Ministrul Energiei: Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă
„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan. Ministrul Energiei precizează că au fost analizaţi paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă. Potrivit lui Ivan, până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze: respectiv Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW şi Turceni 5 – 310 MW. „Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3. Am spus mereu şi o repet: colaborarea este esenţială, deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României. Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, încheie Ivan.
Google anunță repornirea unei centrale nucleare din SUA pentru alimentarea infrastructurii cu Inteligență Artificială
Google a dezvăluit planul de a porni o centrală nucleară din SUA pentru a alimenta infrastructura sa de inteligență artificială. Compania Alphabet din spatele motorului de căutare Google operează chatbotul cu inteligență artificială Gemini, precum și Veo, generatorul de clipuri video cu sunete. Compania americană de utilități NextEra Energy și Alphabet au semnat un acord de furnizarea energiei electrice. Acordul va contribui la repornirea centralei nucleare Duane Arnold din statul american Iowa. Gemini (cunoscut anterior ca Bard) este un chatbot cu AI și un asistent virtual creat de Google și lansat în martie 2023, fiind un competitor al chatbotului ChatGPT lansat de OpenAI. AI ar putea determina renașterea industriei Americii După ani de stagnare, industria nucleară a Americii renaște datorită creșterii uriașe a cererii pentru energie, mai ales acum când companiile tehnologice caută surse de energie verde pentru a-și alimenta centrele de date și tehnologia AI. Centrul energetic Duane Arnold care producea peste 600 de megawați a fost închis în 2020, după 45 de ani de funcționare. Niciun reactor nuclear american complet închis nu a mai fost repornit. Veo (Google Veo) este un program text-to-video model dezvoltat de Google DeepMind care a fost anunțat în mai 2024. Fiind un generator AI, poate genera clipuri video cu sunete și cu o durată de 8 secunde fiecare. Clipurile pot fi generate printr-o comandă text. Programul a fost lansat în mai 2025. Demis Hassabis, directorul companiei Google DeepMind, a descris lansarea ca fiind momentul în care generația video bazată pe inteligență artificială a părăsit „epoca filmului mut”. Când se va redeschide centrala Centrala ar urma să fie redeschisă în primul trimestru al anului 2029, transmite NextEra. Conform acordului, Alphabet va achiziționa energie de la centrala nucleară pentru a-și întreține infrastructura sa de rețele cloud și de inteligența artificială. Compania încearcă să atragă investiții economice semnificative în regiunea Midwest, potrivit Reuters. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Google Gemini vs. oamenii de știință. Ce crede GOOGLE despre schimbările climatice: „Va crește frecvența tornadelor în România?”
Comisarul pentru Energie i-a transmis lui Bolojan că sunt încurajate proiectele care cresc nivelul de trai al cetățenilor
Premierul Ilie Bolojan a discutat, luni, cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, despre programele Uniunii Europene din domeniul energiei și soluțiile care pot ajuta România să reducă prețul la energie. Nu în ultimul rând, comisarul i-a amintit că nivelul de trai al cetățenilor trebuie să fie o prioritate. Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși România a investit în ultimii ani în energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor, aceste proiecte au fost derulate fragmentat, fără o coordonare la nivel naţional. Au fost discuții și despre investițiile în capacități de stocare a energiei și la extinderea interconectivității regionale, pentru o mai bună stabilitate a sistemului energetic. „Pentru a echilibra producția și consumul, România trebuie să investească în stocare și în conectarea rețelelor energetice cu Vestul Europei. Aceste proiecte vor reduce costurile și vor crește siguranța energetică”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Dezvoltarea energiei nucleare Prim-ministrul i-a transmis comisarului că România este interesată pentru a dezvolta energiei nucleare, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și investiții în noile capacități planificate în zona Mării Negre. Reabilitarea blocurilor vechi A fost discutată și posibilitatea extinderii programelor europene de sprijin pentru reabilitarea blocurilor vechi, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a confortului locativ. Comisarul european Dan Jørgensen a salutat inițiativele României, subliniind importanța cooperării regionale și a investițiilor în infrastructura energetică pentru a elimina dependența de gazul rusesc. Creșterea nivelului de trai, prioritară Jørgensen a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni: „Indiferent dacă vorbim de energie sau locuințe, obiectivul nostru comun este să oferim soluții reale care ridică standardul de viață al oamenilor.” sursa foto & video: Guvernul României
Tranziția energetică prinde contur în România:”Țara noastră are un potențial real de a deveni un hub regional energetic”
Platforma „Romania Unfolds” a lansat cel de-al șaselea episod din primul mini-serial documentar despre sustenabilitate din România. Noul episod explorează inițiative locale care valorifică resurse precum energia solară, biogazul sau energia geotermală, accelerând tranziția energetică și aducând beneficii reale: energie accesibilă, dezvoltare economică și o mai bună calitate a vieții la nivel local. Tranziția energetică prinde contur în România prin fapte, oameni și soluții sustenabile care dau energie viitorului. La nivel național funcționează aproximativ 30 de instalații de biogaz, iar exploatarea integrală a acestei resurse ar putea genera 21,2 TWh energie regenerabilă pe an, suficientă pentru alimentarea a peste 2 milioane de locuințe. În același timp, energia geotermală devine tot mai relevantă în peisajul energetic românesc. Țara dispune de o resursă estimată la 1,67 milioane Gcal anual, deja valorificată în mai multe proiecte locale de succes. „România are un potențial real de a deveni un hub regional energetic din punct de vedere al producției și stocării de energie electrică din surse regenerabile. În ceea ce privește energia termică deținem resurse importante, resurse geotermale, iar încurajarea investițiilor în utilizarea biogazului, valorificarea biogazului produs din deșeuri poate aduce o valoare reală economiei. Investițiile în aceste segmente nu doar că vor contribui la accelerarea modernizării infrastructurii energetice, ci vor aduce în plus și reducerea costurilor pentru consumatorii finali și vor asigura, cel mai important, independența energetică a țării. În ceea ce privește acest episod, salutăm investițiile și inițiativele partenerilor publici, dar și al partenerilor privați pentru comunitățile izolate, pentru a asigura accesul la resurse esențiale și mai ales pentru a promova soluții tehnologice noi, viabile din punct de vedere tehnic și economic”, a precizat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România. „Ne-am dorit să tragem un semnal de alarmă” Inechitatea energetică rămâne o provocare majoră. Circa 32% dintre români trăiesc în sărăcie energetică, iar peste 7.500 de locuințe nu sunt încă racordate la rețeaua electrică. „Am implementat până acum 10 etape, ceea ce însemnă peste 70 de gospodării electrificate în opt județe ale țării, aproximativ 35 de cătune. Ne-am dorit, prin acest proiect, să tragem un semnal de alarmă și să arătăm latura aceasta a sărăciei energetice extreme din România. În același timp, nu este vorba doar despre sărăcie energetică. Oamenii aceia nu sunt în imposibilitatea de a plăti o factură la energie, ci nu au acces și nu au șanse ca în viitorul apropiat să aibă acces la energie. Ne-am dorit să aducem în prim-plan acest fenomem”, a declarat Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Romania Unfolds” lansează Episodul 3: Promovarea Consumului și Producției Responsabile Tot mai mulți români sunt preocupați să-și REDUCĂ facturile la energie. Ce soluții au găsit 7 din 10 clienți
Cât plătesc rușii factura la gaze, de fapt. Această tânără a făcut calculul complet
Cât plătesc rușii pentru utilități? O tânără a făcut calculul complet și a dezvăluit pe platforma TikTok cât plătește lunar la gaz. Ea provine dintr-o familie unde se gătește constant. „Astăzi, ne uităm la factura de la gaz. Gazul este folosit doar pentru aragaz, iar aragazul este constant aprins pentru că mama mea gătește constant. De asemenea, am o soră adolescentă și un frate adolescent. Și tata mănâncă foarte mult. Deci, mama gătește constant câte ceva. Deci, iată – 207 ruble pe lună. Asta înseamnă 1,5 dolari. Iar mama spune că factura a fost foarte mare luna trecută, că a plătit un 1 dolar și 2 cenți. În următoarele videoclipuri o să vorbesc despre electricitate și apa caldă”, a spus tânăra. De ce plătește România cele mai mari prețuri la energie Capacitatea totală de stocare a țării noastre este de 3,2 miliarde de metri cubi. Pe timpul iernii, România se bazează pe aceste rezerve, dar și pe producția internă curentă, precum și pe importuri.Pentru comparație, cel mai slab stau statele scandinave, Danemarca și Suedia, unde gradul de umplere este de aproximativ 50% și nu vor putea atinge ținta impusă de Bruxelles. În afara UE, Ucraina, care dispune de cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute doar 24%. Sursa foto: Profimedia Deși România intră în iarnă cu o poziție de siguranță în privința gazelor, consumatorii continuă să resimtă povara facturilor mari la energie. Datele oficiale pentru 2025 arată că prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici este de aproximativ 1,8 lei/kWh, în timp ce gazele naturale se situează în jur de 0,31 lei/kWh. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a atras ieri atenția că România plătește, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa, de până la 2.500 lei pe megawatt-oră la importuri, în timp ce îl vinde în Ungaria cu doar câțiva bani. Situația arată paradoxul actual: țara are rezerve de gaze suficiente, dar lipsa unor capacități moderne de producție și stocare de electricitate face ca prețurile finale să rămână ridicate. Sursa Video: @svetafromrussia0 – TikTok Autorul recomandă:Prețul facturilor la UTILITĂȚI în marile orașe ale lumii. Unde se plătesc cele mai mari tarife din România
România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România va putea menține în funcțiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029. Vestea vine după renegocierile cu Comisia Europeană, deși România ar fi vrut să scoată din uz centralele pe cărbune. Ministrul spune că situația de a avea un potențial blackout în această iarnă va fi evitată. Inițial, România și-a asumat prin PNRR, aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune, deși acest tip de energie electrică reprezintă aproximativ 10-15% din totalul producției din țară. După ce a spus că vrea ca centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului să fie scoase din uz, ministrul Ivan a realizat că ar crea o vulnerabilitate și mai mare din punct de vedere energetic. Dacă centralele pe cărbune ar fi fost scoase complet din uz, prețul energiei ar fi crescut cu cel puțin 30% și oricum România nu ar fi avut cu ce să le înlocuiască, conform surselor Europa Liberă România. România ia exemplu de la Germania și Polonia Ministrul Energiei a dat ca exemplu Germania, Polonia, care au redeschis activitatea de exploatare a cărbunelui. Luna trecută, Ivan le-a trimis reprezentanților Comisiei Europene un studiu care arată că România riscă un blackout dacă închide grupurile energetice pe cărbune. Se pare că negocierile cu Comisia Europeană referitor la calendarul de decarbonare au funcționat. România va putea menține în funcțiune mai multe centrale pe cărbune până în 2029, după renegocierea PNRR, și va evita un potențial blackout în această iarnă. „România va avea în continuare centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puţin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din oraşul Craiova, pentru a menţine în continuare furnizarea de agent termic pentru populaţie, energie electrică şi abur pentru compania Ford, şi cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea agent termic pentru locuitori.” a transmis Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Într-o postare pe contul personal de Facebook, Bogdan Ivan le-a mulțumit colegilor din Ministerul Energiei pentru că au reușit să modifice calendarul de închidere a centralelor pe cărbune. De asemenea, ministrul spune că 4.500 de locuri de muncă din Complexul Energetic, Govora și Craiova nu vor fi afectate, iar 900 MW de energie vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan promite modificări legislative după TRAGEDIA din cartierul Rahova: Explozia putea fi evitată Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie
SUA și Qatar amenință UE cu represalii comerciale și energetice din cauza noilor reguli climatice
Washingtonul și Doha au declarat că Directiva UE privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate (CSDDD) reprezintă o „amenințare existențială” la adresa creșterii, competitivității și rezilienței economiei europene și că va pune în pericol securitatea energetică a acesteia. Cele două țări au afirmat că regulile, care urmează să fie dezbătute de legislatorii europeni, ar afecta exporturile lor de gaz natural lichefiat (GNL), o sursă vitală pentru blocul comunitar după invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022. „Aceasta survine într-un moment critic, în care țările și companiile noastre se străduiesc nu doar să mențină, ci să crească semnificativ furnizarea fiabilă de GNL către UE”, se arată într-o scrisoare comună adresată liderilor europeni, semnată de miniștrii energiei din SUA și Qatar, obținută de Financial Times. Scrisoarea sugerează, de asemenea, că regulile europene ar putea afecta acordul comercial încheiat în iulie între Ursula von der Leyen și Donald Trump, care obligă statele membre UE să cumpere energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2028. „Dincolo de riscurile directe asupra securității energetice, CSDDD amenință să perturbe comerțul și investițiile în aproape toate economiile partenere ale UE. Implementarea sa ar putea periclita investițiile existente și viitoare, locurile de muncă și conformitatea cu acordurile comerciale recente”. SUA și Qatar cer revizuirea urgentă a directivei Această intervenție marchează o ruptură semnificativă între două dintre cele mai mari economii producătoare de combustibili fosili și Uniunea Europeană, care încearcă să accelereze tranziția către energie verde. UE își asigură aproximativ 16% din gaz din SUA și 4% din Qatar. Luni, miniștrii energiei din Europa au convenit să elimine restul de 19% din gazul cumpărat din Rusia până la sfârșitul anului 2027, ceea ce va obliga blocul să caute surse alternative. Directiva UE urmează să fie aplicată treptat din 2027 și va permite statelor membre să amendeze companiile ale căror lanțuri de aprovizionare dăunează mediului sau drepturilor omului cu până la 5% din cifra de afaceri globală. Statele membre UE și Parlamentul European urmează să înceapă negocierile asupra modificărilor directivei mai târziu în această săptămână. În forma sa actuală, legea s-ar aplica companiilor non-UE cu o cifră de afaceri netă de peste 450 milioane de euro în interiorul blocului. Scrisoarea comună semnată de Chris Wright și Saad al-Kaabi afirmă că UE și statele membre trebuie să acționeze rapid pentru a răspunde „îngrijorărilor legitime” legate de directivă.
Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie. Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.
Ce prevede planul UE privind oprirea importurilor de gaze din Rusia. Decizia finală va fi luată prin negocieri cu Parlamentul European
Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit, luni, poziția de negociere în privința reglementărilor de oprire etapizată a importurilor de gaze naturale din Rusia, în contextul noilor ambiții stabilite din cauza invaziei ruse în Ucraina și a obiectivelor de neutralitate climatică. ”Consiliul UE a stabilit astăzi poziția de negociere asupra proiectelor reglementărilor de renunțare la importurile de gaze naturale. Aceste reglementări reprezintă un element central al foii de parcurs REPower UE, care are rolul opririi dependenței de energia rusească, ca urmare a transformării de către Rusia a resurselor de gaze în arme și a perturbărilor repetate ale furnizării de gaze către UE, ceea ce a avut efecte semnificative asupra pieței europene a energiei”, anunță Consiliul UE. Noile planuri prevăd oprirea importurilor de gaze din Rusia, prin gazoducte, începând de la 1 ianuarie 2028. Acordul Consiliului UE menține acest termen-limită, ceea ce reprezintă un semnal ambițios în sensul opririi etapizate a importurilor de gaze. ”O Europă independentă energetic este mai puternică și mai sigură. Deși am muncit din greu și am insistat pentru renunțarea la importurile de gaze și petrol în ultimii ani, nu am ajuns încă acolo. De aceea, este crucial că Președinția daneză a obținut sprijin foarte larg din partea miniștrilor europeni ai Energiei pentru o legislație care va interzice total venirea gazului rusesc în Uniunea Europeană”, a declarat Lars Aagaard, ministrul Afacerilor Climatice și al Energiei din Danemarca, stat care exercită Președinția Consiliului UE. Statele europene au decis că importurile de gaz rusesc vor fi interzise de la 1 ianuarie 2026, menținând o perioadă de tranziție pentru contractele existente. Contractele pe termen scurt pot continua până în iunie 2026, iar cele pe termen lung, până pe 1 ianuarie 2028. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Liderul suprem al Iranului dezminte afirmațiile lui TRUMP cu privire la distrugerea „completă” a instalațiilor nucleare. „Continuați să visați!”
UE lansează o strategie globală pentru tranziția energetică curată și rezilientă
Strategia vizează utilizarea diplomației pentru protejarea intereselor europene, promovarea standardelor unei tranziții echitabile și sprijinirea partenerilor UE în dezvoltarea propriilor capacități, se arată în comunicatul UE. Prioritatea este consolidarea rolului UE în revoluția industrială curată globală, furnizarea de tehnologii curate și crearea de noi oportunități de afaceri. UE, dependentă încă de importurile de energie fosilă, a generat aproape jumătate din electricitate din surse regenerabile în 2024 și a înregistrat o creștere de 111% a investițiilor în energie curată din 2015. Strategia propune ca UE să ajungă la 15% din producția mondială de tehnologii curate, în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată. Principalele acțiuni includ: – Impuls politic prin participarea activă la forumuri multilaterale și bilaterale pentru implementarea Acordului de la Paris; – Sprijinirea și conectarea întreprinderilor europene cu investiții globale prin platforma „Global Gateway”; – Extinderea rețelelor de parteneriate reciproc avantajoase și acorduri comerciale pentru lanțuri valorice curate și reziliente; – Reformarea instituțiilor financiare internaționale pentru a sprijini tranziția energetică globală. Strategia se bazează pe Pactul pentru o industrie curată lansat în februarie 2025, cu accent pe decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și pe tehnologiile curate. UE urmărește neutralitatea climatică până în 2050 și a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 37% față de 1990, reprezentând doar 6% din emisiile globale.