea plăti doar 1 leu/kWh pentru energia electrică. Propunerea ar urma să-i protejeze pe cei mai vulnerabili de creșterea facturilor din iarna care bate la ușă. „În momentul de față, separat, iau în calcul un proiect de lege prin care, pe de o parte, să blochez deconectarea la acei clienți vulnerabili care nu își permit să plătească facturile și, pe de altă parte, un mecanism prin care, pentru oamenii care au un venit (lunar) până în 2.500-3.000 de lei, să avem un preț maxim de 1 leu per kilowatt-oră. Sunt mecanisme în lucru în momentul de față și pe care vreau să le operaționalizăm în iarna asta, pentru a trece această perioadă dificilă”, a spus Ivan la Antena 3 CNN. Ministrul a subliniat că prețul mare al energiei electrice este o cauză a inflației majore, pe care o consideră o problemă de siguranță națională. „O mare parte din inflația de aproape 10% de acum e cauzată de prețul la energie electrică. (…) Dacă nu intervenim să scădem odată prețul ăsta, vom fi în situația în care românii să plătească cea mai scumpă energie din toată lumea, iar companiile românești să nu mai fie competitive atunci când exportă. E o problemă de siguranță națională, în contextul în care, din tot ceea ce cumpărăm noi, ponderea energiei este între 10 și 70 la sută”, a mai spus ministrul. Deocamdată, singurul ajutor direct activ este sprijinul de 50 de lei/lună pentru persoanele cu venituri sub 1.940 de lei, acordat printr-o aplicație specială. Foto: Alexandra Pandrea/ Gândul
Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de gaz. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere
Centrala de gaz nu are un consum fix, fiind o soluție ideală pentru românii care vor să aibă factură mai mică la căldură. Este o alternativă de încălzire pe durata iernii. Variază în funcție de randament, tipul de construcție și regimul termic setat. Amplasată într-un apartament izolat, cu ferestre termopan și cu pereții exteriori protejați, consumă semnificativ mai puțin. În cazul în care temperatura este menținută la 22-23 de grade Celsius, centrala va funcționa mai des decât la 20 de grade Celsius. În condensare, randamentul mediu al centralelor moderne ajunge la 90-95%, transformând energia gazului în căldură utilă. Modelele mai vechi pot să aibă randament scăzut la 75-80%, ceea ce presupune creșterea consumului zilnic. Pentru a fi încălzit corect, apartamentul are nevoie de circa 50-70 W pe metru pătrat. În cazul unui apartament de 50 metri pătrați, cu două camere, este necesară în jur de 3 – 3,5 kW de energie termică. Un apartament de 70 metri pătrați, cu trei camere, are nevoie de 4,5 – 5 kW. O centrală de 24 kW poate funcționa într-o zi friguroasă decât între 4 și 8 ore. Nu merge la putere maximă. Dacă consumă 1,1 – 1,3 metri cubi de gaz pe oră la sarcină medie, consumă circa 5-7 metri cubi de gaz pe zi pentru a încălzi un apartament de două camere și circa 7-10 metri cubi de gaz pe zi pentru a încălzi unul cu trei camere. Pentru a economisi, proprietarii trebuie să folosească un termostat programabil, să aerisească corespunzător caloriferele și să mențină temperatura camerei constantă. Dacă temperatura interioară se reduce cu 1 grad Celsius, consumul scade cu 5-6%. Se recomandă închiderea ușilor și izolarea ferestrelor pentru camerele mai reci, potrivit Playtech. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Sfaturi despre cum să îți pregătești CENTRALA termică pentru sezonul rece TABEL | Cât vom plăti lunar pentru căldură la iarnă, dacă avem centrală termică, în funcție de câte ore o folosim zilnic și de numărul camerelor Cum să reduci factura la energie electrică. Ce trebuie să faci dacă ai centrală de apartament
De unde vine COLAPSUL sistemului energetic național
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite că România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume și admite care sunt cauzele acestui paradox – țara noastră este unul din cei mai mari producători europeni de energie. Totuși, românii scot foarte mulți bani din buzunar pentru a-și achita facturile la curent. Bogdan Ivan și-a fixat un obiectiv foarte clar în mandatul său – capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear. Cresc capacitățile de producție pentru energia solară Pentru remedierea crizei care ne face plătitorii unora dintre cele mai scumpe facturi la energie din Europa, Ministrul Energiei mai anunţă creşterea capacităţilor de producţie, capacităţilor de stocare ale energiei electrice solare. ”Până în prezent s-au instalat enorm de multe astfel de capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi bateriile necesare”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook, confirmând tacit că, deși s-a investit foarte mult în energia solară, nu s-a investit și în baterii. În ultimii 10 ani, România a scos din producție 7.000 MW de capacități de producție de gaze și cărbune Bogdan Ivan arată că în ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatts capacităţi de producţie pe gaze şi cărbune, deci mine și hidrocentrale. Cu alte cuvinte, ministrul admite printre rânduri eșecul politicii Green Deal cerută de la Bruxelles, care a pus pe butuci sistemul energetic național. ”Creştem capacităţile de producţie, capacităţile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credinţă, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă”, subliniază ministrul Energiei. Doar 4 operatori mai oferă prețuri sub 1,30 euro / MW Bogdan Ivan precizează că sunt 4 operatori care vin cu preţuri sub 1,30 euro, cât era preţul plafonat, înainte de eliminarea schemei de plafonare-compensare. ”Ăsta este şi dezideratul mandatului meu, să scădem preţul energiei”, a menţionat ministrul. Însăm până la reducerea tuturor facturilor, statul anunță clasicele vouchere destinate categoriilor vulnerabile, așa cum a scris Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ani de zile urșii, liliecii, hârciogii, pârșii și lostrița au SABOTAT securitatea energetică României. Bogdan Ivan: Acum s-au mobilizat și MOLUȘTELE Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie