Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, întrebat la Antena 3 CNN despre scandalul facturilor de energie emise cu întârziere de unele companii, a menționat că a cerut la ANRE să facă verificări. Ministrul a precizat că în situația facturilor întârziate sunt două elemente. „O dată, TVA-ul se aplică în momentul în care se emite factura, indiferent că vorbim despre energie, apă, canalizare, telefonie mobilă, internet și ața mai departe. Doi, banii aceia nu se duc la furnizor, ci la stat, pentru că statul încasează, în definitiv, TVA-ul”. „Trei, dacă au făcut acest lucru, au o problemă şi vor fi sancţionați de Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei şi ANRE. Eu am făcut o adresă foarte clară şi dură către ANRE, prin care am cerut să verifice toţi furnizorii, dacă există astfel de situaţii, şi să aplice legea acolo unde este cazul”, a spus ministrul Energiei. Ministrul Ivan mai atrage atenția că țara noastră vinde energie la preț de nimic și importă la orele de vârf la prețuri mari. „Ceea ce reprezintă adevăratul risc, pe lângă creșterea TVA-ului, este modul în care astăzi se formează preţul, modul în care energia electrică ajunge la consumatorul final şi devine aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care România, acum 10 ani, era exportator net de energie şi avea printre cele mai mici preţuri la electricitate. Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele strălucește la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la prețuri de 700–800–1000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Reuters: În timpul negocierilor privind Ucraina, oficialii ruși și americani au discutat mai multe acorduri privind sectorul energiei
Oficialii guvernamentali americani și ruși au discutat mai multe acorduri privind sectorul energiei, în marja negocierilor privind Ucraina, din această lună, potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile. Aceste acorduri au fost prezentate ca stimulente pentru a încuraja Kremlinul să accepte pacea în Ucraina iar Washingtonul să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei, au spus sursele, conform Reuters. Oficialii au discutat despre posibilitatea ca Exxon Mobil să redevină parte a proiectului Sahalin-1 din estul îndepărtat al Rusiei, au declarat trei dintre surse. De asemenea, au menționat ideea ca Rusia să cumpere echipament american pentru proiectele sale de GNL, cum ar fi Arctic LNG 2, care se află sub sancțiuni occidentale, au declarat patru surse. O altă idee a fost ca SUA să cumpere nave spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară din Rusia. Discuțiile au avut loc în timpul călătoriei emisarului american Steve Witkoff la Moscova la începutul acestei luni, când s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și cu emisarul său pentru investiții Kirill Dmitriev, au declarat trei dintre surse. Ideile au fost discutate și în cadrul Casei Albe cu președintele american Donald Trump, au spus două dintre surse. Acordurile au fost, de asemenea, discutate pe scurt la summitul din Alaska din 15 august, a spus o sursă. „Casa Albă chiar vroia să publice un titlu după summitul din Alaska, anunțând un mare acord de investiții”, a spus una dintre surse. „Acesta este modul în care Trump simte că a realizat ceva”. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană În aceeași zi cu summitul din Alaska, Putin a semnat un decret care le permite investitorilor străini, inclusiv Exxon Mobil, să primească acțiuni în proiectul Sakhalin-1, cu condiția ca acționarii străini să acționeze în favoarea ridicării sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Exxon a renunțat la operațiunile din Rusia în 2022 după invazia Ucrainei, suportând o pierdere de 4,6 miliarde de dolari, iar participația sa de 30% din proiectul Sahalin-1 a fost confiscată de Kremlin în acel an. SUA au impus mai multe runde de sancțiuni asupra proiectului Arctic LNG 2, începând cu 2022. Anul trecut, Novatek, compania care deține proiectul, a început să lucreze cu lobbyiștii de la Washington pentru a încerca să reconstruiască relațiile și să ridice sancțiunile. Arctic LNG 2 a reluat procesarea gazelor naturale în aprilie, deși într-un ritm scăzut. O a treia fază a proiectului este în etapa de planificare, cu echipament care ar urma să fie furnizat de China. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană în loc de chineză, ca parte a unei strategii mai ample de a slăbi relațiile dintre Beijing și Moscova, a declarat una dintre surse. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Emisarul special al lui TRUMP: Oficialii „lucrează foarte, foarte intens” la eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina
Reuters: În timpul negocierilor privind Ucraina, oficialii ruși și americani au discutat mai multe acorduri privind sectorul de ENERGIE
Oficialii guvernamentali americani și ruși au discutat mai multe acorduri privind sectorul de energie, în marja negocierilor privind Ucraina, din această lună, potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile. Aceste acorduri au fost prezentate ca stimulente pentru a încuraja Kremlinul să accepte pacea în Ucraina iar Washingtonul să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei, au spus sursele, conform Reuters. Oficialii au discutat despre posibilitatea ca Exxon Mobil să redevină parte a proiectului Sahalin-1 din estul îndepărtat al Rusiei, au declarat trei dintre surse. De asemenea, au menționat ideea ca Rusia să cumpere echipament american pentru proiectele sale de GNL, cum ar fi Arctic LNG 2, care se află sub sancțiuni occidentale, au declarat patru surse. O altă idee a fost ca SUA să cumpere nave spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară din Rusia. Discuțiile au avut loc în timpul călătoriei emisarului american Steve Witkoff la Moscova la începutul acestei luni, când s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și cu emisarul său pentru investiții Kirill Dmitriev, au declarat trei dintre surse. Ideile au fost discutate și în cadrul Casei Albe cu președintele american Donald Trump, au spus două dintre surse. Acordurile au fost, de asemenea, discutate pe scurt la summitul din Alaska din 15 august, a spus o sursă. „Casa Albă chiar vroia să publice un titlu după summitul din Alaska, anunțând un mare acord de investiții”, a spus una dintre surse. „Acesta este modul în care Trump simte că a realizat ceva”. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană În aceeași zi cu summitul din Alaska, Putin a semnat un decret care le permite investitorilor străini, inclusiv Exxon Mobil, să primească acțiuni în proiectul Sakhalin-1, cu condiția ca acționarii străini să acționeze în favoarea ridicării sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Exxon a renunțat la operațiunile din Rusia în 2022 după invazia Ucrainei, suportând o pierdere de 4,6 miliarde de dolari, iar participația sa de 30% din proiectul Sahalin-1 a fost confiscată de Kremlin în acel an. SUA au impus mai multe runde de sancțiuni asupra proiectului Arctic LNG 2, începând cu 2022. Anul trecut, Novatek, compania care deține proiectul, a început să lucreze cu lobbyiștii de la Washington pentru a încerca să reconstruiască relațiile și să ridice sancțiunile. Arctic LNG 2 a reluat procesarea gazelor naturale în aprilie, deși într-un ritm scăzut. O a treia fază a proiectului este în etapa de planificare, cu echipament care ar urma să fie furnizat de China. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană în loc de chineză, ca parte a unei strategii mai ample de a slăbi relațiile dintre Beijing și Moscova, a declarat una dintre surse. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Emisarul special al lui TRUMP: Oficialii „lucrează foarte, foarte intens” la eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina
„Nisipuri mișcătoare” pe piața energiei din România. Trei dintre cei mai mari furnizori, sancționați de ANPC / Nereguli și angajamente noi
Șase companii – printre care și cei mai mari furnizori de energie pentru clienții casnici, vorbim despre Hidroelectrica, PPC Energie și Electrica Furnizare – au fost sancționate. La începutul lunii august, ANPC a anunțat, într-un comunicat de presă, că au fost controlați 116 operatori economici – inclusiv 431 de contracte emise de aceștia – fiind identificate abateri la 20 dintre companii. „Compania își reafirmă angajamentul de a furniza servicii corecte și de calitate” Potrivit datelor trimise de ANPC la solicitarea HotNews, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a controlat furnizorii de energie în perioada aprilie – iunie 2025, pentru a vedea modul în care aceștia au dus lupta pentru clienți, în contextul liberalizării de la 1 iulie. „În contextul volumului foarte mare de clienți înregistrați în ultimii ani și al procesului de digitalizare în derulare, pot apărea punctual situații care necesită corecții sau ajustări. În urma verificărilor, Hidroelectrica a fost sancționată cu suma de 10.000 lei pentru situații punctuale efectuate cu întârzieri din partea noastră. Menționăm că, în aceste cazuri, clienții au primit cele mai bune soluții de remediere, iar compania își reafirmă angajamentul de a furniza servicii corecte și de calitate, în conformitate cu legislația în vigoare”, a precizat ANPC. Pentru neregulile identificate, comisarii ANPC au aplicat următoarele sancțiuni: 24 amenzi contravenţionale în valoare de peste 370.000 de lei 10 avertismente măsura remedierii deficiențelor constatate, pentru 12 operatori economici. ANPC a sancționat unii dintre cei mai mari furnizori de energie din piață Electrica Furnizare Hidroelectrica PPC Energie Muntenia Electrica Furnizare are un portofoliu de 3,2 milioane de clienți, PPC Energie – 3 milioane, iar Hidroelectrica – circa 800.000. Au mai fost găsite abateri și la alți trei furnizori mai mici: Digi România Grenerg Renovatio Trading ANPC a descoperit următoarele nereguli la acești furnizori: redactarea neclară și imprecisă a clauzelor contractuale; neprecizarea în ofertă a următoarele informații: perioada de facturare, preţul energiei electrice, condiţiile de reînnoire/prelungire şi de încetare a prestării serviciilor şi a contractului; ofertele afișate în vederea consultării, la avizierul punctelor de lucru a operatorilor economici, privind energia electrică, nu corespund cu cele prezentate pe site-urile oficiale ale acestora; lipsa prețului final, cu toate taxele incluse, fără a fi menționată valoarea TVA; emiterea facturilor de consum și de report cu întârziere; clauze abuzive privind accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele amplasate pe domeniul public și nu pe proprietatea personală a consumatorului, situație imposibil de a fi respectată; lipsa menționării în contracte a unei variante alternative de soluționare a litigiilor (SAL/SOL). ANPC a mai precizat că nu poate detalia ce amendă a primit fiecare companie în parte, argumentând că procesele verbale nu au caracter public. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Atentat la sănătatea publică. ANPC a fotografiat în ce condiții sunt pregătite produsele de la Patiseria IOANID și SUSHY TORRY
Republica Moldova cumpără, avantajos, peste 50% din energie de la români. Noi importăm de la moldoveni, la prețul pieței, grâu, mobilier și vin
Premierul Ilie Bolojan a mers, sâmbătă, în Republica Moldova, în prima sa vizită oficială peste hotare, în calitate de șef al Executivului. Întâmpinat la Chișinău de omologul său Dorin Recean, cei doi oficiali au susținut împreună și câteva declarații. Așa am aflat că Moldova cumpără din România peste 50% din consumul de energie, la preț avantajos. Vizita de lucru de la Chișinău, a premierului Ilie Bolojan, a dezvăluit o altă manieră în care România își ajută frații de peste Prut, în afara suportului acordat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit premierului Dorin Recean, moldovenii cumpără de la români energie ieftină. Peste 50% din consumul de energie al Moldovei este luat din România. „Vă mulțumim că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic! Luăm din România peste 50% luăm din energia noastră, la prețuri avantajoase, și construim împreună linii de interconexiune pentru securitatea noastră energetică. O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România.” În timpul acesta, țara noastră cumpără de la moldoveni „grâu, mobilier și vinuri”, la prețul pieței. Ca să nu mai vorbim de cele peste „1600 de companii românești care oferă locuri de muncă” în Republica Moldova. „O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România. De la conductoare electrice, grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piață de export foarte importantă. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Viitorul se construiește nu se ghicește”, a mai spus Recean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, în Republica Moldova: „Am construit aici, poduri, școli și grădinițe”/Recean: „Luăm din România peste 50% din energia noastră” Maia Sandu l-a dus pe Nicușor Dan la Festivalul Lupilor și al Zamei. Bolojan merge la Festivalul Tezaur Național și la o casă de cultură dintr-un sat
Câți bani a încasat Ucraina din taxele plătite de Rusia pentru tranzitul gazului /Contractele s-au încheiat abia după trei ani de război
Ucraina a continuat să încaseze de la Rusia peste două miliarde de dolari din taxele de tranzit pentru gazul rusesc exportat Occidentului, în pofida războiului dintre cele două țări, iar contractele au expirat abia în ianuarie 2025. Conform datelor furnizate de Institutul Bruegel, principalul contract de gestionare a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina spre state din cadrul Uniunii Europene s-a încheiat pe 1 ianuarie 2025. ”În pofida războiului, gazul rusesc a continuat să tranziteze Ucraina fără perturbări semnificative până pe 31 decembrie 2024. Încheierea contractului privind tranzitul gazului a marcat o schimbare semnificativă, întrucât Rusia exporta pe teritoriul ucrainean jumătate din volumul gazului vândut Uniunii Europene”, notează Institutul Bruegel, subliniind că impactul este resimțit în principal de Austria, Ungaria și Slovacia. Impactul este resimțit și de Ucraina, care a încasat sume considerabile în pofida războiului cu Rusia Însă impactul este resimțit și de Ucraina, care, în pofida războiului izbucnit în februarie 2022, a continuat să permită tranzitul gazului rusesc spre Europa și a primit peste două miliarde de dolari din taxe. Rusia a plătit Ucrainei 1,2 miliarde de dolari în 2022 și 0,8 miliarde de dolari în 2023, ceea ce a reprezentat 0,5% din PIB-ul țării. În 2024, volumul exporturilor de gaze prin Ucraina a scăzut semnificativ, dar Kievul probabil a încasat oricum câteva sute de milioane de dolari. În contextul sancțiunilor aplicate Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina, Uniunea Europeană a început să reducă semnificativ importurile de gaz rusesc, concentrându-se pe achiziții de gaz lichefiat din Statele Unite. Dar, pe fondul eforturilor de pace și al dificultăților energetice, nu este exclus ca Uniunea Europeană sau anumite țări din UE, spre exemplu Austria, Ungaria și Slovacia, să încheie noi contracte cu Rusia. La rândul său, Rusia și-a diversificat exporturile de energie, pentru a evita sancțiunile occidentale, începând să vândă masiv în China, Turcia și India. Moscova are venituri anuale de 257 de miliarde de dolari din exporturile de gaz și petrol, potrivit estimărilor Centrului de Cercetări în domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA). Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Individ suspectat de implicare în atacul asupra gazoductelor Nord Stream, arestat în Italia /Este vorba de un cetățean UCRAINEAN ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Dezbaterea privind securitatea Ucrainei garantează doar TEMERI /Europa nu poate accepta pacea fără mijloace de a descuraja Rusia
Ministerul Energiei anunță încetarea situației de urgență privind aprovizionarea cu țiței și motorină, instituită pe 28 iulie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că situația de urgență privind aprovizionarea cu țiței și motorină, instituită pe 28 iulie, a încetat. Reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom S.A., în calitate de titular al obligației de stocare, arată ministerul Energiei, printr-un comunicat. „Am încheiat procedura legală prin care am evitat o situația de criză în aprovizionarea cu țiței a țării. Prin măsurile pe care le-am luat, am evitat orice riscuri în aprovizionarea cu carburanți a românilor și a companiilor românești. Am demonstrat că România dispune de mecanisme solide de protecție și reacție, care au funcționat eficient și au asigurat atât stabilitatea pieței, cât și continuitatea alimentării cu produse petroliere”, a precizat ministrul Bogdan Ivan. Situația de urgență – nivel criză fusese instituită ca urmare a notificării OMV Petrom privind dificultăți la importul de țiței, în urma contaminării cu cloruri organice de la portul de încărcare a două transporturi de țiței ce cumulau 184.000 de tone. Pentru asigurarea continuității aprovizionării, Ministerul Energiei a activat, la acel moment, procedurile legale privind utilizarea stocurilor de urgență ale României, conform legislației naționale și europene în vigoare. „Reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom S.A., în calitate de titular al obligației de stocare”, arată sursa citată. Ministerul Energiei reafirmă angajamentul său pentru siguranța energetică a României și pentru respectarea obligațiilor naționale și europene privind gestionarea rezervelor de țiței și produse petroliere.
Mediul de afaceri, ademenit să investească în tehnologii verzi. Anunț de ultima oră privind depunerea dosarelor pentru finanțarea proiectelor / Care sunt cele două mari direcții
Vești bune de la Ministerul Energiei care anunță prelungirea cu 30 de zile, până la 21 septembrie 2025, ora 17:00, a termenului-limită pentru depunerea proiectelor, în cadrul celui de-al doilea apel concurențial pentru „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum”, aferent Fondului pentru Modernizare – Program-cheie nr. 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei. „Investim astăzi pentru energia curată de mâine! Prin această extindere, oferim investitorilor timp suplimentar pentru a depune proiecte mature, care vor contribui direct la independența energetică a României. Prin acest program, sprijinim mediul de afaceri să investească în tehnologii verzi, să-și reducă facturile la energie și să contribuie activ la securitatea energetică a țării. Vrem mai multe proiecte, mai multe investiții și o concurență reală, în care cele mai bune proiecte câștigă. Încurajăm operatorii economici din industria românească să aplice, pentru a crește competitivitatea”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei. Oficialul susține că investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum vor contribui la accelerarea tranziției energetice în România și sprijină dezvoltarea de noi capacități de producție din surse eoliene, solare și hidro, cu scopul de a crește producția de energie verde destinată consumului propriu. Valoarea totală a finanțării disponibile depășește 310 milioane de euro, distribuită astfel: Energie eoliană: 16.700.000 euro; Energie solară (≤ 5 MW): 151.347.445,75 euro; Energie solară (> 5 MW): 117.650.646,94 euro; Energie hidro: 25.000.000 euro. Valoarea ajutorului de stat solicitat per MW instalat este de maximum: Energie eoliană: 700.000 euro/MW; Energie solară ≤ 5 MW: 450.000 euro/MW; Energie solară > 5 MW: 360.000 euro/MW; Energie hidro: 1.805.000 euro/MW. Sunt invitați să aplice pentru finanțare operatorii economici – de la microîntreprinderi și IMM-uri, până la întreprinderi mari, inclusiv cele nou-înființate – precum și regiile autonome, legal constituite și înregistrate în România. Solicitanții trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate stabilite și să activeze în domenii eligibile, respectând excluderile sectoriale prevăzute. Finanțarea poate acoperi costuri pentru amenajarea terenului, utilități, construcții și instalații, montaj echipamente, achiziția de active corporale și necorporale, precum și organizarea șantierului. Condițiile de desfășurare a apelului și toate documentele aferente acestuia rămân neschimbate și pot fi accesate pe site-ul Ministerului Energiei, la adresa: https://energie.gov.ro/anunt-privind-lansarea-celui-de-al-ii-lea-apel-bazat-pe-procedura-de-ofertare-concurentiala-sprijinirea-investitiilor-in-noi-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-produsa-din-surse-regenerabil/ Sursă foto: Profimedia RCOMANDAREA AUTORULUI: 5 milioane de lei pentru energie verde/ BURDUJA: „România se dezvoltă și cu viziunea unor antreprenori care dau dovadă de curaj și văd în viitor” Expert în energie verde- vouchere pentru gospodăriile vulnerabile. 20.200 de euro pt renovarea locuințelor si instalare de panouri solare
Un membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom cere demisia președintelui companiei
Fostul ministru al Energiei și membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom din partea Ministerului Energiei, Răzvan Nicolescu, a cerut demisia lui Alfred Stern din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei, printr-o scrisoare. Jurnaliștii austrieci l-au interviat pe Nicolescu pentru a afla motivele acestui demers. Într-un interviu publicat luni de revista austriacă Profil, Răzvan Nicolescu a fost întrebat „La sfârșitul lunii iunie, ați trimis o scrisoare dură directorului general al OMV, Alfred Stern, cerându-i demisia imediată din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al filialei românești OMV Petrom. De ce?” „Consiliile de supraveghere trebuie să acționeze în interesul superior al companiei. Cred că ar fi mult mai bine pentru OMV Petrom să aibă un nou președinte cât mai curând posibil. După realegerea Consiliului de Supraveghere, m-aș fi așteptat la un președinte care să poată construi punți. Dacă lucrurile se înrăutățesc în loc să se îmbunătățească, trebuie luate măsuri. Nu este nimic personal și aș fi bucuros să discut situația cu Consiliul de Supraveghere al OMV și cu alți investitori – în prezența lui Alfred Stern. Am perspective și concluzii interesante de împărtășit și de discutat deschis”, a răspuns Răzvan Nicolescu. Întrebat despre faptul că directorului companiei i-ar putea reproșa lucruri, Nicolescu a răspuns că: „Încerc să fiu minuțios. Pun multe întrebări. Și datorită întrebărilor mele, de exemplu, am economisit 250 de milioane de euro când am oprit achiziția planificată a unei companii care își pierduse valoarea între timp. Consiliile de supraveghere ar trebui să adauge valoare companiei. Trebuie să fim eficienți, nu plăcuți. Ceea ce facem este consemnat în procesul-verbal”, a mai spus fostul ministru al Energiei. VĂ RECOMANDĂM ȘI: OMV Petrom a avut un PROFIT net de 2,08 miliarde de lei în primul semestru, cu 21% mai mic față de prima jumătate a anului 2024. Care sunt cauzele
Trump nu exclude scenariul unor taxe vamale suplimentare impuse Chinei, din cauza achizițiilor de petrol din Rusia
Președintele Statelor Unite Donald Trump a declarat că ar putea impune taxe vamale suplimentare Chinei din cauza achizițiilor chineze de petrol rusesc. Unul dintre consilierii de top al lui Trump a minimalizat probabilitatea ca aceasta să se întâmple, notează Bloomberg. Trump a menționat acest scenariu miercuri, după ce a dublat taxele vamale impuse pentru bunurile importate din India în SUA. Motivul deciziei președintelui american – achizițiile Indiei de energie din Rusia. Răspunzând la întrebarea unui reporter despre penalizarea Chinei din același motiv, el a spus că „se poate întâmpla”. „Vreau să spun că nu știu. Nu pot să vă spun încă. Dar se poate – noi am făcut asta cu … – am făcut asta cu India. Probabil că facem asta cu alte câteva state. Unul dintre ele ar putea fi China”, a spus Trump la Casa Albă. Consilierul comercial al Casei Albe: „Nu vrem să ajungem într-un punct în care să ne facem rău singuri” Impunerea de taxe vamale suplimentare pe produsele chinezești ar veni peste ratele deja ridicate, care au dus la o scădere semnificativă a exporturilor Chinei către SUA în ultimele luni. De asemenea, o astfel de decizie va declanșa cu siguranță represalii din partea Beijingului, care și-a folosit deja controlul asupra unor resurse de minerale rare pentru a putea obține un acord cu SUA pentru a reduce taxele vamale, pe parcursul acestui an. Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, a sugerat că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece taxele mai mari ar putea afecta SUA. „Să vedem ce se întâmplă”, le-a spus Navarro reporterilor. „Avem taxe vamale de peste 50% pentru China. Nu vrem să ajungem într-un punct în care să ne facem rău singuri.” Ministerul de Externe al Chinei nu a oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea presei. Relațiile dintre SUA și China s-au stabilizat după ce cele două părți au convenit să suspende taxele vamale ridicate, în timp ce încearcă să negocieze un acord. Relaxarea tensiunilor au creat perspectiva unui summit între Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping în acest an, deși rămân unele probleme nerezolvate, inclusiv cu privire la furnizarea de cipuri AI avansate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: India denunță TAXELE impuse de Trump și avertizează Statele Unite /Sunt „acțiuni incorecte”, ne vom „proteja interesele”