ANRE: Companiile care cumpără ENERGIE electrică acum, cu livrare în viitor, sunt obligate să plătească un avans
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) introduce un mecanism de protecţie împotriva unuia dintre cele mai riscante comportamente de pe piaţa energiei: contractarea de energie electrică fără intenţie reală de achiziţie, a transmis, miercuri, instituţia. „Energia este un bun strategic, de care toată lumea are dreptul să se bucure la preţuri corecte. Cei care vor să cumpere energie trebuie să-şi asume şi responsabilitatea financiară a contractului. Dacă vrei să intri într-un joc serios, trebuie să joci cu mize reale. Vrem o piaţă sănătoasă, echitabilă, funcţională şi mai ales matură, iar acest ordin duce la maturizarea pieţei”, a declarat preşedintele ANRE, George Niculescu. ANRE a adoptat, în şedinţa din 15 iulie 2025 a Comitetului de Reglementare, un nou Ordin prin care cumpărătorii de energie electrică vor fi obligaţi să plătească un avans sau să constituie o garanţie minimă la momentul semnării contractelor încheiate pe pieţele la termen, după cum urmează: 5% din valoarea contractului – pentru livrări cu durata mai mare de 6 luni; 10% din valoarea contractului – pentru livrări de până la 6 luni; termenul de plată este de 15 zile de la semnare. Sursa citată informează că măsura se aplică contractelor standard şi nu afectează contractele bilaterale EFET. ANRE precizează că era nevoie de aceste măsuri deoarece, în lipsa unui filtru financiar real, unii participanţi la piaţă contractează volume mari de energie fără intenţia de achiziţionare, nu constituie garanţii de plată, şi apoi revând cantităţile înainte de livrare, urmărind doar diferenţele de preţ. „Rezultatul? Dezechilibre în piaţă, preţuri instabile, lipsă de încredere între participanţi”, afirmă reprezentanţii ANRE. Alte prevederi importante ale mecanismului adoptat de către ANRE: Se clarifică faptul că preţul contractual nu mai poate fi modificat ulterior în funcţie de variaţiile tarifelor de transport – o practică care genera incertitudine şi inechitate. Se reduce de la 8 la 4 numărul minim de parteneri eligibili necesari pe piaţa cu negociere dublă continuă, pentru a facilita accesul la tranzacţii ferme şi pentru a creşte lichiditatea pieţei. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Bogdan Ivan a explicat de ce românii plătesc prețuri uriașe la energie: „Am cerut la ANRE o analiză clară” ANRE a eliminat dublarea tarifelor pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea. George Niculescu: „România susține stocarea de energie”
Acordul de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, aprobat de Guvern
Guvernul României a aprobat emiterea acordului de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă și pentru extinderea depozitului intermediar de combustibil ars, un proiect major care vizează prelungirea duratei de viață a unității. Guvernul a adoptat o Hotărâre privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă și extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400”, propus de Societatea Națională Nuclearelectrica SA, notează Mediafax. Scopul principal al proiectului este prelungirea duratei de viață a Unității 1 și asigurarea funcționării în condiții de siguranță pe termen lung, în cadrul unui al doilea ciclu de operare. Retehnologizarea presupune modernizarea și înlocuirea componentelor esențiale ale centralei, pentru a depăși standardele actuale de siguranță. Proiectul include două subproiecte: retehnologizarea propriu-zisă a Unității 1 și extinderea depozitului intermediar de combustibil ars cu module MACSTOR 400, care vor dubla capacitatea actuală de stocare și vor asigura spațiu suficient pentru combustibilul rezultat din operarea unităților U1 și U2. Pe durata opririi planificate pentru retehnologizare, Unitatea 1 nu va produce energie electrică, ceea ce va genera un deficit anual estimat de 5.000 GWh, ce va trebui compensat din alte surse. Proiectul aduce beneficii importante la nivel socio-economic, precum crearea de locuri de muncă directe și indirecte, stimularea industriei nucleare din România și consolidarea capacităților inginerești și științifice naționale. În plus, operarea celor două reactoare de la Cernavodă asigură, în prezent, circa 20% din necesarul de energie electrică al țării și furnizează agent termic pentru peste 75% din populația orașului Cernavodă. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Specialiştii INSP. Cum puteți să vă răcoriți casa fără aer condiționat și fără să vă puneți sănătatea în pericol
Medicii sunt de părere că ar trebui să fim atenți și la metodele de răcorire promovate în mediul online, cum ar fi, de exemplu, metoda japoneză de a introduce sticle cu apă înghețată sau rece sub cearceaf. Oamenii cred că va urmă o perioada grea din punct de vedere financiar. Vestea că vor plăti mai mult la curent i-a dat peste cap și se gândesc să găsească și alte soluții decât utilizarea aerului condiționat pentru a-și răcori casele. Unii spun că au devenit oarecum dependenți de aceste aparate și nu este ușor să renunțe la ajutorul lor pentru că le asigurau o stare de confort în perioadele caniculare. Sfaturile specialiştilor de la Institutul Naţional de Sănătate Publică Specialiştii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) sfătuiesc populaţia să păstreze ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă şi să acopere cu jaluzele sau obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui. Folosiţi aerul din timpul nopţii pentru a vă răcori casa, deschizând ferestrele după lăsarea întunericului, când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura interioară. Opriţi cât mai multe dintre aparatele electrocasnice din locuinţă, dacă nu aveţi nevoie de acestea. Utilizaţi ventilatoare electrice numai când temperaturile sunt sub 40 grade C. La temperaturi peste 40 grade C, ventilatoarele vor încălzi corpul. Reduceţi temperatura corpului prin efectuarea de duşuri sau îmbăiere cu apă răcoritoare. Udaţi pielea folosind un prosop umed, spray sau îmbrăcăminte udă uşoară. Alimente și băuturi recomandate Evitaţi alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile Trebuie crescut consumul de legume şi fructe proaspete cu un conţinut ridicat de apă, precum castraveţii şi roşiile, pepenele galben, pepenele roşu, prunele. vitaţi consumului de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Evitaţi băuturile care au conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola, energizante) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase). Evitaţi alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile Stresul termic și insolația Potrivit medicilor, căldura excesivă reprezintă un pericol pentru mediu şi sănătate, iar stresul termic este cauza principală a deceselor cauzate de vreme, acesta putând exacerba bolile cardiovasculare, diabetul, afecţiunile mintale, astmul şi poate creşte riscul de accidente şi transmitere a unor boli infecţioase. „Insolaţia este o urgenţă medicală. Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de factori fiziologici, cum ar fi vârsta (bătrânii, sugarii şi copiii) şi starea de sănătate (prezenţa afecţiunilor cronice), cât şi de factori de expunere, cum ar fi ocupaţia (de exemplu: lucrul în aer liber sau în zone fără ventilaţie sau aer condiţionat) şi condiţiile socio-economice (de exemplu: persoane fără adăpost, locuinţe construite inadecvat, fără posibilitate de a răci încăperile)”, susţin medicii. Expunerea prelungită la radiaţiile ultraviolete poate produce leziuni ale pielii expuse (arsuri), iar pe termen lung, prin expunere cumulată, poate determina leziuni maligne cutanate. Citiți și: Ce temperatură trebuie setată la aerul condiționat din mașină pentru un consum EFICIENT de combustibil. RAR a dat răspunsul
Cosmin Ghiță, directorul Nuclearelectrica, își donează 20% din salariu către statul român
Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a anunțat că își donează 20% din salariu către statul român „pentru inițiative relevante în acest domeniu strategic”. Anunțul vine după ce și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că și-a tăiat 20% din salariu. „Cred cu convingere că leadershipul autentic presupune asumare, inclusiv dincolo de atribuțiile de serviciu. De aceea, am decis să susțin în mod direct, ca persoană fizică, proiectele care contribuie la consolidarea programului nuclear civil din România, donând 20% din salariul meu către statul român pentru inițiative relevante în acest domeniu strategic. Într-un moment în care se discută intens despre remunerarea liderilor din companiile de stat, consider că este esențial ca aceștia să dea un exemplu de solidaritate și angajament față de obiectivele naționale pe care le servescc”, a scris Cosmin Ghiță pe rețelele de socializare. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a renunțat la 20% din salariu Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat, vineri, că a renunțat la 20% din salariul său, bani pe care i-a virat către statul român. „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român. Înainte de a le cere tuturor colegilor din companiile de stat din subordinea Ministerului, e normal ca eu să fac acest gest. Acum le cer și lor și directorilor și membrilor în Consiliile de Administrație și de Supraveghere să facă același gest într-un element de normalitate în care nu putem să cerem doar oamenilor care au venituri mici, doar familiilor tinere aflate la început de drum sau doar bunicilor care au pensii mici, să strângă cureaua și să fie solidari cu România în aceste momente”, a precizat Bogdan Ivan pe contul său de Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan, ministrul Energiei: „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român” Pachetul 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Reforma societăților unde statul e acționar majoritar. Vom modifica indicatorii de performanță Cum ar fi intervenit Guvernul României în PRESA din Moldova, în timpul campaniei prezidențiale / Ce s-ar ascunde în spatele susținerii lui Nicușor Dan
Bogdan Ivan a explicat de ce românii plătesc prețuri uriașe la energie: „Am cerut la ANRE o analiză clară”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE. „Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român. A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan, scrie Mediafax. România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune”, a mai spus Bogdan Ivan. Ministrul a spus că a cerut o analiză la ANRE pentru a vedea de ce diferă prețul final la energie la companii. „Am cerut oficial ANRE-ului, Consiliul Concurenței, m-am și întâlnit cu ei o analiză foarte clară legată de modul de formare a prețului final pentru consumator și de a găsi care sunt elementele care pot să fie modificate, fie legislativ, fie operațional, pentru a scădea prețul. Și această analiză va fi finalizată până la jumătatea lunii iulie de către ANRE, în special pentru că și mie mi s-a părut bizar. Toți am primit în luna iunie acele mailuri de la furnizorii noștri de energie electrică că va fi finalizată schema de plafonare-compensare a statului de la 1 iulie și că de la prețul plătit până atunci avem varianta de a alege oferte cuprinse între 1 leu și un 1,5 lei. Era o companie care furniza la un leu și foarte multe companii care furnizau la un leu 50. M-am întrebat și o legitim la televizor cum s-a ajuns acolo”, a spus Ivan. „Am observat că după ce și eu, și președintele ANRE-ului am lansat în spațiul public o întrebare legitimă, care e pe buzele milioanelor de români care acum se uită la noi, prețurile ofertanților au scăzut de la 1.5, 1.55 leu până la un 1.2 lei. Aștept și rezultatul, analize făcute de ANRE ca să putem să luăm decizii clare”, a mai spus Bogdan Ivan. Ministrul a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.
Bogdan Ivan anunță că România nu va închide minele de cărbune anul acesta: „Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic”
„România și-a asumat în 2020 că o să închidă capacitatea de producție pe cărbune de 3.700 de megawatt. Asta înseamnă la consumul de astăzi aproape jumătate din cât consumă România. E uriaș. Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic și am fi în pericol foarte mare de a nu avea energie”, a spus ministrul Economiei la Antena 3 CNN, întrebat despre închiderea minelor de cărbune. România și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune până la la 31 decembrie 2025, însă acest termen nu poate fi respectat. „Din prima zi de când am ajuns la minister, cel mai important jalon, 119 era fix ăsta. Am luat toată echipa de la Ministerul Energiei, am vorbit cu ceilalți de la Complexul Energetic, am vorbit și cu președinții de consilii județene din Gorj și Hunedoara și am căutat o formulă prin care să argumentez în cât timp fac licitația pentru centralele pe gaz care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune pe care să le punem în conservare”, a spus Bogdan Ivan. Ministrul a spus că vor urma o serie de negocieri la Bruxelles. „Nu să le închidem, nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. E strategic pentru noi să le avem în conservare după ce nu vor mai injecta direct în sistemul energetic, pentru situații neprevăzute. În momentul de față pregătim două licitații, până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcția asta și în paralel, împreună cu Ministrul Fondurilor Europene, negociem cu ceilalți din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen pentru că e imposibil să oprim grupurile de centrale pe cărbune. Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic și nu intră în calcul discuția asta”, a mai spus Ivan AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Bogdan Ivan, noi măsuri de la 1 august: „Din 32 de companii, doar 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a anunţat, joi, că le va trimite tuturor companiilor o adresă în care le cere explicit reducerea costurilor cu salariaţii și cele operaţionale, începând cu 1 august. Oficialul a punctat că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, iar restul sunt pe pierdere. „Vreau să spun ce fac începând de mâine, pentru că am stat cu colegii mei, şi nu vreau să spun până nu fac ceva concret. O să trimit tuturor companiilor o adresă, prin care le cer explicit reducerea costurilor cu salariaţii, reducerea costurilor operaţionale cu protocoale în companii şi planul prin care fac acest lucru, începând cu 1 august 2025”, a declarat, joi, Bogdan Ivan, la Antena 3, În ceea ce priveşte reducerea indemnizaţiilor şi a numărului de membri din Consiliile de Administraţie din companiile aflate în subordinea Ministerului Energiei, ministrul a transmis că a realizat deja o analiză legislativă complexă, pentru a identifica o soluţie legală în acest sens. „Am făcut în acelaşi timp o analiză pe legislaţie, o coroborare între vreo cinci legi, în care am găsit formula prin care se poate reduce numărul membrilor Consiliilor de Administraţie. Sunt situaţii în care sunt convins că vor putea să funcţioneze la fel de bine nişte companii şi cu trei sau cinci membri, în loc de 9, 11 sau 17 membri în CA, iar ceea ce se va decide la nivel guvernamental unitar – pentru că nu vorbim doar de un minister – va presupune să schimbăm nişte articole din legislaţia din România”, a explicat oficialul. Pe de altă parte, în opinia sa, situaţia va fi total diferită în companiile de stat aflate pe pierdere. „Vă pot spune că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere. Adică aproape jumătate sunt pe pierdere. Ei bine, acolo e altă situaţie şi vă mărturisesc că am întâlnit oameni geniali care vorbeau de cum listează acţiunile companiilor pe London Stock Exchange (LSE) şi de unii care au venit să mă întrebe şi mi-au scris scrisori, ce să facă în situaţia în care au decizia unei instanţe, dacă se mai ţină angajaţi unii oameni care au şi pensie şi salariu. Acela e nivelul unora dintre cei din companiile de stat”, a adăugat Ivan. Întrebat dacă directorul general de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, îşi merită salariul de 38.000 euro pe lună, aşa cum a apărut în spaţiul public, ministrul Energiei a precizat că ar trebui făcute comparaţii cu companii similare din domeniul privat. „M-am uitat la cifra de afaceri şi la profituri. Nuclearelectrica are patru miliarde (de lei n.r.) cifră de afaceri, 1,7 miliarde de lei profituri, care 90% se duc la bugetul de stat. Că merită sau nu merită, trebuie să vedem dacă la o companie similară din piaţă, listată la bursă, cum este şi compania Nuclearelectrica, un director de companie, care are aceeaşi cifră de afaceri, aceleaşi profituri în acelaşi timp şi aceleaşi investiţii, pentru că e strategică compania asta pentru sistemul energetic al României, avem un venit similar. Am făcut o comparaţie, nu ştiu dacă e corectă, dar am făcut cu o companie din domeniul privat: OMV Petrom. Sunt date publice. CEO-ul companiei are venit de aproape două milioane de euro pe an, la o cifră de afaceri de 31 de miliarde, 7 miliarde de lei profit. Avem Hidroelectrica, undeva la 11 miliarde de lei cifra de afaceri, aproape 7 miliarde profit, venituri de vreo 14 ori mai mici. Vreau să fim corecţi, nu vreau să-i demonizăm pe toţi aceşti oameni. Da, pentru 2, 3, 5, pe care i-am văzut pe la televizor, că n-aveau nicio treabă cu domeniile astea, care şi-au dat pensii şi şi-au dat venituri nesimţite şi în CA şi-au votat lor acele venituri, ei fiind pe pierdere şi fiind dependenţi de bani din bugetul de stat, acolo nu doar că le-aş tăia indemnizaţii, i-aş da afară cu totul”, a mai transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
PE a votat o nouă lege pentru stocurile de GAZE. Ion Sterian: Este un lucru bun pentru România. Răzvan Popescu: Va reduce presiunea de pe prețuri
Europarlamentarii au votat, marți, o serie de modificări la legislația privind depozitele de gaze care și-au dovedit utilitatea în ultimele ierni, care vizează, pe de o parte, securitatea aprovizionării, dar și mai mare flexibilitate privind constituirea stocurilor, menită să eliminarea speculațiile și să ajute la menținerea, dacă nu la reducerea nivelului prețurilor. Regulamentul votat de Legislativ este în faza de aprobare a Consiliului, înainte de a intra în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Contactați de reporterul Gândul, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, și al celui mai mare operator de înmagazinare din țară, Romgaz, au salutat măsurile adoptate de eurodeputați, estimând că vor avea un impact pozitiv pentru România. Într-o zi în care România a fost iar cuprinsă de codul roșu de caniculă, trimișii statelor membre în Parlamentul European au votat o lege menită să elimine riscul ca cetățenii europeni să rămână fără căldură și în sezonul rece. Mai concret, aleșii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, introdusă pentru securitatea alimentării, pe fondul crizelor multiple declanșate odată cu pandemia de COVID-19, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile. Potrivit comunicatului transmis de Legislativul european, PE sprijină flexibilitatea reumplerii stocurilor de gaze pentru a reduce prețurile. Pe scurt, aleșii au votat ca obligația de constituire de stocuri la un nivel de 90% să fie prelungită cu doi ani, până la sfârșitul anului 2027, obiectiv care trebuie atins în fiecare an între 1 octombrie și 1 decembrie, au adoptat o mai mare flexibilitate a normelor de reumplere a stocurilor în cazul unor condiții de piață dificile și mai multă transparență în ceea ce privește ponderea gazelor provenite din Rusia. După criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene sunt mai atente cu rezervele de gaze, prin regulamentul adoptat acum trei ani și care, oficial, expiră la finalul anului. Potrivit PE, instalațiile de stocare a gazelor asigură 30% din consumul de gaze al Uniunii în timpul lunilor de iarnă. Securitatea energetică a UE a reprezentat o preocupare majoră în ultimii ani, nu în ultimul rând având în vedere dependența sa de țări din afara UE pentru aprovizionarea cu energie primară. Noua lege, votată de eurodeputați marți, prevede modificarea regulamentului, deja convenit între eurodeputați și Consiliu, care va prelungi schema UE de înmagazinare a gazelor din 2022 până la 31 decembrie 2027, care altfel ar fi expirat la sfârșitul lui 2025. Prevederile au fost adoptate cu majoritate de voturi, cu 542 de voturi pentru, 109 împotrivă și 30 de abțineri. Proiectul votat de aleși va trebui acum să fie aprobat în mod oficial de Consiliu înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri flexibile pentru reumplere „Normele au fost concepute pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze înainte de sezonul de iarnă”, au transmis reprezentanții instituției, Eurodeputații și Consiliul au introdus, de asemenea, mai multe amendamente pentru a atenua tensiunile de pe piața gazelor, deoarece speculațiile legate de actualul obiectiv obligatoriu privind nivelul de umplere de 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an au dus la creșterea costurilor în timpul verii. Potrivit PE, noul regulament va permite statelor membre să atingă obiectivul de constituire de stocuri la un nivel de 90% în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. Odată atins acest obiectiv, nivelul nu va trebui menținut până la 1 decembrie. „Statele membre vor avea posibilitatea de a se abate cu până la 10% de la obiectivul de constituire de stocuri în cazul unor condiții de piață dificile, cum ar fi indicii ale unor speculații care împiedică constituirea de stocuri într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Comisia poate mări cu până la 5% acest nivel prin intermediul unui act delegat, pentru un sezon, în cazul în care aceste condiții de piață persistă”, au transmis reprezentanții PE. În plus, documentul vizează o independență deplină față de importurile din Rusia. Astfel, autoritatea competentă care monitorizează înmagazinarea gazelor în fiecare stat membru furnizează, de asemenea, informații cu privire la ponderea gazelor stocate care provin din Federația Rusă, în conformitate cu propunerile Comisiei Europene din 17 iunie. Acest lucru va contribui la evaluarea cantității de gaz rusesc stocat în UE. „Legislația din 2022 a arătat că Europa a fost în măsură să își protejeze cetățenii în situația în care Rusia utilizează gazul ca armă de șantaj”, a declarat raportorul Borys Budka (PPE, Polonia). „Această revizuire va oferi mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație, dar, mai presus de toate, va reduce prețurile gazelor în Europa, ajutându-ne în același timp să avansăm către independența energetică față de furnizorii nefiabili”, a afirmat demnitarul european. Care este impactul estimat pentru România Stocurile de gaze constituite de România în ultimii ani conform regulamentului european au fost o măsură de siguranță necesară pentru ca niciun român racordat la rețeaua de gaze să nu aibă probleme cu alimentarea cu gaze. În plus, sunt în derulare proiecte de creștere a capacității de înmagazinare a României. Ion Sterian, director general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, a salutat votul din Parlamentul European. „Este un lucru bun pentru România că obligă furnizorii să înmagazineze și mai multe volume de gaze”, a declarat șeful Transgaz pentru Gândul. Pe lângă creșterea securității aprovizionării, Ion Sterian crede că noul regulament la ajuta la menținerea sau reducerea prețurilor pentru consumatorii finali, asta în condițiile revenirii la piața liberă a gazelor naturale, după 31 martie 2026. Și Răzvan Popescu, șeful Romgaz, apreciază modificările votate de aleșii europeni. Compania de stat care controlează DEPOGAZ, care este este principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%). „Consider ca măsura prelungirii stabilirii obligației de înmagazinare este binevenită, având în vedere faptul ca piața gazelor naturale încă este influențată, intr o măsură, de
ANRE a eliminat dublarea tarifelor pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea. George Niculescu: România susține stocarea de energie
Conducerea Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat exceptarea de la plata tarifelor reglementate aplicate energiei electrice stocate și ulterior reintrodusă în rețea, au transmis, marți, oficialii instituției. Ordinul semnat de președintele ANRE prevede acutirea de la plata tarifelor de transport (componenta de extragere), distribuție și serviciilor de sistem pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea, scutirea de la plata certificatelor verzi, introducerea de obligații clare de raportare a cantităților de energie stocate de către operatorii de rețea și implementarea unei proceduri unitare, aplicabile deopotrivă operatorilor concesionari și neconcesionari. Scutirea nu se aplică pentru consumul propriu al instalației de stocare ANRE subliniază că scopul principal al acestei reglementări este eliminarea dublei taxări a energiei stocate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării tehnologiilor de stocare – esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic și integrarea producției din surse regenerabile. Ce e important de precizat este că scutirea se aplică strict pentru energia înmagazinată și reintrodusă în rețea. Pentru consumul propriu al instalației de stocare, inclusiv pierderile tehnologice, tarifele de rețea rămân aplicabile. „Nu putem construi un sistem energetic echilibrat și rezilient cu reguli care penalizează inovația. Prin această reglementare, transmitem un semnal clar investitorilor: România susține stocarea de energie, nu doar ca opțiune tehnologică, ci ca pilon al tranziției energetice”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE. Reglementarea este aliniată la bunele practici europene și la recomandările ACER, care încurajează tratamente tarifare diferențiate și stimulente pentru flexibilitatea rețelei. România se alătură astfel grupului de state care sprijină activ investițiile în stocare prin politici de tarifare moderne. Ordinul ANRE vine în continuarea modificărilor aduse prin OUG nr. 134/2024 și contribuie la crearea unui cadru legislativ coerent și predictibil pentru dezvoltarea sectorului energetic, au conchis oficialii autorității de reglementare. Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar
Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic
Un număr semnificativ de consumatori de energie electrică, majoritatea clienți casnici, și-a părăsit furnizorul în primele șase luni ale anului, chiar înainte de expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor și revenirea la piața liberă. Din informațiile Gândul, cei mai mulți români care și-au schimbat furnizorul au ales operatorul cu cel mai mic preț lansat pe piață, Hidroelectrica, care este și principalul producător de energie din România. Aproape 200.000 de români au decis să treacă la Hidroelectrica din 1 ianuarie și până pe 1 iulie, când România a revenit la piața liberă a energiei electrice, din informațiile avizate din piață obținute de Gândul. Acum o săptămână a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment – în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor – iar clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum. Dovadă că prețul oferit de furnizor nu a convenit tuturor este că peste 234.000 de consumatori și l-au schimbat de la începutul anului. Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate. Top 10 al furnizorilor Informațiile obținute de Gândul confirmă că cei mai mulți au plecat către furnizorul cu prețul cel mai mic de pe piață, Hidroelectrica. Prețurile oferite de furnizori valabile luni, pentru București, merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh. Astfel, sursele Gândul au dezvăluit că de la începutul anului Hidroelectrica a câștigat aproximativ 190.000 de clienți casnici și 5.000 de clienți noncasnici. Numărul este semnificativ raportat la portofoliul Hidroelelectrica de la finalul anului trecut și înseamnă peste 2,14% din totalul pieței. Mai concret, la finalul lui 2024, Hidroelectrica avea 474.989 de clienți, casnici și noncasnici, conform Raportului privind realizarea în anul 2024 a indicatorilor de performanţă conform prevederilor Standardului de performanță pentru activitatea de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale, publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, la un simplu calcul aritmetic, portofoliul la nivelul datei de 1 iulie ar ajunge la aproximativ 670.000 de clienți, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 40%. Cei 195.000 de clienți înseamnă aproximativ 2,14% din totalul celor 9,1 milioane de români, consumatori casnici sau noncasnici, care au un contract cu unul dintre cei 92 de operatori economici cu licență de furnizare, conform raportului ANRE menționat. Proporția este similară și dacă ne raportam doar la consumatorii casnici. Dintre acești 92 de furnizori de energie electrică, sunt doar patru cu portofolii de ordinul milioanelor și doar încă unul cu peste 150.000 de clienți, potrivit datelor de la finalul anului trecut. Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți, la finalul lui 2024: Electrica Furnizare – 3.005.057 PPC Energie + PPC Energie Muntenia – 2.623.679 E.ON Energie Romania – 1.503.064 Premier Energy Furnizare – 1.230.788 Hidroelectrica – 474.989 Engie România – 152.543 DIGI Romania – 68.576 Grenerg – 22.866 Nova Power&Gas – 15.467 OMV Petrom – 1.598 Rămâne de văzut dacă și/sau câți clienți își vor schimba furnizorul în momentul în care vor primi facturile de la curent cu prețul de la 1 iulie. FOTO – Caracter ilustrativ Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele