Pentru a evita sancțiunile americane, Gazprom acceptă vânzarea unui pachet de acțiuni la singura rafinărie din Serbia
Președintele sârb Aleksandar Vucici a declarat că proprietarii ruși ai NIS AD, principala companie petrolieră din Serbia, sunt pregătiți să vândă o participație la companie pentru a evita ca aceasta să fie sancționată de SUA. NIS deține singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, la mică distanță spre est de Belgrad, iar Gazprom și divizia sa petrolieră dețin împreună aproximativ 56% din companie. Aflat la Copenhaga, Vucici le-a confirmat reporterilor joi că Gazprom PJSC ar putea vinde o participație de 11,3% în NIS și i-ar permite acesteia să înceapă să importe țiței din SUA. Propunerile sunt menite să răspundă preocupărilor ridicate de Biroul de Control al Activelor Străine din SUA (OFAC), notează Bloomberg. „Întrebarea este dacă americanii vor accepta acest lucru”, a spus Vucici. El a adăugat că, în timp ce Rusia ar putea căuta un compromis, poziția SUA reflectă probabil considerente politice mai largi. Sancțiunile americane împotriva rafinăriei, amânate de șase ori Sancțiunile americane care vizează rafinăria au fost amânate recent. Anunțate pentru prima dată în ianuarie de către Administrația Biden, sancțiunile nu au intrat în vigoare din cauza a șase amânări sub Administrația lui Donald Trump. În prezent, rafinăria NIS din Pancevo importă țiței prin conducta Janaf, prin Croația vecină – un stat membru al Uniunii Europene, spre deosebire de Serbia – și administratorii rafinăriei se tem de o întrerupere iminentă a aprovizionării dacă OFAC nu acordă o altă amânare sau nu elimină sancțiunile. Serbia s-a oferit să-i cumpere acțiunile deținute de ruși la NIS dar vrea să evite o preluare forțată. NIS, vândută către Gazprom în 2008, este un element vital pentru piața de combustibil a Serbiei și rămâne un contribuabil de top la bugetul țării. Un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat joi că negocierile comune cu SUA pe această temă sunt în curs de desfășurare, a relatat Interfax. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Ivan: Riscăm blackout iarna când avem cerere mare de energie
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la Digi24. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”. Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan. Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic. „Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”. „Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de două ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan. Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Grupul celor Șapte, aproape de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei
Statele membre ale Grupului celor Șapte se apropie de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, din cauza reticenței acesteia de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Informația a fost obținută de reporterii Bloomberg care au examinat un proiect de declarație a statelor Grupului. „Suntem aliniați asupra necesității de a acționa împreună și credem că acum este momentul pentru o escaladare coordonată semnificativă a măsurilor pentru a consolida rezistența Ucrainei și pentru a afecta grav capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei”, se arată în document. Miniștrii de Finanțe ai G-7 urmează să aibă o întrunire miercuri, iar declarația s-ar putea schimba înainte de a fi finalizată și înainte ca toate cele șapte națiuni – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – să o semneze, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse Varianta actuală a documentului arată că G-7 lucrează la o serie de opțiuni, care includ noi măsuri în sectoare economice cheie, cum ar fi energia, finanțele și industria militară. De asemenea, ar mai fi vizate națiunile și entitățile care ajută eforturile de război ale Moscovei și o ajută să ocolească sancțiunile existente. „Am convenit că acum este momentul să maximizăm presiunea asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, una din sursele majore de venituri ale statului rus”, se arată în declarație. Se sugerează că G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse și ar putea viza și flota din umbră de petroliere a Rusiei și comerțul cu energie. Proiectul de declarație sugerează că miniștrii vor discuta, de asemenea, despre nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv despre coordonarea modalităților de utilizare în continuare a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Separat, liderii Uniunii Europene se întâlnesc în Danemarca, în timp ce crește sprijinul pentru un plan de utilizare a fondurilor imobilizate în blocul comunitar, pentru a oferi Ucrainei noi ajutoare în valoare de 140 de miliarde de euro. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la un nou pachet de sancțiuni, care ar permite interzicerea gazelor naturale lichefiate rusești până în 2027 și ar impune mai multe restricții asupra sectoarelor energetic și financiar ale Moscovei. Atât UE, cât și G-7 speră să finalizeze munca la pachetele de sancțiuni luna aceasta, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Un ucrainean suspectat de implicare în sabotarea Nord Stream, reținut în Polonia
Autoritățile din Polonia au reținut un cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotajul gazoductului Nord Stream. Bărbatul ar fi fost căutat în baza unui mandat european de arestare emis de o instanță germană. Un purtător de cuvânt al biroului Procurorului districtual din Varșovia a confirmat reținerea unui suspect, conform Bloomberg. Volodimir Z., un scafandru ucrainean căutat de autoritățile din Germania pentru presupusa sa implicare în exploziile Nord Stream, a fost reținut în Polonia, au declarat marți procurorii și avocatul său. Fără a spune de unde a obținut informațiile, postul de radio RMF FM a anunțat că procedurile de extrădare vor începe în curând, decizia finală în acest caz ținând de instanța poloneză. Conductele Nord Stream, sabotate la câteva luni după invadarea Ucrainei de către Rusia Ucraineanul, care este instructor de scufundări, este suspectat că face parte dintr-un grup care a folosit explozibili pentru a arunca în aer conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în septembrie 2022, la câteva luni după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, controlate de Gazprom, transportau gaz natural din Rusia în Germania. Exploziile au întrerupt în mare măsură aprovizionarea Europei cu gaz din Rusia, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina. Exploziile au fost descrise atât de Moscova, cât și de Occident ca un act de sabotaj. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii, iar Ucraina a negat orice implicare. Șase cetățeni ucraineni suspectați de implicare, identificați de autoritățile germane Autoritățile germane au identificat șase cetățeni ucraineni suspectați că au comis atacurile asupra gazoductului Nord Stream și există indicii privind implicarea unor entități ale statului ucrainean. Principalul suspect, Serhiy K., a fost arestat în august de agenți ai poliției italiene în orașul Rimini. În urmă cu un an, Suedia a renunțat la o anchetă în acest caz, spunând că nu are jurisdicție, având în vedere că nimic nu indică faptul că atacul ar fi implicat Suedia sau cetățenii săi. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel
Ilie Bolojan: „România are nevoie să își asigure SECURITATEA ENERGETICĂ. „Nu avem suficientă capacitate de producție”
Primul ministru a punctat că există o diferență majoră între sistemul energetic de astăzi și cel de acum 40-50 de ani. Bolojan s-a referit la industria agricolă pe care România o are, dar cu toate acestea importăm produse, ceea ce nu ar trebui să facem cu gazul prelucrat din Marea Neagră, ba din contră, acesta ar trebui valorificat. „Trebuie să ne asiguram o securitate energetică, asta e baza dezvoltării în anii urmatori. Unul din pilonii importanți pe care orice Guvern trebuie să lucreze și pentru mine este o prioritate în perioada următoare, alături de punerea în valoare a avantajelor noastre din punct de vedere economic cum este susținerea procesării producției agricole și a industriei agroalimentare cum este susținerea unei industrii care să prelucreze gazul care va fi extras din Marea Neagră în România și să nu procedăm cu gazul cum procedăm cu industria agricolă pe care o exportăm și apoi importăm, acest gaz să fie valorificat în România” „Ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție” Lipsa capacității de producție a energiei reprezintă o problemă majoră cu care România se confruntă. Faptul că au dispărut termocentrale și hidrocentrale care produceau energie, iar în locul lor nu a fost făcut nimic nou rezultă faptul că nu avem suficientă capacitate de producție. „Avem câteva probleme de sistem pe care le-am neglijat în acești ani, în primul rând există o realitate diferită astăzi de cea de acum 40-50 de ani când a fost gândit sistemul nostru energetic, noi am gândit un sistem să producă în bandă, avem termocentrale sau hidrocentrale care produceau constant, acum prin extinderea sistemelor fotovoltaice, prin eoliene un mix de energie, în orele de prânz supraproducție ieftină pe care o pierdem, iar seara avem o cerere mare de curent scump pe care îl importăm, seara importurile sunt foarte scumpe, toată lumea are deficit, la preț mediu, prețul din România e mai mare în anumite intervale din această parte de Europă. Pentru că ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție.”
Una din cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, atacată de dronele Ucrainei pentru a doua oară într-o lună
Dronele ucrainene au atacat rafinăria de petrol Afipsky din regiunea Krasnodar din Rusia, pentru a doua oară într-o lună, au declarat joi autoritățile regionale. Resturile uneia dintre drone au căzut asupra unei instalații a rafinăriei, declanșând un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați înainte de a fi stins rapid, a declarat centrul regional de criză. Nu au fost raportate victime, notează The Moscow Times. Al treilea atac asupra rafinăriei, de la începutul lui august Rafinăria Afipsky, una dintre cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, are o capacitate de procesare de aproape zece milioane de tone de țiței pe an și operează două unități de procesare primară. Anterior, rafinăria a fost ținta unui atac cu drone pe 28 august, la câteva săptămâni după ce un alt atac anterior pe 7 august a forțat închiderea unei unități. Dronele au atacat și rafinăria Krasnodar din apropiere, care este conectată cu Afipsky, pe 30 august. Efectele atacurilor asupra producției de petrol și benzină a Rusiei Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. De la începutul lunii august, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, avariind cel puțin cinci rafinării importante. Calculele reporterilor Reuters arată că atacurile ucrainene au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu 17%, sau aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi. Surse din industria energetică au declarat pentru cotidianul de afaceri Kommersant că producția de benzină a scăzut cu aproximativ 10%. Peste 300 de benzinării din Rusia s-au închis, în timp ce în multe regiuni s-a introdus un sistem de rații de 10-20 de litri per client. Prețurile angro la benzină au crescut cu 40-50% de la începutul anului. Zelenski: Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că președintele american Donald Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia, descriind poziția Washingtonului ca fiind o politică „ochi pentru ochi”. După ce s-a întâlnit cu Zelenski, Trump le-a declarat reporterilor că Rusia se confruntă cu o criză de combustibil iar economia sa suferă de „probleme majore.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul rus de Externe: NATO și Uniunea Europeană folosesc UCRAINA pentru a purta „un război adevărat” împotriva Rusiei
Nuclearelectrica semnează cu cea mai mare bancă din lume finanțarea de 620 mil. euro pentru trei reactoare nucleare
Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunță un împrumut total de 620 mil. euro de la un consorțiu bancar condus de JP Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Banii ar urma să fie folosiți pentru retehnologizarea reactorului nuclear 1 și construcția reactoarelor 3 și 4. În acest moment, Cernavodă aduce circa 20% din energia produsă în România. Sindicatul bancar este format din următoarele bănci: Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4. Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane eurovor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavoda. Retehnologizarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare. Recent, Nuclearelectrica a început lucrările de construcții civile pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda. Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice to Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica. Proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție). „Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”. -Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica „Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte.”-Daniel Adam, Director Financiar, Nuclearelectrica Ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU (cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare) și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă, se mai arată în comunicatul companiei.
Comisia Europeană refuză să comenteze planurile de renunțare la importurile de energie din Rusia /Vom face un anunț la momentul potrivit
Comisia Europeană a refuzat să comenteze, miercuri, solicitările Statelor Unite și planurile Bruxellesului de renunțare în totalitate la importurile de petrol și gaz din Rusia, în contextul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Rugat să spună dacă Ungaria și Slovacia vor putea importa în continuare, ca excepție, petrol și gaze din Rusia, Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a refuzat să facă vreun comentariu. ”Mulțumim, v-ați răspuns deja la propria întrebare. Nu voi face comentarii în plus față de ce am spus, anume că vom face un anunț la momentul potrivit”, a afirmat Olof Gill. Președintele SUA, Donald Trump, le-a cerut marți țărilor europene să înceteze achizițiile de energie rusească. ”China și India sunt primii finanțatori ai războiului din Ucraina, prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc, dar, fără a avea nicio scuză, nici măcar state membre NATO nu au oprit total importurile de energie din Rusia. Am aflat despre acest lucru acum două săptămâni și nu am fost încântat. Gândiți-vă, finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine a mai pomenit așa ceva?!”, a declarat Trump în discursul rostit la tribuna Adunării Generale a ONU. ”Dacă Rusia nu va fi pregătită să accepte un acord de oprire a războiului, Statele Unite sunt pregătite să impună o serie de tarife vamale puternice, care cred că ar opri foarte rapid vărsarea de sânge. Dar, pentru ca aceste tarife să fie eficiente, toate națiunile europene, toți cei adunați aici acum, va trebui să vă alăturați prin aceleași măsuri. Statele europene trebuie să înceteze imediat achizițiile de energie din Rusia”, a subliniat președintele SUA. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut să susțină inițiativa președintelui Trump, precizând însă că decizia aparține Consiliului UE. ”Președintele Trump are dreptate în totalitate. Noi acționăm în acest sens, am redus masiv aprovizionarea cu gaze din Rusia, am renunțat total la cărbunii din Rusia, am redus și aprovizionarea cu petrol, dar încă mai cumpărăm pe continentul european. Iar acum impunem sancțiuni asupra porturilor unde vine gaz lichefiat din Rusia și vrem să aplicăm tarife asupra petrolului rusesc care încă ajunge în UE. Practic, acționăm pentru eliminarea ultimelor fragmente de petrol și gaz rusesc care ajung în UE, vrem să scăpăm de ele”, a afirmat președintele Comisiei Europene. Rugată să spună dacă importurile de energie rusească vor fi sistate abia în 2027, Ursula von der Leyen a semnalat că depune eforturi pentru ca acest lucru să se întâmple mai curând. ”Vrem să renunțăm mai devreme, absolut. Deci, până la sfârșitul anului, am stabilit reducerea treptată, acum am propus sancțiunile, trebuie agreate de statele membre. Dar trebuie să acționăm mai rapid, pentru că fondurile ajung în buzunarele lui Vladimir Putin și nu se poate acest lucru”, a subliniat ea. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: Italia trimite o FREGATĂ pentru protejarea flotilei umanitare atacate de Israel /UE condamnă vehement incidentele din Mediterană Guvernul FRANȚEI ia măsuri împotriva deficitului bugetar/ Lecornu suspendă cheltuielile în domeniul comunicării
România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație
Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă:
Apelul ministrului Muncii către beneficiarii tichetelor de energie: Să se înscrie cât mai repede în platforma dedicată
Florin Manole declară la RFI că „primele au fost plătite, pot fi folosite, probabil că au şi fost folosite unele”. Ministrul Muncii precizează că întârzierile au fost rezolvate: „Au fost nişte discuţii în spaţiul public, mai mult cu Poşta Română, dar s-au clarificat şi acum toate instituţiile implicate lucrează împreună, nu sunt întârzieri”. Manole face un apel către beneficiarii tichetului de energie: „Cine se va înscrie în platformă până la sfârşitul acestei luni va beneficia şi de banii din urmă, ca să zic aşa, chestiune care nu va mai fi posibilă, dacă se vor înscrie în platformă în decembrie sau în ianuarie, nu vor mai primi tichetul pe, să zicem, august. Dar altfel, cine se înscrie şi este un apel pe care îl facem constant, cât mai mulţi oameni să se înscrie în platformă, primăriile îi ajută pe cei care nu se pricep, Poşta Română ajută, rudele, nepoţii mai familiarizaţi cu chestiunile digitale îi pot ajuta pe cei mai vârstnici sau cei mai puţin pricepuţi în a se înscrie în platformă, este un efort colectiv şi nu văd în acest moment motive de îngrijorare”.