Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică, România devansată de Turcia și Bulgaria
De câțiva ani, un proiect mai vechi, Coridorul de Mijloc, a reapărut pe tapet în estul Europei ca fiind o oportunitate vitală pentru o rută comercială stabilă, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele tradiționale a fost perturbat de aceste crize, iar pe plan regional ruta transmodală ar rezolva dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, apreciază specialiștii, din cauza unor probleme structurale și a lipsei de viziune, România are puține șanse să fie cooptată în proiectul în care au statut de favorite alte două țări vecine și în special Turcia, care se impune tot mai mult ca un lider economic regional. România ar putea deveni mai independentă energetic, dar şi un furnizor de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi energia din Marea Caspică, grație proiectului așa numitului Coridor de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică. 2022 – Anul în care România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul UE Interesul pentru acest mega-proiect mai vechi, în jurul căruia au început discuții oficiale încă din 2011, a renăscut în 2022, anul invadării Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, anunțau autoritățile române, s-au reluat discuțiile pentru un proiect de o importanță deosebită început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin UE. Președinți de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali UE, toți susțin acest proiect. Coridorul de mijloc va permite și va facilita transportul de energie și de mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei. Inclusiv ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, susținea inițiativa. Beneficii majore pentru România ale Coridorului de Mijloc Pentru România, acordul prezintă oportunități de extindere a rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră din România poate servi drept poartă de intrare pentru mărfurile care călătoresc spre și din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte țări de la Marea Caspică, scria presa la acel moment. Afluxul de schimburi comerciale va stimula creșterea economică în sectorul maritim al României, în industria logistică și în sectoarele de servicii conexe. În plus, conectivitatea sporită se aliniază la strategia economică mai largă a României de a deveni un actor-cheie în infrastructura europeană de logistică și transport. Acest efort de colaborare evidențiază potențialul parteneriatelor reciproc avantajoase de a spori conectivitatea și de a promova prosperitatea economică în întreaga Eurasie, mai informau autoritățile. Pe măsură ce acordul avansează spre punere în aplicare, se preconizează că va cataliza noi evoluții în domeniul comerțului, al infrastructurii și al cooperării regionale, creând un precedent pentru viitoarele eforturi de integrare în regiunea mai largă a Mării Caspice și a Mării Negre. 2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră are loc la Constanța Pe 7 aprilie 2023, la Constanța are loc Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Republicii Kazahstan în România și organizația operatorilor Portului Constanța, care a reunit, potrivit organizatorilor, cei mai mari jucători din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România. La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din Portul Constanța, alături de companii de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanții porturilor Aktau din Kazahstan și Baku din Azerbaidjan la Marea Caspică, Batumi din Georgia și Constanța la Marea Neagră, ai companiilor de căi ferate din Georgia și Kazahstan, dar și reprezentanții ambasadelor acestor țări la București, precum și ai ambasadelor Serbiei, Ungariei și Statelor Unite ale Americii.rnațională de transport Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la București. Ce înseamnă pentru România Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să oficializeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental cvadrilateral care va fi semnat la București în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews Portul internațional din Baku (Azerbaidjan), unul din pilonii cheie ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024 Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024. Foto: google maps . Inițiativa urmărește să simplifice și să îmbunătățească circulația mărfurilor între Marea Caspică și Marea Neagră, conectând în cele din urmă aceste regiuni mai strâns cu piețele europene, informau inițiatorii proiectului. Crearea rutei de transport internațional „Marea Caspică – Marea Neagră” marchează o etapă importantă în cooperarea regională și integrarea economică dintre Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România. Nu numai că îmbunătățește conectivitatea dintre Marea Caspică și Marea Neagră, dar consolidează și poziția acestor țări în rețeaua comercială globală, scriau cei de la Digi24. Prin valorificarea avantajelor lor geografice și consolidarea investițiilor în infrastructură, țările participante sunt pregătite să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea economică și să promoveze o mai mare stabilitate regională. România are o lungă istorie a proiectelor energetice eșuate: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica O analiză a Azernews releva beneficiile pentru fiecare țară implicată. Azerbaidjanul are de câștigat substanțial de pe urma creării rutei „Marea Caspică – Marea Neagră”, dar și România, scria publicația azeră. În ciuda tuturor acestor bune intenții, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu s-a semnat nici în prezent. De notat că România are o tradiție a marilor proiecte energetice transnaționale eșuate (cum a fost vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde acum vreo 10 ani, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.) Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijloc este menționat de Călin Georgescu. Suveranistul este ironizat crunt de presa mainstream De menționat că proiectul scos pe tapet acum de ministrul de Externe a fost lăudat și de Călin Georgescu la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale (Detalii AICI). La scurt timp, acesta a fost criticat de presa mainstream, care a asociat Coridorul de Mijloc cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. „Suntem graniță la Marea Neagră, dar dacă ne uităm mai departe, vedem legăturile cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o
Hellenic Petroleum intră în cursa pentru activele Lukoil din România. Peste 300 de benzinării și rafinăria Petrotel, în joc
Compania greacă Hellenic Petroleum se alătură luptei pentru preluarea celor peste 300 de benzinării și a infrastructurii deținute de Lukoil în România. Este vorba de peste 300 de benzinării, inclusiv rafinăria Petrotel, având în vedere sancțiunile americane care vor bloca orice relație comercială cu grupul rus. Hellenic Petroleum, unul dintre cei mai importanți jucători energetici din Grecia, a intrat oficial în cursa pentru preluarea celor 300 de benzinării și a infrastructurii operate de compania rusă Lukoil în România, scrie publicația elenă Europost, citată de G4Media.ro. Achiziția activelor Lukoil a devenit una de urgentă maximă în contextul sancțiunilor americane ce urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, sancțiuni care vor interzice orice tranzacție cu grupul rus. Hellenic Petroleum este controlată în proporție de 45,5% de familia de industriași Latsis, prin Paneuropean Oil and Industrial Holdings. Statul grec deține doar 35,5% din acțiuni. Restul de aproape 21% sunt listate la Bursa de Valori din Atena. Odată cu apropierea termenului limită al sancțiunilor din SUA, Lukoil a cerut o amânare de la Departamentul Trezoreriei americane, conștientă de importanța portofoliului său strategic din România și din alte state din Europa de Est. În prezent, Lukoil deține în România rafinăria Petrotel Ploiești, peste 300 de stații de distribuție, o activitate de vânzare angro de lubrifianți, un trader de gaze naturale și aproape 88% din drepturile unei concesiuni offshore în Marea Neagră. Potrivit unor surse guvernamentale române, competiția pentru preluarea activelor Lukoil se dă între trei actori principali: MOL, deja prezent pe piață cu 230 de benzinării; compania americană Carlyle, care prin Black Sea Oil and Gas exploatează gaze în Marea Neagră; și Hellenic Petroleum, un nume important în regiune, dar fără prezență în România până acum. Investitorii ar fi interesați să cumpere întregul pachet, însă unii jucători iau în calcul achiziționarea doar a rafinăriei Petrotel sau, alternativ, doar a rețelei de benzinării. Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat că nu există motive obiective pentru creșteri ale prețurilor la carburanți, în ciuda turbulențelor de pe piață. „România are rezerve suficiente de combustibil, în timp ce rafinăria funcționează cu capacitate de producție neutilizată. Astăzi, țara exportă motorină și benzină către țările vecine”, a declarat Ivan în cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Concurenței. Guvernul lucrează intens la un cadru legislativ care să asigure compatibilitatea cu sancțiunile internaționale și, în același timp, protejarea economiei interne și a lanțurilor de distribuție. „Există un grup de lucru strategic sub coordonarea viceprim-ministrului C. Predoiu, cu participarea ministerelor Energiei, Economiei, Afacerilor Externe și Finanțelor. Scopul nostru este de a aproba un act de reglementare care să respecte legislația națională, europeană și internațională”, a explicat ministrul. În acest context, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că statul ar putea prelua temporar rafinăria Petrotel în caz de urgență, pentru a menține stabilitatea pieței carburanților. Consiliul Concurenței monitorizează atent evoluțiile. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că România este pregătită să coordoneze acțiunile cu alte state afectate pentru a asigura continuitatea operațiunilor Lukoil până la finalizarea tranzacției. „Scopul nostru este să avem cât mai puține perturbări posibile ale pieței. Aprobarea achiziției se poate face la nivel național sau european, în funcție de structura pachetelor de active”, a transmis Chirițoiu. Dacă tranzacția se va face la nivel național, ofertele vor fi analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe.
Apel controversat în Germania. Un lider german vrea reluarea importurilor de energie din Rusia după încheierea războiului din Ucraina
„Trebuie să fie în interesul nostru să reluăm furnizările de energie din Rusia după un armistițiu”, a declarat Michael Kretschmer sâmbătă pentru grupul media Funke, potrivit agenției germane dpa. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial” „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial în viitor, fără a deveni însă dependenți de ea.” Relațiile economice bune sporesc și securitatea Germaniei, a precizat acesta. Kretschmer, membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conduse de cancelarul Friedrich Merz, a pledat în repetate rânduri pentru reluarea importurilor de gaze rusești după ce războiul se va încheia. Poziția sa a fost criticată chiar și din interiorul propriului partid. Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Moscovei din cauza războiului din Ucraina. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a descris aceste măsuri drept un război economic și a susținut în mod repetat că Europa este cea care suferă cel mai mult. Kretschmer a mai afirmat că Germania trebuie să ia în considerare sancțiunile împotriva Rusiei și „din perspectiva noastră economică”. În opinia sa, politica energetică actuală a Germaniei duce la dezindustrializare. Întrebat dacă se simte amenințat de președintele rus Vladimir Putin, Kretschmer a răspuns: „Rusia a atacat o altă țară. Prin urmare, trebuie să ne poziționăm în așa fel încât să ne putem apăra”. Acest lucru poate fi realizat doar dacă Germania este puternică din punct de vedere economic, a subliniat Kretschmer. Germania a fost criticată pentru dependența de gaz rusesc Germania a fost puternic dependentă de gazul rusesc înainte de invazia din Ucraina, în special prin conductele Nord Stream. Această relație energetică a fost intens criticată în Europa, mai ales de Polonia, care acuză Berlinul că a alimentat indirect economia Rusiei și i-a permis Kremlinului să-și consolideze capacitatea militară. Pentru multe state est-europene, dependența Germaniei de gazul rusesc este privită drept una dintre cauzele care au încurajat agresiunea Moscovei.
Suntem campionii Europei la prețurile energiei, însă Hidroelectrica gâfâie
Peste 70% din producţia de energie din România este controlată de statul român prin intermediul companiilor sale strategice, arată datele Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Compania de stat Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, însă în primele 9 luni ale anului a raportat un profit net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei, de la 3,532 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. Asta în pofida faptului că România are cele mai prețuri la energia destinată consumatorilor casnici. Potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB), producţia de energie electrică netă a fost în scădere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut, de 8.473 GWh, faţă de 11.053 GWh în perioada ianuarie – septembrie 2024. Și prețurile acțiunilor Hidroelectrica au scăzut ”Cadrul operaţional restrictiv, marcat de condiţii hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 23% a producţiei nete de energie electrică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şi a erodat parţial avantajul de cost al producţiei proprii. Profitul net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei de la 3,532 miliarde lei. Rezultatul pe acţiune în scădere cu 34%, la 5,14 lei/ acţiune de la 7,85 lei/ acţiune”, se explică în raport. Veniturile au fost mai mici cu 7%, în sumă de 6,698 miliarde lei, în primele 9 luni din acest an, de la 7,2 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul trecut. ”Veniturile au totalizat 6,698 miliarde lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o marjă operaţională de 39% şi o marjă netă de 35%, ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitiv tradiţional rezultat din costul scăzut al producţiei hidro proprii. Creşterea dependenţei de piaţa angro de energie şi reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creştere a segmentului de furnizare, au influenţat nivelul marjelor”, arată raportul companiei. Creștere explozivă a numărului de clienți Pe 30 septembrie 2025, portofoliul de furnizare cuprindea 941.364 locuri de consum (LC), înregistrând o creştere de 64% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, când erau înregistrate 601.273 LC. Această creştere de 340.091 locuri de consum arată atragerea unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi o expansiune accentuată în segmentul noncasnic. Evoluţia a urmat anunţului privind eliminarea plafonării preţurilor la energie începând cu 1 iulie 2025, care a determinat un interes accelerat pentru schimbarea furnizorului înainte de expirarea plafonării preţurilor. Contextul a favorizat migrarea clienţilor cu efecte vizibile în ambele segmente de piaţă, dar cu un ritm mai accelerat în cel noncasnic. Compania de stat deține o cotă de piață de 17,6% pe segmentul concurențial În iulie 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica deţinea o cotă de piaţă de 17,6% pe segmentul concurenţial şi o cotă de piaţă de 16,31% la nivelul total al pieţei de furnizare a energiei electrice, situându-se pe prima poziţie la ambele categorii la data raportării. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum şi parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalaţi. Compania de stat are o capitalizare de 54,24 miliarde lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia (Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au „ras”. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: „Importăm aproape tot”
Frank Hajdinjak (Centrul Român al Energiei), la Europa Connect Energy Now: Europa pierde teren în competiția globală. România trebuie să-și apere competitivitatea energetică
Frank Hajdinjak, vicepreședinte Centrul Român al Energiei, a avertizat că politicile europene prea stricte privind reducerea emisiilor de carbon pun în pericol competitivitatea economică, inclusiv a României. Declarația a fost făcută în cadrul conferinei Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. Totodată, el a subliniat că, deși țara noastră are avantaje naturale semnificative, precum producția din surse hidro și regenerabile, prețul energiei rămâne dublu față de SUA și de trei ori mai mare decât în China. „Vreau să vorbesc despre competitivitate. Este un an de zile de când raportul Draghi a evidențiat lipsa de competitivitate a Uniunii Europene — și cred că suntem pe un drum greșit față de restul lumii”, a declarat Frank Hajdinjak, în carul dezbaterii pe teme energetice. Acesta a atras atenția că Europa contribuie cu doar 8% la emisiile globale de dioxid de carbon, dar aplică „cel mai strict program de reducere a emisiilor”, ceea ce pune o presiune imensă asupra industriei. „Este o problemă foarte mare pentru industria noastră, nu doar în România, ci în întreaga Europă. Vedem deja în Germania cum marii producători din industria chimică sunt în dificultate reală”, a explicat Hajdinjak. Deși susține investițiile în energie regenerabilă, vicepreședintele Centrul Român al Energiei avertizează că acestea trebuie dublate de o politică echilibrată, care să țină cont și de nevoia de securitate energetică și competitivitate. „Dacă nu suntem competitivi, nu ne ajută că avem energie curată”, a spus acesta, făcând referire la conceptul de „trilemă energetică” menționat de ministrul Sebastian Burduja — securitate, prețuri accesibile și energie curată. Frank Hajdinjak a subliniat că România are o poziție mai bună decât alte state europene, datorită potențialului mare hidro și investițiilor recente în surse regenerabile. Cu toate acestea, diferența de preț față de marile economii rămâne uriașă: „Prețul energiei este dublu față de Statele Unite și de trei ori mai mare decât în China. Asta înseamnă că avem o problemă majoră”, a punctat el. În opinia sa, politica energetică europeană trebuie regândită, întrucât procesul de globalizare „a eșuat”. „Totul a început cu pandemia, când am văzut că nu mai primim nimic din Asia, a continuat cu tensiunile comerciale și acum depindem critic de China pentru resurse esențiale, precum pământurile rare — vitale pentru electrificare și securitatea națională”, a explicat Hajdinjak. El consideră că această dependență strategică de importuri afectează direct securitatea și stabilitatea energetică a Uniunii Europene. „Trebuie să schimbăm politica noastră energetică. România trebuie să acționeze pentru a-și păstra competitivitatea pe piața mondială”, a încheiat Frank Hajdinjak. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Conferința Europa Connect – Energy Now: România pe drumul spre un hub energetic regional- între ambiții europene și realități locale
Reprezentanți guvernamentali la cel mai înalt nivel, lideri și experți din energie au evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României, în cadrul Conferinței Europa Connect – Energy Now: investiții masive, reforme legislative și o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat. Deși potențialul este recunoscut, participanții au subliniat că infrastructura este încă deficitară și lipsa de curaj frânează transformarea ‘[rii noastre într-un hub regional al energiei. România are șansa de a deveni un actor important în regiune, dar drumul până acolo trece prin investiții consistente și o abordare coerentă la nivel de politici publice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a vorbit despre rolul fondurilor europene în modernizarea sectorului și despre presiunile tot mai mari venite dinspre Bruxelles. „Ministerul Energiei este extrem de deschis către dialog și cooperare. Scopul este implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune”, a declarat Bușoi, menționând că țara noastră poate accesa între 14 și 15 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare. Tot secretarul de stat în Ministerul Energiei a avertizat că noile reglementări europene privind emisiile de metan și dioxid de carbon pot pune o presiune semnificativă pe companiile autohtone, care trebuie sprijinite pentru a se adapta tranziției verzi. Tonul pragmatic al conferinței a fost consolidat de intervenția fostului ministru al Energiei, actual deputat și consilier onorific al premierului României, Sebastian Burduja, care a insistat că doar investițiile reale pot duce la scăderea facturilor pentru populație. „Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a spus Burduja, subliniind că România trebuie să gestioneze „trilema energetică” – securitate, competitivitate și energie curată – fără să sacrifice una dintre componente. O perspectivă complementară a adus George Niculescu, președintele ANRE, care a declarat că „piața de energie este acum piața consumatorilor”. Acesta a explicat că liberalizarea reală a pieței oferă românilor libertatea de a-și schimba furnizorul în 24 de ore, gratuit, și că deja apar oferte competitive sub pragul psihologic de un leu pe kilowatt-oră. Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat, a atras atenția asupra nevoii urgente de investiții în infrastructura de transport și distribuție a energiei. El consideră că România are toate resursele necesare, dar îi lipsește viziunea pe termen lung. „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție”, a spus Antal, adăugând că lipsa curajului politic și a investițiilor strategice reprezintă obstacole majore. Mesajul conferinței a fost unul clar: doar prin colaborare și planificare coerentă România poate câștiga „cursa energetică”. Alexandru Chiriță, directorul Electrica, a sintetizat ideea spunând că „nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție”. Iar deputatul Sandor Bende a completat că fără o energie competitivă, „România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare”. În concluzie, Europa Connect – Energy Now a oferit o radiografie lucidă a momentului actual: România se află într-un punct de cotitură, cu oportunități uriașe, dar și cu vulnerabilități evidente. Dacă promisiunile de investiții se vor transforma în proiecte concrete, iar discursul politic va fi dublat de acțiune, țara noastră are șanse reale să devină un hub energetic al Europei de Sud-Est. Partenerii Conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Europa Connect Energy Now: România, pe drumul spre un hub energetic regional – Cristian Bușoi promite investiții europene și politici coerente în domeniul energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul, deschiderea totală a instituției față de mediul de afaceri, partenerii europeni și mass-media, în încercarea de a transforma România într-o forță regională în domeniul energetic. Declarațiile sale conturează direcțiile strategice ale următorului deceniu: investiții majore, implementarea politicilor verzi și reducerea birocrației. „Ministerul Energiei este extrem de deschis în a fi în legătură cu mass-media, companiile energetice, organizațiile profesionale și think-tank-urile din energie”, a afirmat Cristian Bușoi, subliniind importanța cooperării între stat și mediul privat. Scopul, spune el, este dublu: implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune. Bușoi consideră că acest deziderat poate fi atins „cu un focus mai mare și cu un număr important de investiții”, subliniind că dialogul și transparența sunt elemente-cheie pentru succesul reformelor din domeniu. Peste 14 miliarde de euro în investiții energetice europene Unul dintre cele mai importante obiective ale României în relația cu Uniunea Europeană este atragerea și gestionarea fondurilor europene destinate energiei. Potrivit lui Bușoi, „interesul cel mai mare este legat de finanțare, de investițiile care vin din bani europeni, undeva la orizontul a 14-15 miliarde de euro”. Cea mai mare parte a acestor resurse provin din Fondul de Modernizare — aproximativ 12 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde sunt deja contractate. Aceste fonduri sunt direcționate către modernizarea sistemului energetic, investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și tehnologii verzi. De asemenea, prin PNRR, România derulează proiecte majore precum cele de cogenerare de la Arad și Constanța, menite să asigure electricitate și agent termic la standarde tehnologice moderne. Alte inițiative vizează dezvoltarea producției de hidrogen, o premieră pentru sectorul energetic autohton. Provocările legislației europene: metan, dioxid de carbon și birocrația Secretarul de stat în Ministerul Energiei a atras atenția și asupra presiunilor pe care le exercită reglementările europene asupra companiilor din petrol și gaze. „Regulamentul privind emisiile de metan pune o presiune foarte semnificativă pe companiile din România”, a explicat Bușoi, menționând că țara noastră este una dintre cele mai afectate, având peste 40.000 de obiective industriale vizate. În ceea ce privește obligațiile de captare și stocare a dioxidului de carbon, Bușoi a criticat cerințele Comisiei Europene, considerate „disproporționate” față de emisiile României. „Pentru companiile românești, aceste obligații presupun investiții de peste un miliard de euro și provocări tehnologice uriașe”, a declarat oficialul, precizând că România a sesizat Curtea Europeană de Justiție în această privință. Hidrogenul, energia regenerabilă și viitorul verde al României România se află pe ultima sută de metri în transpunerea directivei privind energiile regenerabile. „Investitorii o așteaptă, pentru că reduce povara administrativă și simplifică procedurile”, a spus Bușoi. Strategia națională pentru hidrogen a fost deja adoptată, iar implementarea acesteia reprezintă o prioritate a ministerului. În paralel, autoritățile se pregătesc să implementeze regulile privind piața de electricitate și eficiența energetică, dar și să se retragă din „Carta Energiei”, un acord internațional care, potrivit oficialului, a devenit dezavantajos pentru statele membre UE. România, între absorbția fondurilor și noul buget european Cât despre viitor, Cristian Bușoi a subliniat importanța pregătirii pentru noul exercițiu financiar european 2028–2034. „Va trebui să avem o discuție foarte aplicată pe ceea ce ar trebui să reprezinte prioritățile României în următorul ciclu de finanțare”, a spus el, adăugând că accentul trebuie pus pe investiții sustenabile, modernizarea infrastructurii energetice și consolidarea independenței energetice a țării. România, între ambiție și realism energetic Declarațiile lui Cristian Bușoi arată un Minister al Energiei mai deschis ca oricând către dialog și cooperare europeană. România are la dispoziție resurse considerabile și oportunități reale pentru a deveni o forță regională în energie, însă succesul va depinde de capacitatea de implementare, de echilibrul între ambițiile verzi europene și realitățile tehnologice interne. „Cu un focus mai mare și cu investițiile potrivite, România poate deveni un hub energetic regional”, a conchis secretarul de stat. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Sebastian Burduja: România va avea facturi mai mici doar prin investiții, nu prin tărăboi și poze frumoase
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului, a făcut o radiografie amplă a stării sistemului energetic românesc, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. El a subliniat că singura soluție pentru scăderea prețurilor la energie o reprezintă investițiile concrete, nu retorica politică. Totodată fostul ministru al Energiei a vorbit despre marile proiecte în derulare, provocările europene și nevoia de predictibilitate legislativă. „Tot timpul spuneam că sunt cel mai norocos ministru, pentru că am lucrat cu cei mai buni oameni din sectorul energetic”, a declarat Sebastian Burduja, făcând o trecere în revistă a celor mai importante momente din mandatul său. Fostul ministru a admis însă că i-a lipsit „o baghetă magică”, în condițiile în care „românii nu mai au răbdare”, iar nota de plată pentru lipsa investițiilor din ultimele decenii începe să se vadă. Burduja a vorbit despre așa-numita „trilemă energetică” — siguranță, preț redus și energie curată — subliniind că toate cele trei obiective nu pot fi atinse simultan. „În primul rând avem nevoie de securitate energetică, apoi de competitivitate și facturi mai mici, iar în măsura posibilităților, de o energie cât mai curată”, a spus acesta. Fostul ministru susține că România are, în sfârșit, „o temelie sănătoasă” după mulți ani fără o direcție clară. El a amintit existența unei strategii energetice naționale, a unei strategii pentru hidrogen, precum și adoptarea cadrului legislativ pentru eolian offshore, România fiind „singura țară de la Marea Neagră” cu o astfel de reglementare. Totodată, Burduja a vorbit despre un portofoliu de investiții care ar putea dubla puterea instalată a României în următorii 2-3 ani. „România va avea capacități de stocare mult mai mari și facturi mai mici. Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a punctat el. În ceea ce privește relația cu Bruxellesul, Burduja a fost tranșant: „România are nevoie de spatele drept în negocierile europene. Nu putem accepta reglementări care ne afectează competitivitatea, cum este cazul regulamentului pe metan”. El a criticat și „auto-sabotajul” economic al Uniunii Europene, despre care spune că a afectat industrii strategice precum petrochimia. Fostul ministru a trecut în revistă și proiectele majore în desfășurare: Neptun Deep, CET-urile din București, centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni, noul val de investiții în stocare și relansarea proiectelor nucleare. „În doar doi ani, am reușit să atragem 14 miliarde de euro în sectorul energetic. Asta înseamnă muncă, nu vorbe”, a spus Burduja. Sebastian Burduja el a pledat pentru un „cod al energiei” — o legislație coerentă, stabilă, care să asigure predictibilitate și a cerut reducerea sau eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, pe care îl consideră o frână pentru investiții. „Acest impozit descurajează investițiile și împinge marile companii în afara țării. Dacă vrem energie ieftină și sigură, trebuie să creăm un cadru prietenos pentru investiții”, a conchis el. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Senator István Loránt Antal, la Europa Connect Energy Now: România are potențialul unui hub energetic, dar îi lipsesc curajul politic și investițiile în infrastructură
Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan Lorant Antal, susține că România a făcut progrese legislative importante în ultimii ani, însă în continuare este blocată în birocrație, îi lipseste de strategia iar investițiile sunt insuficiente. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. În același timp, senatorul UDMR avertizează că, fără o viziune clară asupra dezvoltării energetice și industriale, țara riscă să piardă avantajele competitive și să rămână doar „un potențial nevalorificat”. „În calitatea noastră de legiuitori, am avut mereu un dialog constant cu industria. Din 2020 încoace am traversat pandemie, criză energetică și multiple provocări, dar am reușit, prin intervenții legislative, să sprijinim consumatorii și stabilitatea sistemului energetic”, a declarat Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat. El a amintit câteva dintre reformele-cheie inițiate în Parlament, precum modificarea raportului de compensare pentru prosumatori — „de la 20% la 100%, ceea ce a declanșat investițiile masive în panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor” — și obligativitatea pentru furnizorii de gaze de a stoca 30% din portofoliul de consum, măsură care „a eliminat riscul penuriei de iarnă”. Antal spune că România nu are încă o strategie energetică coerentă, iar lipsa unei direcții unitare „ne-a adus în situația paradoxală de a avea resurse, dar să nu le folosim eficient”. „Fiecare guvern a făcut ce a putut, când a putut. E timpul pentru un nou Cod Energetic și o viziune clară, integrată între energie, industrie și competitivitate”, a spus senatorul. Conform lui Istvan Lorant Antal, sunt primordiale investițiile în infrastructura de distribuție: „Avem regiuni întregi fără acces la rețele de gaze naturale. Asta limitează dezvoltarea platformelor industriale. Dacă investim un miliard de euro în rețele, în 5-6 ani putem tripla valoarea în economie.” Totodată, senatorul UDMR a pledat pentru pragmatism și asumare politică în relația cu Uniunea Europeană: „România este un stat membru și a câștigat enorm din acest statut, dar trebuie să avem curajul să ne definim propriile politici energetice și industriale. Directiva europeană spune ce trebuie atins, dar modul de implementare ne aparține.” Iar concluzia senatorului a fost cât se poate de clară: „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție. Doar atunci vom transforma potențialul în realitate.” Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Președintele ANRE, George Niculescu, la Europa Connect Energy Now: Piața de energie este acum piața consumatorilor. Așteptăm oferte sub un leu pe kilowatt-oră
După trei luni de la încheierea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie, piața dă semne clare de reașezare. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a anunțat în cadrul Conferinei Europa Connect – Energy Now, un trend descrescător al ofertelor pentru consumatori și îndeamnă furnizorii să cumpere energie direct de la producători, nu prin intermediul traderilor. În același timp, atrage atenția asupra responsabilității în comunicarea publică pe teme energetice, un domeniu „tehnic și complex”, adesea distorsionat de opinii superficiale. George Niculescu a explicat că, după expirarea schemei de plafonare la 1 iulie, s-a conturat un „pluton” de furnizori care au oferit tarife similare, în jurul valorii de 1,50–1,55 lei/kWh. Un singur furnizor a ieșit din acest tipar, cu o ofertă de 1,07 lei/kWh pentru clienții casnici. „După trei luni, vedem o tendință clară de scădere. În comparatorul de prețuri al ANRE, observăm oferte care ajung la 1,20–1,25 lei/kWh, în pofida creșterii TVA-ului de la 19 la 21%. Este un lucru de apreciat”, a declarat președintele autorității. El speră ca în perioada următoare să apară primele oferte sub pragul psihologic de 1 leu/kWh, ceea ce ar marca o normalizare reală a pieței și o competiție benefică pentru consumatori. Niculescu subliniază că, în prezent, puterea aparține consumatorilor. „Piața este acum piața lor. Schimbarea furnizorului de energie electrică se poate face în 24 de ore, gratuit, pe site-ul ANRE. Le recomand tuturor să profite de acest mecanism”, a spus el. Oficialul consideră că migrația activă a clienților de la un furnizor la altul este esențială pentru stimularea concurenței și scăderea prețurilor. „Furnizorii trebuie să își facă strategii de achiziție inteligente, folosind toate resursele disponibile. Atâta timp cât traderii cumpără volumele mari de energie de la producători, iar furnizorii doar revând, nu putem vorbi de o scădere sănătoasă a prețului”, a avertizat președintele ANRE. Furnizorii, chemați la responsabilitate Unul dintre mesajele ferme transmise de Niculescu a fost adresat furnizorilor de energie, pe care îi încurajează să participe direct la achizițiile de pe piață. „Furnizorii trebuie să pună mâna pe, cum se spune, cantitățile de energie scoase la vânzare de producători. Numai așa putem avea o piață competitivă și transparentă”, a explicat el, adăugând că ANRE va monitoriza îndeaproape evoluțiile din sectorul de furnizare. Apel la responsabilitate în comunicarea publică Președintele ANRE a vorbit și despre provocările de comunicare din domeniul energetic, marcat în ultimii ani de „scenarii apocaliptice” și informații inexacte. „Vedem din ce în ce mai multe voci care comentează despre energie, un domeniu tehnic, cu multe particularități. Așa cum în pandemie toți deveniserăm experți în medicină, acum am devenit specialiști în energie”, a spus Niculescu. El a subliniat rolul presei de specialitate în filtrarea informațiilor și transmiterea mesajelor bazate pe date corecte: „Mesajul adevărat, cel fundamentat pe cifre, își face loc tot mai greu. De aceea, cerem responsabilitate și rigoare în comunicarea publică”. George Niculescu a precizat că instituția pe care o conduce va continua să comunice doar pe baza datelor verificate. Concluzie: între scăderea prețurilor și nevoia de încredere Discursul președintelui ANRE marchează o schimbare de ton în piața de energie: de la criză și confuzie, către normalizare și transparență. Pe fondul ieșirii din perioada de plafonare, prețurile încep să scadă, iar consumatorii capătă un rol central. În același timp, mesajul lui George Niculescu rămâne clar — fără o comunicare onestă și o competiție reală, transformarea pieței va rămâne doar un deziderat.