India se consideră acuzată pe nedrept de către SUA și UE: Exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”
Autoritățile de la New Delhi au anunțat că India se consideră criticată pe nedrept de către Statele Unite și Uniunea Europeană, pentru achizițiile indiene de petrol rusesc, din moment ce atât SUA cât și UE fac comerț cu Moscova, în ciuda războiului din Ucraina. Criticile Indiei vin după o nouă amenințare din partea președintelui american Donald Trump. luni, de a majora taxele vamale pentru bunurile din India, din cauza achizițiilor indiene de petrol rusesc. Într-o rară demonstrație de unitate, atât Partidul Bharatiya Janata al premierului Narendra Modi cât și Congresul Național Indian, principalul partid de opoziție, au condamnat marți criticile repetate ale lui Trump la adresa Indiei, notează Reuters. Cifrele Ministerului de Externe indian privind comerțul UE și SUA cu Rusia Ministerul de Externe al Indiei a afirmat, într-o declarație emisă luni seara, că „este revelator faptul că exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”. „Este nejustificat ca India să fie arătată cu degetul”, a declarat Ministerul. Ministerul indian de Externe a adăugat că UE a efectuat schimburi comerciale cu Rusia în valoare de 67,5 miliarde de euro în 2024, inclusiv importuri record de 16,5 milioane de tone de gaz natural lichefiat. Statele Unite, se arată în declarația Ministerului Indian, continuă să importe din Rusia hexafluorură de uraniu pentru industria nucleară, paladiu, îngrășăminte și substanțe chimice. Ministerul nu a precizat care era sursa pentru informațiile privind exporturile Rusiei. Atât Statele Unite, cât și UE și-au redus drastic schimburile comerciale cu Rusia după invadarea Ucrainei în februarie 2022. În 2021, Rusia era al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, cu un schimb de mărfuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. Ruptura dintre India și SUA s-a adâncit după 31 iulie, când Donald Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru mărfurile indiene exportate în SUA și a amenințat pentru prima dată cu sancțiuni nespecificate din cauza petrolului rusesc cumpărat de India. India este unul dintre cei mai mari cumpărători de țiței din Rusia, importând aproximativ 1,75 milioane de barili pe zi din ianuarie până în iunie anul acesta, în creștere cu 1% față de anul trecut. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le PASĂ câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
FT: Administrația Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere ale Rusiei
Administrația lui Donald Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere rusești dacă președintele Vladimir Putin nu este de acord cu o încetare a focului în Ucraina până vineri. Două persoane la curent cu deliberările de la Casa Albă au declarat pentru Financial Times că sancțiunile suplimentare ale SUA asupra “flotei din umbră” sunt văzute ca un prim pas ușor pentru a exercita presiune asupra Rusiei. O a treia persoană apropiată Administrației a declarat sunt luate în considerare mai multe opțiuni, inclusiv sancțiuni asupra flotei. Rusia folosește o “flotă din umbră” de petroliere, nave cu proprietari a căror identitate este ascunsă și care evită utilizarea serviciilor companiilor occidentale, pentru a transporta petrol în întreaga lume, în încercarea de a evita restricțiile occidentale impuse în urma invadării Ucrainei în 2022. “Flota din umbra” i-a permis Rusiei să transporte petrol – în principal în China și India. Veniturile din aceste exporturi de țiței au ajutat la finanțarea conflictului. Administrația lui Joe Biden a adăugat 213 petroliere pe lista de sancțiuni, iar luna trecută UE a adăugat alte peste 100 de nave, ridicând numărul total la 415. Includerea navelor pe lista neagră ar marca prima dată când SUA impun sancțiuni Moscovei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie. Trump a ales să nu impună noi sancțiuni Rusiei în efortul de a ajunge la o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului, dar a devenit din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului și i-a dat liderului rus un termen limită care expiră vineri. Persoane apropiate Administrației au spus că, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor, va plăti pentru asta. Marți, Trump a discutat despre posibile măsuri împotriva Moscovei într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Decizia lui Trump, luată după revenirea emisarului său de la Moscova Luni, Trump a anunțat planuri să majoreze taxele vamale impuse Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să călătorească la Moscova săptămâna aceasta. Agenția de știri de stat rusă Tass a relatat marți că Witkoff urmează să sosească miercuri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Suntem întotdeauna bucuroși să-l vedem pe domnul Witkoff la Moscova. Considerăm astfel de contacte importante, substanțiale și foarte utile”. Trump va lua probabil o decizie când emisarul său se va întoarce, a spus o persoană apropiată Administrației. „Depinde ce aduce Witkoff înapoi”, a spus persoana. „Dacă Witkoff se întoarce cu mâna goală, fără absolut nimic, Trump va reacționa foarte urât”. Anna Kelly, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a declarat: „Președintele a fost clar că vor exista sancțiuni dure dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului. Doar președintele poate dezvălui detaliile”. Printre celelalte opțiuni ale Administrației se numără aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente sau aderarea la noul plafon dinamic pentru prețul petrolului rusesc al UE, care urmează să intre în vigoare la începutul lunii septembrie, au spus experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump amenință RUSIA cu sancțiuni severe /„Putin va înceta să omoare oameni dacă vor scădea prețurile petrolului rusesc”
Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
Președintele american Donald Trump a anunțat că va majora substanțial taxele vamale impuse Indiei, o decizie motivată de achizițiile indiene de petrol din Rusia. „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, ci vinde apoi o mare parte din petrolul cumpărat pe piața liberă, pentru profituri mari”, a scris Trump luni pe platforma sa Truth Social. „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă. Din această cauză, voi majora substanțial taxa vamală plătită de India către SUA.” Postarea președintelui american nu a specificat cu cât va crește taxa vamală. Săptămâna trecută, Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru exporturile indiene spre SUA, după luni de negocieri care nu au reușit să asigure un progres. De asemenea, președintele a amenințat și cu alte măsuri dacă India va continua să cumpere petrol din Rusia. În weekend, două surse guvernamentale, care au dorit să rămână anonime, au declarat că India va continua să cumpere petrol din Rusia, în ciuda amenințărilor lui Trump, conform Reuters. Noua amenințare a președintelui american vine în contextul termenului limită – 8 august – oferit Rusiei pentru a ajunge la un armistițiu cu Ucraina. Administrația americană a amenințat cu impunerea de “sancțiuni secundare” asupra țărilor care cumpără energie rusească. SUA și alți aliați ai Ucrainei consideră că aceste achiziții ajută la susținerea economiei Rusiei și subminează presiunea exercitată asupra Moscovei pentru a pune capăt unui război care se află acum în al patrulea an. India a fost una din țintele principale a lui Trump în campania sa de a pune capăt războiului din Ucraina. Cu toate acestea, New Delhi a rămas pe poziție, premierul Narendra Modi – care a avut relații calde cu Trump în trecut – răspunzând la amenințarea președintelui american cu un îndemn către indieni să cumpere bunuri locale și semnalând că Administrația sa va continua să cumpere petrol rusesc. Guvernul lui Modi nu a dat instrucțiuni rafinăriilor indiene de petrol să nu mai cumpere petrol rusesc și nu a fost luată nicio decizie cu privire la oprirea achizițiilor, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu situația, care au cerut să rămână anonime. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile cu SUA asupra detaliilor Acordului comercial /„Comisia Europeană va suspenda CONTRAMĂSURILE”
Un nou acord comercial anunțat de Trump: SUA va ajuta la extragerea petrolului din Pakistan
Statele Unite și Pakistanul au ajuns la un acord comercial care îi permite Washingtonului să contribuie la extragerea zăcămintelor de petrol, în mare parte neexploatate, ale Pakistanului. Acordul mai stipulează reducerea taxelor vamale pentru bunurile din statul asiatic. Valoarea totală a comerțului Statelor Unite cu Pakistanul s-a ridicat la 7,3 miliarde de dolari în 2024. „Tocmai am încheiat un acord cu Pakistanul, prin care Pakistanul și Statele Unite vor lucra împreună pentru a dezvolta rezervele masive de petrol”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Suntem în proces de alegere a companiei petroliere care va conduce acest parteneriat”, a adăugat Trump. „Cine știe, poate vor vinde petrol Indiei într-o zi!” Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat acordul „mult așteptat” și i-a mulțumit lui Trump pentru că a jucat un rol cheie în finalizarea acestuia. Majoritatea zăcămintelor de petrol din Pakistan, în provincia Balochistan Se crede că majoritatea zăcămintelor de petrol ale Pakistanului se află în provincia Balochistan din sud-vestul țării, unde există o mișcare separatistă care acuză Guvernul central din Islamabad de exploatarea resurselor naturale ale provinciei. Balochistanul este de mult timp centrul unor violențe, puse în principal pe seama unor grupuri cum ar fi Armata de Eliberare a Balochistanului, sau BLA, pe care SUA a desemnat-o o organizație teroristă în 2019. Separatiștii din Balochistan se opun extragerii de resurse de către companii pakistaneze și străine și au atacat forțele de securitate pakistaneze și pe cetățenii chinezi care lucrează la proiecte în valoare de mai multe miliarde de dolari, legate de Coridorul Economic China-Pakistan. Se crede că Pakistanul ar mai avea zăcăminte de petrol și în provinciile Sindh (din sud), Punjab (din est) și Khyber Pakhtunkhwa (nord-vest). Pakistanul a urmărit semnarea unui acord comercial încă din mai, când Trump a mediat o încetare a focului între Pakistan și India, în urma unui conflict declanșat de uciderea a 26 de turiști în Cașmirul controlat de India, notează Associated Press. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile pentru definitivarea Acordului cu SUA /Trump trebuie să confirme că nu aplică taxe enorme
Ministrul Energiei: Consumul de electricitate, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
Întrebat, la Digi24, cu cât a crescut consumul de electricitate în urma valului de caniculă, Ivan a răspuns: „raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, de la începutul anului până astăzi, o scădere cu 1%, comparativ cu aceeaşi perioadă, iar referitor la ultimele 3 luni, o scădere cu 6% a consumului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024”. „În schimb, este o creştere care duce la consum de aproximativ 7.900-8.000 MW în vârf de sarcină, între ora 6:00 şi 21:00, iar acest lucru implică automat un import din afară ţării, import la preţuri mult mai ridicate decât ceea ce poate să asigure astăzi piaţa din România”, a explicat ministrul. El a adăugat că „România se apropie de 1500 MW instalaţi doar pe segmentul de energie solară, cu o creştere de peste 800 MW comparativ cu anul trecut. Avem 228.000 de prosumatori la nivel naţional cu o creştere de 40% faţă de anul 2024. O mare parte din energia consumată astăzi în România, şi în cazul companiilor, unde avem aproximativ 28.000 de companii care sunt prosumatori, vine şi din faptul că le-au asigurat o parte din consum, din instalarea acestor sisteme”. „În general e o constantă a consumului în vârf de sarcină, între ora 18 şi 22, şi care aduce automat şi un preţ mai mare în acea perioadă, aproximativ de 3 ori mai mare decât consumul, în intervalul 10 -18”, a mai spus Ivan. Ministrul a subliniat că „e o perioadă, toată Europa trece prin acest val de căldură. Nu putem să găsim o scuză în faptul că ştim că vara este cald. Din acest motiv lucrăm foarte aplicat la proiectele energetice prin care ne creştem capacităţile de producţie şi aici avem Fondul pentru Modernizare, avem PNRR-ul, lucrez cu echipa mea la un grafic foarte clar de lucrări, la modul în care se implementează aceste lucrări”. „Am calculat că până la finalul anului 2026 vom avea instalat în România şi vom pune în producţie aproximativ 1.500 MW, minim 1.500 MW, lucru care va putea să aducă automat o echilibrare a Sistemului Energetic”, a declarat Ivan.
Economie la curent, becuri oprite noaptea. Când s-a aprobat bugetul, prețurile era plafonate
De la 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energie pentru clienții casnici a fost eliminată. În funcție de contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică, consumul va fi facturat la prețul stabilit. Schema de sprijin garantată prin OUG 6/2025 încetează. Consumatorii casnici vor plăti prețul de piață al unui kWh. Românii vor fi nevoiți să facă economii. Pentru început, trebuie să stingă becurile pe durata nopții. O altă modalitate ar fi să renunțe la becurile clasice (incandescente), care au fost eliminate treptat de pe piață, în perioada 2009-2012, și să folosească becurilor economice. Pentru iluminatul stradal va fi dificil. Costurile mari pentru primării ar putea lăsa străzile în întuneric pe durata nopții. O primărie din județul Gorj face economie. Becurile de pe stradă sunt aprinse doar pentru câteva ore (22:30 – 04:00), pe durata nopții, din cauza costurilor mari la energie. Problema autorităților este bugetul aprobat pentru anul 2025, când energia electrică încă era plafonată. Potrivit Digi24, nu mai există prevedere bugetară pentru tarifele în vigoare de la 1 iulie 2025. Autoritățile locale trebuie să găsească soluții pe cont propriu. Polițiștii locali vor asigura liniștea în intervalul când becurile nu vor funcționa. O altă soluție ar fi instalarea panourilor solare, dar procedura este dificilă. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Digi24 Autorul recomandă: Ce este de făcut dacă ați primit o factură uriașă la curent? Răspunsul APC România
Bogdan Ivan: Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că la Răstolița în județul Mureș, „avem o hidrocentrală de 35MW, începutã în 1989 si care este într-un stadiu de executie de peste 90%”. Acesta a mai spus va face tot ce ține de el ca să deblocheze situaţia juridică şi să poată da în funcţiune această investiţie strategică pentru România. Ministrul a mai precizat că: „Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie”. El precizează că a fost cu colegii săi de la Hidroelectrica în şantier şi cu colegii parlamentari din regiune şi cu primarul, ca să vadă care este stadiul lucrărilor. ”Oamenii sunt pe şantier, sunt mobilizaţi. Din păcate e o chestiune juridică foarte complicată legată de mediul aici. În ultimii doi ani, fostul ministru cu toată echipa au făcut progrese foarte bune şi vreau să continuăm ca acest proiect să intre în funcţiune şi să alimentăm cu 35 de megawati în bandă toată această zonă care poate să aducă energie electrică curată, verde şi ieftină pentru aproximativ 30.000 de locuinţe din zonă”, transmite Bogdan Ivan. ”Ne facem treaba, suntem pe teren şi suntem mobilizaţi maxim împreună cu alte ministere, împreună cu Hidroelectrica şi cu toţi colegii noştri pentru a aduce energie ieftină şi de calitate şi verde pentru România. E greu, e complicat, dar nu ne lăsăm”, a mai spus ministrul Energiei.
Bogdan Ivan: Suntem în locul 4 la nivel european în topul țărilor cu cel mai mare preț la energie
Suntem în locul 4 la nivel european în rândul țărilor cu cel mai mare preț la energie, a declarat vineri ministrul Energiei, Bogdan Ivan, preluat de Mediafax. Este rezultatul unui cumul de factori, liberalizarea 2020-2021, șantajul energetic al Rusiei și întârzierea investițiilor în sectorul energiei, comprimă Ivan. „Suntem pe locul 4 la nivel european, în condițiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană și suntem aproape de a fi 100% independenți. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiții țintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an și jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawați în sistemul energetic național, putem să scădem prețul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. Din 1 iulie, consumatorii români au revenit la piața liberă a energiei electrice, după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment, în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor. Ivan subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari prețuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumul de factori. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, șantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investițiile în capacitatea de producție a energiei s-au lăsat oarecum așteptate și abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiții directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit ministrului, „acum suntem în situația în care trebuie să vedem și mecanisme clare de piață prin care evităm situații speculative”. Citiți și: Am făcut calculul | Ești client Electrica? Cât vei plăti de la 1 iulie 2025, pentru fiecare 100 kWh consumați
Ministrul Energiei: Suntem în locul 4 la nivel european în topul ţărilor cu cel mai mare preţ la energie
„Suntem pe locul 4 la nivel european, în condiţiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană şi suntem aproape de a fi 100% independenţi. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiţii ţintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an şi jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawaţi în sistemul energetic naţional, putem să scădem preţul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. El subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari preţuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumând de factor. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, şantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investiţiile în capacitatea de producţie a energiei s-au lăsat oarecum aşteptate şi abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiţii directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit acestuia, „acum suntem în situaţia în care trebuie să vedem şi mecanisme clare de piaţă prin care evităm situaţii speculative”.