Ministrul Energiei avertizează: România riscă blackout și penalități de 2 miliarde euro dacă închide centralele pe cărbune
Ministrul Bogdan Ivan a explicat vineri seara, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul. Ministrul a avertizat că închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%. În plus, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a explicat Ivan. Ministrul a precizat că un răspuns formal de la Comisia Europeană va dura câteva săptămâni, în timp ce un răspuns informal va veni mai rapid.
Bogdan Ivan, după ce CEO Hidroelectrica a demisionat: Facem toate procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3 CNN, că Karoly Borbely, CEO al companiei Hidroelectrica, a ales să demisioneze în urma sesizării Comisiei Europene către România, cea în care a arătat că este pusă în pericol suma de 16 milioane de euro din PNRR. Bogdan Ivan a precizat că Hidroelectrica rămâne în continuare o companie stabilă. Cred, personal, că este o mare pierde pentru această companie că un CEOde nivelul domnului Borbely a plecat de pe această poziție. Au fost niște detalii la procedura de selecție, o perioadă scurtă de timp în care domnia sa a fost și în consilii de supraveghere și în perioada în care s-a demarat selecția pentru alegerea directorului general, cei din comisie au considerat acest lucru, iar pentru a nu pune România într-o situație de a pierde acești bani, domnia sa a ales să se sacrifice pentru ca România să poată să încaseze acei bani din PNRR, a mai spus Ivan. Se fac demersuri pentru a fi aleasă o nouă conducere. Ministrul a transmis pentru toți investitorii, că Hidroelectrica „este în siguranță în continuare, este la cel mai înalt nivel, facem procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă, domnul Borbely este unul dintre cei mai buni CEO de companii din Europa și este o mare pierdere”. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul la Antena 3 CNN, citat de Mediafax. Închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%, mai avertizează ministrul Eneregiei care a completat că, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a mai declarat Bogdan Ivan.
The Associated Press: Rusia și Vietnamul folosesc profituri din energie pentru a evita sancțiunile SUA /Moscova și Hanoi mențin contractele militare
Rusia și Vietnamul au creat un mecanism prin care folosesc profitul obținut de o companie de petrol și gaze, care nu este supusă sancțiunilor internaționale, pentru tranzacții cu armament, ocolind transferurile de fonduri prin sistemul financiar global. Reporterii Associated Press au obținut documente guvernamentale vietnameze care arată că sistemul, despre care s-a aflat prima dată în 2023, a fost recent îmbunătățit pentru a continua să funcționeze chiar și în cazul impunerii unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Documentele le-au fost furnizate reporterilor de către un oficial vietnamez care, sub protecția anonimatului, a indicat că face parte dintr-o facțiune care se opune strângerii legăturilor cu Rusia, care riscă să pună în pericol relația cu Washingtonul. Vietnamul a cumpărat echipament militar din Rusia pe credit – inclusiv avioane de luptă, tancuri și nave – apoi a rambursat acel credit din partea sa din profiturile obținute de Rusvietpetro, o companie petrolieră comună Vietnam-Rusia care operează în Siberia. Toate tranzacțiile au evitat sistemul global SWIFT, care este monitorizat de Statele Unite și alte națiuni occidentale. Detaliile planului au fost stabilite într-un document din vara lui 2024, înaintea unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin la Hanoi. Cum funcționează mecanismul În primul rând, profitul obținut de Vietnam din joint-venture-ul Rusvietpetro din Siberia este trimis la Moscova pentru a rambursa creditul acordat pentru achiziții militare; Sumele care rămân după rambursarea împrumuturilor sunt transferate în conturile din Rusia ale companiei ruse de petrol și gaze de stat Zarubezhneft; În cele din urmă, în Vietnam, Zarubezhneft își folosește compania joint-venture de acolo pentru a transfera o sumă egală de bani către Petrovietnam (PVN, compania vietnameză de petrol și gaze), evitând orice transfer financiar internațional. De ce este necesar mecanismul? Mecanismul conturat în documentele obținute de Associated Press pare menit să evite posibilitatea unor sancțiuni viitoare și amenințarea cu sancțiuni secundare, impuse celor care facilitează activitățile entităților aflate sub sancțiuni primare. „În contextul impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei în general și a eliminării Rusiei din SWIFT în special, această metodă de plată este considerată relativ confidențială și adecvată, deoarece banii circulă doar pe teritoriul Vietnamului și Rusiei iar Vietnamul nu trebuie să-și facă griji cu privire la riscurile de a fi afectat de embargoul SUA,” a scris directorul general al Petrovietnam, Le Ngoc Son, în documentul din 11 iunie 2024. Zarubezhneft nu se confruntă în prezent cu sancțiuni impuse în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, deși directorul său general Serghei Kudriașov a fost numit într-o serie de sancțiuni vaste asupra sectorului energetic rus, anunțate în ianuarie, cu zece zile înainte de învestirea lui Trump. Președintele consiliului de administrație al Zarubezhneft, Evgheni Murov, un fost ofițer KGB, a fost, de asemenea, sancționat de SUA în 2014, când conducea Serviciul Federal de Protecție, responsabil pentru siguranța președintelui rus Vladimir Putin și a altor oficiali de rang înalt. Operațiuni în curs de extindere În timpul vizitei lui Putin la Hanoi din iunie 2024, Zarubezhneft a primit o licență pentru a dezvolta zăcământul de gaze „Block 11-2” de pe platoul continental al Vietnamului. În mai 2025, în timpul unei vizite la Moscova, o delegație vietnameză a semnat o serie de acorduri legate de explorarea petrolului și gazelor și un „Plan de parteneriat strategic” pentru apărare și alte forme de cooperare, care acoperă perioada 2026-2030. Importanța strategică a Vietnamului, între Rusia, China și SUA Vietnamul are una dintre cele mai capabile armate din Asia de Sud-Est și lucrează la a-și consolida puterea navală și aeriană, în mare parte orientată spre o posibilă amenințare din partea Chinei. În 2011, Rusia a acordat Vietnamului un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția a două fregate și 64 de tancuri T90S. Un alt credit de opt miliarde de dolari a fost acordat în 2023 pentru un acord care implica avioane de luptă SU-30 și încă două fregate. China este astăzi cel mai mare partener comercial al Vietnamului, dar tensiunile dintre cele două țări ca urmare a pretențiilor teritoriale din Marea Chinei de Sud sunt în creștere. Între timp, Statele Unite sunt cea mai mare piață de export a Vietnamului. După ce au ridicat embargoul asupra armelor asupra Vietnamului în 2016, SUA au devenit din ce în ce mai importante în furnizarea de bunuri de apărare. La rândul său, SUA văd Vietnamul ca pe un partener strategic important în încercarea de a contracara China. Pe de altă parte, relația de zeci de ani din domeniul militar cu Rusia înseamnă că Vietnamul va rămâne dependent de Rusia pentru piese de schimb și alte materiale în anii următori, iar contractele recente sugerează că Hanoiul nu se îndepărtează de Moscova, chiar dacă relațiile cu SUA se strâng. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în ROMÂNIA și Polonia
Două rafinării din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”
Două rafinării de petrol din Rusia au fost ținta atacurilor cu drone joi, în contextul în care Ucraina își intensifică ofensiva asupra infrastructurii energetice ruse. Un incendiu a izbucnit la rafinăria Neftehim Salavat a Gazprom, după ce a fost atacată de drone, a declarat guvernatorul provinciei Radii Habirov. Rafinăria se află în Bașchiria, la o distanță de peste 1.300 de kilometri de teritoriul aflat sub controlul Ucrainei. „Două drone au atacat întreprinderea Gazprom Neftehim Salavat”, a scris Habirov, pe Telegram, descriind incidentul ca fiind un „atac terorist”. El a spus că agenții de securitate au deschis focul asupra dronelor. Echipajele de intervenție lucrează pentru a limita incendiul, a spus Habirov, adăugând că nimeni nu a fost rănit în atac. Amploarea pagubelor nu este cunoscută. „Analizăm amploarea pagubelor”, a declarat Habirov. Neftehim Salavat, a zecea cea mai mare rafinărie din Rusia, cu o capacitate de zece milioane de tone metrice de petrol anual, procesează peste 150 de produse petroliere și chimice. Dronele ucrainene au vizat pentru prima dată rafinăria în mai 2024. Forțele ucrainene au revendicat un atac asupra rafinăriei Lukoil din Volgograd Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei au revendicat, de asemenea, un atac asupra importantei rafinării Lukoil din Volgograd, din regiunea Volga. Informația nu a putut fi verificată în mod independent de reporterii Bloomberg, iar Lukoil nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Rafinăria din Volgograd – cu o capacitate de aproximativ 300.000 de barili pe zi – și-a oprit operațiunile după atac, au anunțat reprezentanții forțelor de operațiuni speciale ale Ucrainei. Începând de luna trecută, forțele militare ucrainene au intensificat atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice a Rusiei, inclusiv a rafinăriilor de petrol. În august, au fost efectuate cel puțin 13 atacuri, cel mai mare număr într-o singură lună de la începutul invadării Ucrainei. Până acum, în septembrie au avut loc cel puțin șase atacuri. Săptămâna trecută, dronele au atacat cel mai mare terminal petrolier al Rusiei din Marea Baltică, iar Ucraina a revendicat atacuri asupra stațiilor de pompare care alimentează un alt hub de la Baltică, terminalul Ust-Luga. Ca urmare a atacurilor repetate ale ucrainenilor, capacitatea de rafinare a Rusiei a scăzut sub cinci milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din aprilie 2022, potrivit estimărilor JPMorgan Chase, iar exportul de țiței a fost redus cu peste 900.000 de barili pe zi, conform calculelor Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir PUTIN continuă colaborarea cu Narendra Modi/ Rusia și India contracarează presiunile Statelor Unite
Ilie Bolojan, în războiul DECLARAȚIILOR tarifelor de la energie: Domnul Recean a făcut o afirmație corectă, nici Ivan nu a dezinformat
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți seara cine a spus adevărul despre prețul cu care România vinde energie Republicii Moldova, după ce ministrul român Bogdan Ivan a afirmat că România nu exportă energie ieftină peste Prut, iar premierul moldovean Dorin Recean a vorbit de un preț mic. Ilie Bolojan a explicat că țara noastră nu a reușit să rezolve problema stocării energiei, motiv pentru care facturile românilor sunt mari în continuare. „Am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim ceea ce ar trebui să punem, în condițiile în care s-a schimbat și mixul de energie. Sistemul nostru era gândit pentru producția de energie în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat foarte mult partea de energie, componenetele de energei care înseamnă fotovoltaice și eolian. Suntem în situația în care în anumite zile la prânz, de exemplu în zilele călduroase avem un exces de energie și exportăm pentru că nu poate consuma nimeni în România, pentru că n-am făcut stocare. De cealaltă parte, importăm în orele de seară de la orele 19-21 când este consumul mare importăm la un preț mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie să ne creștem producția, atât pe componeneta de gaz dar și pe nuclear și să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus Bolojan. Republica Moldova și tariful de energie Premierul a explicat că în cazul Republicii Moldova există două tipuri de energie, cea pe care o cumperi pe termen lung sau cea pe care o cumperi pe piața bursieră. Energia din Republica Moldova se vinde pe două componente, o parte se vinde la prețul fix, este avantajos la prețul standard, iar diferența se cumpără la prețul slot, care este un preț mai mare, la final se face un mix între aceste două prețuri și iese un preț bun pentru Republica Moldova, a mai spus Bolojan. Concluzia premierului a fost că: „Domnul Recean a făcut o afirmație corectă că România ajută R. Moldova, și ca să fiu cinstit nici domnul Ivan nu a dezinformat pe nimeni”.
Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua
Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba
Statele Unite îndeamnă statele G-7 să impună taxe vamale de până la 100% Chinei și Indiei. Ce recomandă SUA cu privire la activele Rusiei din UE
SUA își vor îndemna aliații din Grupul celor Șapte să impună taxe vamale de până la 100% Chinei și Indiei, ca urmare a importurilor celor două state de petrol din Rusia. De asemenea, Statele Unite le vor comunica statelor G-7 că ar trebui să creeze o cale legală pentru a confisca activele suverane rusești blocate și să ia în considerare confiscarea sau utilizarea principalului acestor active pentru a finanța apărarea Ucrainei, potrivit unui document consultat de reporterii Bloomberg. Marea majoritate a activelor blocate ale Moscovei, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, se află în Europa. Un scenariu separat, menționat de înalti oficiali ai Statelor Unite în timpul discuțiilor cu omologii europeni, constă în confiscarea treptată a activelor blocate ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a spori presiunea asupra Moscovei să vină la masa negocierilor, conform unor persoane la curent cu chestiunea, care au dorit să rămână anonime. În prezent, profiturile generate de activele respective sunt utilizate pentru a acorda împrumuturi Ucrainei. Canada a convocat o reuniune a miniștrilor de Finanțe ai Grupului Canada, care deține președinția G-7, a convocat vineri o reuniune a miniștrilor de Finanțe ai Grupului pentru a „discuta măsuri suplimentare pentru a crește presiunea asupra Rusiei și a limita mașinăria de război rusă”, potrivit unui comunicat. Propunerea SUA prevede taxe vamale secundare de 50% până la 100% pentru China și India, precum și măsuri comerciale restrictive atât asupra importurilor, cât și asupra exporturilor. Scopul: reducerea fluxului de energie rusească și prevenirea transferului de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia, potrivit propunerii. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe nu a dorit să răspundă la întrebările reporterilor cu privire la propuneri. Președintele Donald Trump le-a spus oficialilor europeni că este dispus să impună noi taxe vamale asupra Indiei și Chinei pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la masa negocierilor cu Ucraina – dar numai dacă și națiunile din Europa fac același lucru. Trump a formulat cererea respectivă în timpul unei întâlniri dintre înalți oficiali americani și omologi din Uniunea Europeană la Washington săptămâna aceasta. Conform Bloomberg, Trump a spus că SUA ar fi dispuse să impună aceleași taxe vamale pe care le-ar impune Europa oricărei țări. Propunerea reprezintă o provocare, având în vedere că mai multe națiuni din UE, inclusiv Ungaria, au blocat sancțiuni mai stricte care vizau sectorul energetic al Rusiei. Astfel de măsuri ar necesita sprijinul tuturor statelor membre. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Secretarul american al ENERGIEI: UE ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, folosind în schimb gaz natural lichefiat din SUA
Secretarul american al Energiei: UE ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, folosind în schimb gaz natural lichefiat din SUA
Uniunea Europeană ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, înlocuindu-l cu gaz natural lichefiat din SUA, a declarat vineri secretarul american al Energiei, Chris Wright. Statele Unite au comunicat această poziție oficialilor UE săptămâna aceasta, a adăugat Wright pentru Reuters. Declarația lui Wright a fost făcută la Bruxelles, unde oficialul american s-a întâlnit joi cu comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, pentru a discuta despre sfârșitul achizițiilor europene de energie rusească. UE negociază propuneri privind eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaz rusești până în ianuarie 2028, cu o interdicție asupra contractelor pe termen scurt începând cu anul viitor. „Cred că acest lucru s-ar putea face cu ușurință în 12 luni, poate în șase luni”, a spus Wright, când a fost întrebat despre cât de repede ar putea UE să renunțe la gazul rusesc. „Cu siguranță mi-am exprimat opinia că am putea face asta mai repede. În ceea ce privește SUA, am putea face acest lucru mai repede și cred că ar fi bine dacă acele date ar fi devansate și mai mult. Nu știu dacă se va întâmpla asta, dar s-a dialogat”, a spus el, referindu-se la întâlnirea sa cu Jorgensen. În încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, SUA își intensifică presiunea asupra Europei să renunțe la energia cumpărată din Rusia, care ajută la finanțarea operațiunilor militare ale Moscovei. „Cu cât eliminăm mai repede importurile, cu atât mai repede punem presiune pe Rusia”, a spus Wright. Comisar european: Este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească Jorgensen a spus că este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească, dar că 2028 este un termen ambițios și va garanta că țările UE nu se vor confrunta între timp cu creșteri ale prețurilor la energie sau cu penurii de aprovizionare. Săptămâna aceasta, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că blocul ia în considerare o eliminare mai rapidă a importului de combustibil fosil din Rusia ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, fără a specifica cum va face Bruxelles-ul acest lucru. Noile sancțiuni necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de membri ai UE. Ungaria și Slovacia s-au opus până acum sancțiunilor asupra gazului din Rusia – motiv pentru care UE a propus 2028 ca termen pentru eliminarea completă a importurilor, într-o lege care poate fi aprobată de o majoritate consolidată a țărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul african: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură
Cu o capacitate instalată de 5,15 gigawați, Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, de pe Nilul Albastru, este cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa și printre cele mai mari 20 din lume. Cu o istorie lungă și plină de controverse, barajul are potențialul să transforme Etiopia în cel mai mare exportator de energie din Africa, dar și să sporească tensiunile dintre statele traversate de Nil. Un proiect propus din anii ’50, amânat zeci de ani Lucrari de constructie la baraj, in 2022. Potențialul locului ales pentru baraj, la doar 14 kilometri de granița Etiopiei cu Sudanul, fusese identificat încă din timpul domniei împăratului Haile Selassie, între 1956 și 1964, de către o agenție americană de administrare a apelor, în timp ce americanii studiau cursul Nilului Albastru. Cu toate acestea, din cauza loviturii de stat din 1974, a invaziei Etiopiei de către Somalia în 1977-78 și a războiului civil lung de 15 ani din Etiopia, proiectul nu a înregistrat nici un progres până la începutul anilor 2000. Guvernul etiopian a studiat situl în octombrie 2009 și apoi iar în august 2010. În noiembrie 2010, a fost prezentat un proiect pentru baraj. La 31 martie 2011, la o zi după ce proiectul a fost făcut public, un contract de 4,8 miliarde de dolari a fost atribuit companiei italiene Salini Impregilo, fără licitație, iar piatra de temelie a barajului a fost pusă pe 2 aprilie 2011 de către prim-ministrul Meles Zenawi. Cele cinci miliarde de dolari necesare pentru proiect au provenit în principal din fonduri obținute de la populație, atât din Etiopia cât și din diaspora. Inițial, barajul fusese numit „Proiectul X”. După ce a fost anunțat acordarea contractului, proiectul a fost numit Barajul Mileniului. La 15 aprilie 2011, Consiliul de Miniștri l-a redenumit Marele Baraj al Renașterii Etiopiene. Construcția a fost finalizată în iulie 2025, opt ani mai târziu decât termenul stabilit. Cu o capacitate de rezervor de 74 de miliarde de metri cubi de apă, proiectul își propune să genereze 5.000 de megawați de energie electrică, mai mult decât dublul capacității actuale a Etiopiei. Prioritățile divergente ale statelor prin care trece Nilul Prim-ministrul Etiopiei, Abiy Ahmed, în timpul ceremoniei oficiale de inaugurare a Marelui Baraj al Renașterii Etiopiene din Guba, pe 9 septembrie 2025. Disputa privind alocarea și utilizarea apelor Nilului durează de mulți ani și a fost exacerbată de schimbările climatice și de creșterea cererii de alimente și apă din partea populațiilor în creștere. În plus, cele 11 țări prin care trece Nilul au priorități de dezvoltare divergente. Printre aceste state se numără Etiopia, Egiptul, Sudanul, Rwanda, Tanzania și Kenya. Egiptul și Sudanul se află în aval de baraj, și apele fluviului ajung acolo numai după ce au trecut prin cele nouă state din amonte. Tratatele din epoca colonială, sursa parțială a tensiunilor Cadrul legal care reglementează alocarea apelor Nilului este dominat de acorduri din epoca colonială, cele mai importante fiind din 1929 și 1959. Acordurile au fost îmbrățișate de cele două state din aval, Sudan și Egipt, dar contestate de cele nouă din amonte, inclusiv Etiopia, care susțin de mult timp că nu au fost semnatare ale tratatelor din epoca colonială și, prin urmare, nu sunt obligate să le respecte. Printre altele, aceste tratate au acordat Egiptului putere de veto asupra oricăror proiecte de construcție pe Nil sau afluenții săi. Juriștii internaționali au remarcat că tratatul din 1959, de exemplu, contrastează puternic cu principiile internaționale care ghidează utilizarea apei peste granițe din prezent. Inițial, statele din aval, în special Egiptul, s-au opus construcției barajului, argumentând că este o amenințare la adresa drepturilor lor privind accesul la apă. Etiopia a ignorat protestele și a continuat cu lucrările de construcție, moment în care Egiptul și Sudanul și-au schimbat abordarea spre a obține un acord privind umplerea și operarea barajului. Cele două state din aval considerau că umplerea barajului ar fi trebuit să dureze aproximativ 12 până la 21 de ani pentru a le proteja alimentarea cu apă, dar, din motive interne și politice, autoritățile de la Addis Abeba au preferat o perioadă de umplere mai scurtă. În plus, Egiptul și Sudanul au susținut că umplerea rezervorului fără un acord obligatoriu din punct de vedere juridic le-ar încălca interesele și drepturile. Egiptul: Barajul este o amenințare la adresa securității sale Imagine din satelit realizată pe 2 iunie 2025 de Copernicus Sentinel Data 2025. Egiptul continuă să susțină că barajul Etiopiei este o amenințare la adresa securității sale și că, dacă este necesar, va lua măsuri pentru a proteja ceea ce numește „drepturile sale istorice” asupra apelor Nilului. Egiptul se bazează pe Nil pentru mai mult de 90% din rezervele sale de apă dulce. Nevoile de apă ale țării au crescut pe măsură ce populația a crescut și economia sa s-a extins semnificativ. Totuși, în loc să-și modernizeze infrastructura de apă, să minimizeze practicile de irigații risipitoare și, în general, să îmbunătățească utilizarea apei, Egiptul s-a concentrat pe mega-proiecte grandioase care pun o presiune semnificativă asupra resurselor limitate de apă ale regiunii. Sudanul, scena unui război civil devastator din 2023, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că barajul din Etiopia afectează operațiunile propriilor baraje. Acest lucru ar face mai dificilă gestionarea planurilor de dezvoltare ale Khartoumului. În ciuda intervenției Uniunii Africane și a guvernului SUA, precum și a apelurilor Egiptului către Consiliul de Securitate al ONU, cele trei țări nu au reușit să obțină un acord. Ce reprezintă barajul pentru etiopieni? Pentru etiopieni, Marele Baraj este un simbol al unității și mândriei naționale. Este semnificativ faptul că construcția a fost întreprinsă fără a depinde de finanțare din partea actorilor externi, cum ar fi instituțiile financiare internaționale sau marile țări industrializate. Producția de energie electrică a barajului ar putea transforma dezvoltarea Etiopiei. În primul rând, energia electrică ar oferi o sursă fiabilă de energie pentru industrializarea rurală, reducând defrișările prin eliminarea nevoii populației de a tăia copaci pentru lemne de foc. În al doilea rând, ar reduce poluarea asociată cu arderea lemnului, bălegarului și a altor forme de biomasă pentru gătit și alte activități.