Președintele ANRE, George Niculescu, la Europa Connect Energy Now: Piața de energie este acum piața consumatorilor. Așteptăm oferte sub un leu pe kilowatt-oră
După trei luni de la încheierea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie, piața dă semne clare de reașezare. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a anunțat în cadrul Conferinei Europa Connect – Energy Now, un trend descrescător al ofertelor pentru consumatori și îndeamnă furnizorii să cumpere energie direct de la producători, nu prin intermediul traderilor. În același timp, atrage atenția asupra responsabilității în comunicarea publică pe teme energetice, un domeniu „tehnic și complex”, adesea distorsionat de opinii superficiale. George Niculescu a explicat că, după expirarea schemei de plafonare la 1 iulie, s-a conturat un „pluton” de furnizori care au oferit tarife similare, în jurul valorii de 1,50–1,55 lei/kWh. Un singur furnizor a ieșit din acest tipar, cu o ofertă de 1,07 lei/kWh pentru clienții casnici. „După trei luni, vedem o tendință clară de scădere. În comparatorul de prețuri al ANRE, observăm oferte care ajung la 1,20–1,25 lei/kWh, în pofida creșterii TVA-ului de la 19 la 21%. Este un lucru de apreciat”, a declarat președintele autorității. El speră ca în perioada următoare să apară primele oferte sub pragul psihologic de 1 leu/kWh, ceea ce ar marca o normalizare reală a pieței și o competiție benefică pentru consumatori. Niculescu subliniază că, în prezent, puterea aparține consumatorilor. „Piața este acum piața lor. Schimbarea furnizorului de energie electrică se poate face în 24 de ore, gratuit, pe site-ul ANRE. Le recomand tuturor să profite de acest mecanism”, a spus el. Oficialul consideră că migrația activă a clienților de la un furnizor la altul este esențială pentru stimularea concurenței și scăderea prețurilor. „Furnizorii trebuie să își facă strategii de achiziție inteligente, folosind toate resursele disponibile. Atâta timp cât traderii cumpără volumele mari de energie de la producători, iar furnizorii doar revând, nu putem vorbi de o scădere sănătoasă a prețului”, a avertizat președintele ANRE. Furnizorii, chemați la responsabilitate Unul dintre mesajele ferme transmise de Niculescu a fost adresat furnizorilor de energie, pe care îi încurajează să participe direct la achizițiile de pe piață. „Furnizorii trebuie să pună mâna pe, cum se spune, cantitățile de energie scoase la vânzare de producători. Numai așa putem avea o piață competitivă și transparentă”, a explicat el, adăugând că ANRE va monitoriza îndeaproape evoluțiile din sectorul de furnizare. Apel la responsabilitate în comunicarea publică Președintele ANRE a vorbit și despre provocările de comunicare din domeniul energetic, marcat în ultimii ani de „scenarii apocaliptice” și informații inexacte. „Vedem din ce în ce mai multe voci care comentează despre energie, un domeniu tehnic, cu multe particularități. Așa cum în pandemie toți deveniserăm experți în medicină, acum am devenit specialiști în energie”, a spus Niculescu. El a subliniat rolul presei de specialitate în filtrarea informațiilor și transmiterea mesajelor bazate pe date corecte: „Mesajul adevărat, cel fundamentat pe cifre, își face loc tot mai greu. De aceea, cerem responsabilitate și rigoare în comunicarea publică”. George Niculescu a precizat că instituția pe care o conduce va continua să comunice doar pe baza datelor verificate. Concluzie: între scăderea prețurilor și nevoia de încredere Discursul președintelui ANRE marchează o schimbare de ton în piața de energie: de la criză și confuzie, către normalizare și transparență. Pe fondul ieșirii din perioada de plafonare, prețurile încep să scadă, iar consumatorii capătă un rol central. În același timp, mesajul lui George Niculescu rămâne clar — fără o comunicare onestă și o competiție reală, transformarea pieței va rămâne doar un deziderat.
Alexandru Chiriță (Electrica), la Europa Connect Energy Now: Nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție
Directorul general al Electrica, Alexandru Chiriță, a avertizat că lipsa de cooperare între actorii din sectorul energetic și blocajele birocratice pot frâna investițiile și competitivitatea României. Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. Totodată, el face apel la „corelare și simplificare”, subliniind că, fără unitate, România riscă să piardă ritmul transformării energetice europene. „Mă bucur că ne revedem și că avem un parteneriat real în dezbatere, dar îmi pare rău că nu avem acest parteneriat cu toți participanții din piață”, a spus Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica, deschizându-și intervenția cu un mesaj de echilibru, dar și de avertisment. El a subliniat că problema principală a sistemului energetic românesc nu este lipsa banilor sau a oportunităților de investiții, ci lipsa de aliniere între toți actorii implicați. „Încă se caută vinovați — furnizorii, producătorii, reglementatorii. De fapt, ori suntem toți vinovați, ori niciunul”, a spus Chiriță, criticând „mentalitatea silozurilor” care împiedică o colaborare reală. Șeful Electrica a cerut o mai bună coordonare între mediul privat, companiile de stat și autoritățile de reglementare, menționând că deja există sprijin din partea Ministerului Energiei și a Parlamentului, dar că este nevoie de „mai multă viteză” în luarea deciziilor și în derularea proiectelor. „O bună parte din achiziții sunt blocate în contestații. Dacă nu simplificăm procedurile, peste un an o să ne întrebăm din nou de ce nu avem rezultate”, a avertizat Chiriță, amintind că, de trei ani, discuțiile din sector se repetă fără progrese suficiente. Semnal de alarmă legat de competiia energetică mondială El a atras atenția și asupra contextului global al competiției energetice, subliniind că miza reală nu mai este între statele europene, ci între Europa și marile puteri care conduc revoluția tehnologică. „Dacă pierdem momentul, pierdem cursa. Europa trebuie să acționeze unitar pentru a nu rămâne în urmă”, a spus Chiriță. În privința prețului la energie, acesta a menționat că România nu are cele mai mari tarife din lume, dar a subliniat că acest lucru „nu încălzește pe nimeni”, atâta timp cât consumatorii și industria continuă să sufere din cauza competitivității scăzute. „Sunt convins că într-un an vom vedea o îmbunătățire a situației, iar în doi ani vom fi competitivi. Dar am putea scurta acest termen dacă am primi puțin mai mult sprijin”, a conchis el, exprimându-și speranța că până în 2027 prețul energiei va fi cel puțin la jumătate față de nivelul actual. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Deputat Șandor Bende, la Europa Connect – Energy Now: Fără energie competitivă, România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare
Deputatul UDMR Șandor Bende, președintele Comisiei de Industrii și Servicii, atrage atenția asupra dezechilibrelor din sistemul energetic românesc și european, subliniind că țara noastră are nevoie urgentă de investiții în infrastructură, stocare și interconectare. El avertizează că prețurile mari la energie afectează competitivitatea economiei, costurile de producție și, implicit, nivelul de trai al cetățenilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. „Avem nevoie de energie sigură, la preț competitiv și cât mai prietenoasă cu mediul. Din păcate, prima și ultima condiție se regăsesc, dar la prețuri încă avem o problemă”, a declarat Șandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților. Și chiar dacă tariful la energie în țara noastră nu este cel mai scump din Europa, este o diferență între cel plătit de agenții economici și consumatorii casnici, un dezechilibru care „se întoarce împotriva cetățenilor”. „Fără energie accesibilă, nu putem vorbi despre economie. Costurile ridicate se traduc în produse mai scumpe, în pierderea competitivității și în relocarea companiilor din România”, a explicat Bende. El a dat exemplul industriei auto europene, care suferă din cauza prețului ridicat al energiei. „Oțelul produs în Europa este mai scump pentru că energia e scumpă. De aici mașini mai scumpe și o pierdere evidentă de competitivitate față de Asia sau SUA”, a subliniat parlamentarul. Referindu-se la situația României, Bende a precizat că, deși țara are capacități importante de interconectare energetică — aproximativ 4.000 MW, încă este nevoită să importe energie și gaze. El a considerat extinderea coridorului Grecia–România–Moldova drept „o rază de speranță pentru securitatea energetică regională”, dar a avertizat că Uniunea Europeană aplică o „dublă măsură”, refuzând finanțarea noilor investiții în rețele de gaze în statele din estul continentului. „România are o economie care încă nu consumă cât ar trebui. În 2024 am folosit sub 10 miliarde de metri cubi de gaze, în timp ce Ungaria, cu jumătate din populație, a consumat aproape la fel. Asta arată că avem loc de creștere”, a adăugat Bende. În final, deputatul a atras atenția că Europa are nevoie de investiții masive în infrastructura energetică — peste 580 de miliarde de euro până în 2030 — și că România trebuie să fie pregătită „nu doar financiar, ci și tehnic și uman” pentru a contribui la acest efort. „Dacă vrem o economie competitivă și o Românie atractivă pentru investiții, trebuie să asigurăm energie accesibilă și sigură. Fără asta, nu putem vorbi nici despre dezvoltare, nici despre bunăstare”, a conchis Șandor Bende. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Teatrul absurdului, la diferență de 3 zile
Deși suntem campioni europeni la producția de energie, tocmai am semnat un mega-contract de import de gaze de peste Ocean. La scurt timp după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara că țara noastră este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, România a semnat un contract cu cel mai mare producător de gaze și ia din SUA. Nova Power & Gas, Transgaz și compania grecească Atlantic – See LNG Trade au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite. Evenimentul a avut loc la Atena, în cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei 2025 (P-TEC 2025), potrivit unui comunicat de presă remis vineri. Ivan: România este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa dinainte de a începe extracția la Neptun Deep Acum mai puțin de o lună, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma că România este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, chiar şi înainte de a începe extracţia din mega-proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Mai mult, acum 3 zile, ministrul declara că se lucrează pentru stabilizarea prețurilor. Ba chiar ar exista un plan pentru ca românii să plătească mai puțin începând din 2027. Ivan a subliniat că este deranjat de sumele foarte mari plătite de români și a promis că va face ordine în sistemul energetic: „Se face ordine în sistemul energetic, pentru ca România să nu mai fie țara cu cele mai scumpe facturi din Uniunea Europeană. Înțelegem piața și concurența, dar nu putem tolera ca unii să facă averi pe spatele românilor care trebuie să aleagă între facturi, medicamente sau mâncare.” România, Polonia și Grecia vor importa GNL din SUA Însă, vineri a fost anunțat parteneriatul P-TEC 2025, care reunește țările din Europa Centrală și de Est, Statele Unite și parteneri instituționali europeni. Obiectivul P-TEC 2025 întărirea securității energetice. Sursa FOTO: krohne.com Concret, memorandumul semnat vizează colaborarea între Nova Power & Gas și partenerii săi naționali și regionali pentru dezvoltarea unor soluții comune de aprovizionare cu GNL, contribuind astfel la diversificarea surselor de energie și la sporirea securității energetice în regiune. „În cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei 2025 (P-TEC 2025), eveniment desfășurat la Atena care reunește țările din Europa Centrală și de Est, Statele Unite și parteneri instituționali europeni, cu scopul de a consolida securitatea energetică, Nova Power & Gas, Transgaz și compania Atlantic – See LNG Trade din Grecia au semnat un Memorandum de Înțelegere”, au anunțat companiile, potrivit comunicatului de presă. Primul pas către asigurarea unui flux stabil de GNL în regiune și consolidarea Coridorului Vertical de Gaze Naturale În opinia lui Teofil Mureșan, președinte al Consiliului de Administrație și fondator E-INFRA, semnarea acestui memorandum reprezintă „primul pas către asigurarea unui flux stabil și sigur de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru regiunea noastră. Această colaborare poate fi extinsă prin construirea interconectorilor de energie electrică în tehnologie HVDC, magistrale de fibră optică și centre de date pentru AI, toate amplasate în lungul Coridorului Vertical de Gaze Naturale. Beneficiile proiectelor vor fi foarte mari în întreaga regiune”. Acest acord extinde colaborarea prin implicarea României și a piețelor vecine. „Semnarea acestui memorandum reprezintă un pas strategic major în consolidarea Coridorului Vertical de Gaze Naturale, o inițiativă regională de importanță strategică, ce va întări conectivitatea și securitatea energetică în Europa Centrală și de Est. Prin poziția sa geografică și infrastructura dezvoltată, România are un rol esențial în acest proiect, devenind un nod regional de transport și echilibrare energetică”, mai arată companiile în comunicarea oficială. România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică din lume România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică din lume, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Prețul ridicat este rezultatul unui amestec de factori interni și externi — de la pierderile mari din rețele și importurile costisitoare până la efectele războiului din Ucraina și creșterea cererii în regiune. Aproape jumătate dintre români sunt deja afectați de sărăcie energetică, potrivit estimărilor AEI. România are o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume, care se vinde populaţiei în Iran, dar şi de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru popualaţie cel mai scump vândută în lume în Insulele Bermude. Cauzele preţului crescut al energiei electrice în România sunt atât interne – capacităţi de producţie insuficiente determinând importuri scumpe, în contextul unor pierderi mari în sistemele de transport şi distribuţie, cât şi externe – creşterea masivă a cererii de energie în zona sud-est europeană, ca urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina şi capacităţi limitate de interconexiune a ţărilor din această zonă cu pieţele din Vest. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Gândul a avertizat, astăzi Politico a confirmat: România și Bulgaria sunt ACUZATE că se grăbesc să protejeze rafinăriile rusești, în contextul sancțiunilor impuse de Trump. Ambele țări analizează cererile de prelungire a sancțiunilor pentru instalațiile deținute de Lukoil. Însă probleme mai grave se profilează la orizont SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei a discutat cu americanii despre reactoare nucleare şi gaze din Marea Neagră
Ivan s-a întâlnit cu Doug Burgum, Ministrul Resurselor Interne al SUA (Secretary of Interior), şi Jarrod Agen, şeful Energy Dominance Council de la Casa Albă, după ce anterior a avut două discuţii cu ministrul Energiei din Statele Unite, Chris Wright. „În continuarea a două discuţii aplicate cu omologul meu american, Chris Wright, Ministrul Energiei din SUA, astăzi am discutat aplicat şi direct la cel mai înalt nivel al administraţiei de la Washington, despre proiectele de dezvoltare a capacităţilor de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale şi tehnologie în România”, a spus, sâmbătă, Ivan. Ministrul român a subliniat că discuţiile s-au concentrat pe „finanţarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă, SMR, exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră şi construcţia coridorului de LNG care să alimenteze ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est cu gaze naturale la un preţ bun”. Ministrul a transmis că negocierile au ajuns la un stadiu concret. „Suntem deja la nivel de proiecte concrete şi am câştigat încrederea partenerilor americani pentru că am prezentat proiecte solide şi cifre clare”. Ivan şi-a reafirmat obiectivul de a atrage investiţii şi tehnologie americană în România. „Aşa cum am spus ieri în congresul PSD, scopul meu e să lucrez aplicat cu partenerii americani pentru a aduce investiţii clare şi tehnologie de vârf în România. Şi ştiu să fac asta, aplicat şi concret. La cel mai înalt nivel. Direct şi pragmatic”.
Alexandru Nazare, discuții despre Coridorul Vertical de Energie la Atena: Viziunea României de a deveni hub energetic regional
Alexandru Nazare face de miercuri până vineri o vizită de lucru la Atena, Grecia. El va avea o întrevedere oficială cu ministrul elen al Economiei și Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, în marja Forumului P-TEC (Partnership for Transatlantic Energy Cooperation) și a Reuniunii Ministeriale dedicate Coridorului Vertical de Energie, organizate în capitala Greciei. Întâlnirea are ca obiectiv consolidarea cooperării economice bilaterale dintre România și Grecia, cu accent pe reformele fiscale și identificarea de oportunități strategice pentru investiții comune în infrastructura energetică, de transport și digitală. Printre temele de discuție se regăsesc viziunea României de a deveni un hub energetic regional pentru gaze naturale și energie electrică, prin valorificarea infrastructurii existente și a proiectelor aflate în derulare, rolul Greciei ca poartă de acces către surse alternative de energie, inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) și interconectări transfrontaliere, cu potențial de cooperare directă cu România și colaborarea în domeniul reformelor economice, digitalizării serviciilor publice și simplificării procedurilor fiscale pentru stimularea investițiilor străine și susținerea mediului de afaceri. Ce reprezintă Coridorul Vertical de Energie În marja Forumului P-TEC, ministrul Alexandru Nazare va participa la o serie de discuții cu miniştrii energiei din țările Coridorului Vertical – Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – axate pe reducerea barierelor în utilizarea extinsă a Coridorului Vertical. „Coridorul Vertical de Energie este o inițiativă regională de importanță strategică, care va asigura transportul gazelor naturale din sudul către nordul Europei, aducând gaze din zona Mării Caspice (în special Azerbaidjan), precum și gaze naturale lichefiate (LNG) provenite din terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv din Statele Unite ale Americii. Acest proiect contribuie direct la diversificarea surselor de aprovizionare, la creșterea rezilienței energetice a Europei Centrale și de Est și la reducerea dependenței de furnizori unici. România are un rol central în proiectul Coridorului Vertical, datorită poziției sale geografice strategice, a rețelei de interconectare și a infrastructurii dezvoltate, precum conducta BRUA, integrată în sistemul Coridorului Vertical. Acest lucru transformă România într-un nod regional de transport și distribuție a gazelor naturale și într-un promotor activ al rezilienței energetice europene și transatlantice”, arată reprezentanții Ministerului Finanțelor într-un comunicat. Totodată, în marja forumului de la Atena, sunt programate întâlniri cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, și cu secretarul de Interne al SUA și președintele Consiliului Național pentru Energie, Doug Burgum, vizând consolidarea cooperării transatlantice în domeniile energiei, investițiilor și securității infrastructurilor critice.
Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei
Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026. Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”. Reamintim că în noiembrie, Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei
SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România se află în faza finală a negocierilor cu Statele Unite pentru un acord strategic de 30 de miliarde de dolari. Investițiile vizează dezvoltarea energiei nucleare, hidro, pe gaze naturale, dar și crearea unor centre industriale dedicate tehnologiilor de inteligență artificială. România ar putea semna în curând unul dintre cele mai importante acorduri economice din ultimii ani, în valoare de 30 de miliarde de dolari, cu Statele Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că negocierile se află „în fază finală”. „Cu partenerii noștri din Statele Unite m-am întâlnit în persoană cu omologul meu Chris Wright (…) am început o analiză aplicată și suntem în fază finală pentru un acord de 30 de miliarde în privința investițiilor în România în energie nucleară, energie hidro, energie bazată pe gaze naturale și AI Factory și AI Gigafactory”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri, la Europa FM, citat de Mediafax. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, priorități strategice pentru România Ministrul a declarat că retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, precum și construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, folosind tehnologie americană, sunt priorități strategice pentru România. În plus, țara noastră va continua să investească în reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), considerate soluția energetică a viitorului. „Aceste SMR-uri sunt o prioritate extrem de importantă în contextul în care vor asigura energie pe următorii 30 de ani”, a explicat Ivan. Ministrul Energiei a mai spus că România este „recunoscută drept lider regional în domeniul energetic” și că parteneriatul cu Statele Unite confirmă această poziție. „Acum trei zile am adus în București 16 miniștri ai Energiei din toată regiunea care au validat rolul nostru ca și organizator, ca și voce comună, atât în raport cu Statele Unite, cât și în raport cu cei din Comisia Europeană, pentru investiții în această regiune”, a adăugat ministrul. Bogdan Ivan a menționat și rezultatele recente ale negocierilor purtate la nivel european, afirmând că România a obținut fonduri suplimentare uriașe pentru investiții. „De la un pachet de 6 miliarde pentru Europa în investiții în rețele, am obținut 30 de miliarde, de 5 ori mai mult”, a spus ministrul Energiei. Dacă acordul va fi finalizat, România ar urma să beneficieze de cel mai mare pachet investițional american din Europa de Est, vizând atât securitatea energetică, cât și dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, două domenii-cheie pentru competitivitatea economică a următoarelor decenii.
Conferința Europa Connect Energy Now, ediția a III-a, Strasbourg – Pachetul Omnibus pentru energie și implementarea legislației actuale
Cea de-a treia ediție a conferinței Connect Europa Energy Now, o inițiativă Gândul Media Network, a avut loc la sediul Parlamentului European, din Strasbourg. Găzduit de unul dintre cei mai influenți europarlamentari în domeniul energiei, coordonatorul Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Dan Nica, evenimentul s-a concentrat pe politicile europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României și țărilor din regiunea central și est europeană. Au participat europarlamentarii Adina Vălean, Christophe Grudler, Virgil Popescu, Andi Cristea, Maria Grapini, Țvetelina Penkova, Tania Maniatis. Din România au fost prezenți secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, Mihaela Frasineanu, consilier de stat, precum și CEO Hidroelectrica Bogdan Badea, CEO Electrica, Alexandru Chiriță, reprezentanți ai Romgaz și PPC. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai unor organizații și think-thankuri din domeniul energiei, precum și ai unor mari companii europene și internaționale – Exxon, Total, EDP. Discuțiile s-au axat pe nevoia de simplificare a legislației europene, în contextul inițiativelor tip Omnibus, nevoia de mai mult pragmatism și realism, de reducere a barierelor birocratice, de exemplu pentru proiectele hidro, investițiile în interconectarea mai bună între Vestul și regiunea central și est europeană, precum și nevoia de investiții masive în rețeaua de transport și distribuție. Gazda evenimentului, europarlamentarul Dan Nica a prezentat situația inacceptabilă în care prețurile pe PZU sunt semnificativ mai mari în România și în regiune față de vestul și nordul Europei, precum și o hartă care arată ca interconectarea între Vest și Est este deficitară. Prioritățile României la nivel european sunt creșterea capacității de interconectare, o înțelegere a rolului gazului în tranziție, nevoia de investiții în energia nucleară, precum și revizuirea legislației privind emisiile de metan și a obligațiilor de stocare a CO2 din Regulamentul NZIA (Net-Zero Industry Act), care pune o presiune nejustificată pe producătorii de gaz din România. Inițiativa Energy Summit a Gândul Media Network, ajunsă deja la a treia ediție, cu evenimente dedicate în București, Bruxelles și Strasbourg, își propune să conecteze companiile românești cu decidenții la nivel european, precum și să mediatizeze mai bine provocările, dar și prioritățile Romaniei. Partenerii conferinței Europa Connect Energy Now – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României, promovată de platforma de știri Gândul.ro, au fost Hidroelectrica, Electrica, Romgaz, PPC, Transgaz, Nuclearelectrica, Translectrica, Oscar Downstream. RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Europa Connect Energy Now, ediția a II-a, Strasbourg – Politici europene în domeniul ENERGIEI și impactul lor asupra României Conferința Energy Now, ediția a II-a – Politici europene în domeniul ENERGIEI și impactul lor asupra României
Ministrul Energiei: Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă
„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan. Ministrul Energiei precizează că au fost analizaţi paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă. Potrivit lui Ivan, până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze: respectiv Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW şi Turceni 5 – 310 MW. „Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3. Am spus mereu şi o repet: colaborarea este esenţială, deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României. Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, încheie Ivan.