Se pune lacătul pe Termocentrala Ișalnița

Termocentrala Ișalnița se închide definitiv. O parte din angajați vor fi trimiși acasă, iar alții vor fi mutați la termocentralele Turceni și Rovinari, anunță ministrul Energiei, Bogdan Ivan. În cadrul unei întâlniri cu sindicatele, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (foto), a anunțat că Termocentrala Ișalnița din județul Dolj își va încheia activitatea la începutul anului 2026. Propunerile sindicale pentru conservarea grupului au fost respinse De menționat că propunerile sindicale pentru conservarea grupului au fost respinse, iar personalul va fi redistribuit sau concediat, informează Agenția de presă Rador, care citează Radio Craiova. Foto: Alexandra Pandrea Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le-a transmis deja liderilor sindicali din cadrul SE Ișalnița, la întâlnirea de săptămâna trecută, că, la 1 ianuarie 2026, colosul energetic din județul Dolj – parte a Complexului Energetic Oltenia – va fi închis definitiv. Prezent la discuții, președintele Sindicatului Energetic Craiova, Gelu Ionescu, a afirmat că a propus mai multe variante, inclusiv păstrarea grupului de la Ișalnița în conservare, însă toate au fost respinse. În acest context, angajații cu contracte pe perioadă determinată vor fi trimiși acasă, iar energeticienii cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată vor fi redistribuiți la Termocentrala Turceni și Termocentrala Rovinari. Cele două proiecte de centrale noi pe gaze ale CE Oltenia sunt extrem de întârziate Trebuie amintit că cele două proiecte de centrale noi pe gaze ale Complexului Energetic Oltenia, de 475 MW (Turceni) și 850 MW (Ișalnița), care ar trebui să înlocuiască grupurile pe cărbune programate pentru închidere, sunt extrem de întârziate. Proiectele românești existente de construire de centrale noi de producție de energie electrică pe gaze naturale în ciclu combinat au o putere instalată însumată de 2.150 MW. RECOMANDĂRILE AUTORULUI O nouă iarnă cu risc de alertă în sistemul energetic național. În scenariu pesimist, termocentralele din Oltenia și Valea Jiului nu vor funcționa OMV Petrom și CE Oltenia progresează cu patru proiecte fotovoltaice. Au fost semnate contractele de execuție
1.000 lei în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Care este singura condiție
Autoritățile pregătesc un nou pachet de măsuri sociale pentru pensionari. Dat fiind contextul economic actual, Guvernul vrea să ofere ajutoare financiare seniorilor români și persoanelor cu venituri mici. Banii vor fi destinați acoperirii cheltuielilor cu energia. Iată care este singura condiție de îndeplinit pentru a primi acest ajutor. Ajutorul pentru încălzire este condiționat Cele trei programe de ajutor deja existente – compensare procentuală, supliment fix și card de energie – vor fi combinate, iar valoarea totală a sprijinului oferit pensionarilor ar putea depăși 1.000 de lei anual. Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc să vină în ajutorul românilor la plata facturilor la electricitate, gaze sau alte surse de încălzire. Primul tip de sprijin avut în vedere reprezintă o compensare procentuală a facturii la energie și se acordată diferențiat în funcție de venitul mediu net pe membru de familie sau pe persoană singură. Cu alte cuvinte, vorbim de un calcul progresiv: cu cât venitul obținut este mai mic, cu atât procentul suportat de statul român este mai mare. Iată cum este diferențiată această compensare procentuală a facturii la energie: Persoanele cu venituri de până la 200 lei/lună primesc 100% din valoarea de referință a consumului, fără a depăși suma facturată; Pe măsură ce veniturile cresc, ajutorul acordat de stat scade treptat, cu 5-10%, până la plafonul de 386 lei pentru familii și 2.053 lei pentru persoane singure. Peste acest prag, sprijinul nu mai este acordat. Valorile de referință diferă în funcție de sursa de energie utilizată: 250 lei/lună pentru gaze naturale, 500 lei/lună pentru energie electrică, 320 lei/lună pentru combustibili solizi sau petrolieri. Astfel, prin acest tip de ajutor, pensionarii și familiile cu venituri foarte mici beneficiază de o compensare semnificativă, care acoperă integral sau aproape integral consumul de bază. Suplimentul fix pentru energie Pe lângă compensarea procentuală, pensionarii sau persoanele cu venituri mici pot primi un supliment lunar fix pentru energie, acordat pe tot parcursul anului, indiferent de sezon. Sumele acordate sunt următoarele: 30 lei/lună pentru energie electrică, 10 lei/lună pentru gaze naturale, 10 lei/lună pentru energie termică, 20 lei/lună pentru combustibili solizi sau petrolieri. Dacă o persoană eligibilă are casa alimentată exclusiv cu energie electrică, ajutorul crește la 70 lei/lună. Plata se face fie direct furnizorului (în cazul electricității, gazelor sau energiei termice), fie titularului ajutorului. Important de știut: acest tip de sprijin poate fi solicitat separat sau împreună cu ajutorul pentru încălzire. Singura condiție este respectarea criteriilor privind venitul lunar. Cardul de energie În fine, cea de-a treia formă de sprijin oferită de autorități este cardul de energie. Acest voucher lunar are o valoare de 50 de lei și se acordă românilor cu pensii mici și altor persoane vulnerabile. Programul a început la 1 iulie și este valabil până la 31 martie 2026. Acești bani se dau pentru plata facturilor la energie, indiferent de tipul sursei de încălzire a locuinței. Cum poți obține ajutoarele de la stat Pentru a beneficia de ajutoarele oferite de stat, trebuie îndeplinite mai multe condiții: Venitul net lunar pe membru de familie sau pe persoană singură nu trebuie să depășească un anumit prag: 386 lei pentru familii și 2.053 lei pentru persoanele singure; Beneficiarul trebuie să aibă facturi la energie – electricitate, gaze, încălzire centralizată sau combustibili solizi; Cererile se depun la primărie, la serviciul social, sau, în unele cazuri, direct la furnizorul de energie; Respectarea termenelor de înscriere este obligatorie, altfel se pierd sumele pentru lunile trecute; Solicitantul trebuie să locuiască în România, în locuința pentru care cere ajutorul. Cu alte cuvinte, un pensionar care primește lunar sub 2053 lei poate depune dosarul pentru a obține ajutorul de la stat pentru plata energiei. Câți bani se dau în total Dacă facem un simplu calcul, vedem că un pensionar eligibil poate beneficia anual de peste 1.000 de lei, după cum urmează: Supliment fix pentru energie: 30 lei/lună × 6 luni (sezon rece) = 180 lei; Voucher lunar (card de energie): 50 lei/lună × 9 luni = 450 lei; Compensare procentuală a facturii – până la 500 lei/an. Acești bani, peste 1.000 de lei, reduc semnificativ efortul financiar lunar pentru pensionari, mai ales acum, când trăim o perioadă marcată de scumpiri constante. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vești bune pentru pensionari, ce sumă trebuie să încasezi lunar pentru a primi ajutor la căldură Pensionarii care vor primi un AJUTOR de 400 de lei, în decembrie 2025. Ministrul Muncii: „Avem aceşti bani în buget”
Soluția de încălzire inedită pentru iarnă: Tot ce trebuie să faceți este să nu existe puncte de pierdere a căldurii
Facturile care vor veni la iarnă vor fi „uriașe” din cauza creșterii TVA și a scumpirii tarifelor la energie și căldură. Tot mai mulți români ajung în pragul disperării pentru că nu vor avea bani pentru a le plăti. Mulți locatari de la blocurile de apartamente deja au renunțat să mai celebreze sărbătorile de iarnă, alegând între a pune ceva pe masă și a avea încălzire. În plus, meteorologii anunță că va fi o iarnă foarte grea: ar putea fi cea mai rece din ultimii ani. Aparatul cu aer condiționat, o soluție inedită pentru încălzire Însă, există o modalitate eficientă de a economisi și de a încălzi locuința pe timp de iarnă. Deși este un aparat cunoscut doar pentru răcirea aerului pe timp de vară, poate fi și o alternativă ideală de încălzire în sezonul rece. Dar trebuie utilizat corect. Este vorba despre aparatul de aer condiționat. Specialiștii în climatizare susțin că modelele moderne sunt echipate cu tehnologie interverter. În funcție de pompa de căldură, pot înlocui sistemele clasice de încălzire în apartamentele sau locuințele de dimensiuni medii. Nu generează căldură direct, precum un calorifer electric, ci extrag energia termică din aerul exterior și o transferă în interior. Astfel, aparatul cu aer condiționat poate deveni un agent frigorific care se comprimă și se decomprimă. Un aparat de aer condiționat eficient poate produce între 3 și 5 kWh de căldură, în funcție de temperaturile exterioare și performanța echipamentului, scrie CSID. La cât ar putea ajunge factura lunară Consumul zilnic ajunge la 5,36 kWh, după 8 ore de funcționare. Lunar, ajunge la circa 161 kWh. La un tarif plafonat de 0,80 de lei/kWh, factura lunară va ajunge la 129 de lei. Este o sumă mult mai mică decât în cazul caloriferelor și radiatoarelor cu ulei. Însă, pentru a economisi, locuința trebuie să fie izolată termic. Aparatul trebuie să fie poziționat corect pe un perete central al camerei, nu într-un colț sau în spatele mobilei. Un specialist îi îndeamnă pe consumatori ce trebuie să evite: „Evitați montarea lângă uși sau ferestre – acestea sunt puncte de pierdere a căldurii. Un montaj greșit poate dubla consumul de energie”. Pașii necesari pentru a economisi eficient Curăță lunar filtrele de aer pentru a nu se acumula praf; Verifică unitatea exterioară, mai ales iarna, pentru a nu fi acoperită de zăpadă sau frunze; Sună un tehnician pentru a-ți face revizia anuală; Agentul frigorific trebuie să fie reîncărcat și parametrii de funcționare să fie reglați; Setează temperatura la nivel optim: între 20 și 22 grade Celsius; Utilizează un temporizator pentru a-l porni automat în intervalele necesare; Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Aer condiționat în mașină, pe timp de iarnă. Când și cum funcționează cel mai EFICIENT
Abordare revoluționară în China: Centre de date scufundate în ocean, cu consum redus de energie și servere răcite de curenții marini
O companie chineză plănuiește să scufunde un grup de servere în mare, în largul Shanghaiului, în speranța de a rezolva problemele centrelor de date pe partea de energie. Serverele submarine au avantajul că sunt menținute la o temperatură scăzută de către curenții oceanici – în loc de sisteme cu aer sau evaporate de apă, mari consumatoare de energie, folosite de centrele de pe uscat. Tehnologia a fost testată cu succes de Microsoft în largul coastei Scoției între 2018 și 2020, dar proiectul din China, care va fi “dat la apă” la mijlocul lunii octombrie, marchează prima utilizare a tehnologiei pentru scopuri comerciale, scrie Hong Kong Free Press. Acesta va deservi clienți precum China Telecom și o companie de calcul AI deținută de stat și face parte dintr-un efort mai larg al regimului de la Beijing de a reduce amprenta de carbon a centrelor de date. „Operațiunile subacvatice au avantaje inerente”, a spus Yang Ye, de la firma de echipamente maritime Highlander, care lucrează la proiectul din Shanghai, împreună cu mai multe companii de construcții de stat. Nu este primul proiect de acest gen al companiei – Highlander a primit subvenții guvernamentale de cinci milioane de dolari pentru un proiect similar din 2022 în provincia Hainan, care este încă în funcțiune. „Instalațiile subacvatice pot economisi aproximativ 90% din consumul de energie pentru răcire”, a declarat Yang, vicepreședinte al Highlander. Provocările de natură tehnică „Finalizarea efectivă a centrului de date subacvatic a implicat provocări de construcție mai mari decât se aștepta inițial”, a declarat Zhou Jun, inginer pentru proiectul Highlander din Shanghai. Componentele au fost fabricate separat, pe uscat, înainte de a fi instalate în mare. Proiectul își va extrage aproape toată energia din parcurile eoliene offshore din apropiere. Highlander a spus că mai mult de 95% din energia utilizată va proveni din surse regenerabile. Cea mai evidentă provocare în plasarea structurii sub valuri este menținerea conținutului uscat și protejat de coroziunea apei sărate. Chinezii au venit cu soluția de a folosi un strat protector care conține fulgi de sticlă pe capsula de oțel care ține serverele. Instalarea conexiunii la internet între un centru de date offshore și continent a fost, de asemenea, un proces mai complex decât în cazul serverelor terestre tradiționale. Cercetătorii de la Universitatea din Florida și Universitatea de Electro-Comunicații din Japonia au descoperit, de asemenea, că centrele de date submarine pot fi vulnerabile la atacuri folosind unde sonore transmise prin apă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Beijingul încearcă să își consolideze influența regională/ TAIWANUL avertizează asupra intensificării activităților militare CHINEZE
Ministrul Bogdan Ivan ne stinge lumina: „Avem cea mai scumpă energie electrică din Europa” / Oficialul dezvăluie cum au redus alte țări facturile cu 20%
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a afirmat, într-un interviu difuzat sâmbătă că, pe baza analizei datelor din ultima lună, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. În acest context, ministrul recomandă montarea de contoare inteligente, care transmit datele din 15 în 15 minute şi permit tarife dinamice sau diferenţiate pe diferite intervale ale zilei. Oficialul afirmă că în alte ţări utilizarea acestora a funcționat, iar facturile au scăzut cu 20%. Ministrul a explicat că a plătit 280 de lei factura la energie, o creştere cu aproximativ 30-35%. Ministrul Energiei a afirmat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că preţul energiei variază de de la zi la zi, în funcţie de importuri. ”În ultima lună, bazându-mă pe o analiză a preţului de pe piaţă, am avut în medie megawattul la 154 de euro, comparativ cu Franţa care era la 61 de euro şi, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare a românilor şi la veniturile românililor, da, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Sunt datele Eurostat care confirmă acest lucru”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul recomandă montarea de contoare inteligente Ministrul a explicat că Spania şi Marea Britanie folosesc acest sistem de contoare inteligente. În România sunt mai multe companii care furnizează aceste soluţii, iar un contor costă între 100 şi 200 de euro. ”Un contor pe care nu-l citeşti tu, un contor care transmite datele din 15 în 15 minute şi permite aceste tarife dinamice (…) Transmit în timp real care este consumul, pot să aplice aceste tarife diferenţiate sau dinamice în funcţie de perioada zilei în care consum şi acest lucru a dus la o scădere cu până la 20% în alte state. Nu facem nimic altceva decât să luăm acest model de bună practică şi să-l aducem şi în România. Oricine poate să-ţi instaleze un contor inteligent. Pot inclusiv să fie cei care livrează, să ofere anumite soluţii care sunt compatibile cu platformele informatice”, a adăugat Bogdan Ivan. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: România este menționată printre cele șapte țări din UE care alimentează Moscova. Cu cât s-a mărit importul de energie din Rusia în ultimul an
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
România ar fi evitat ca prin minune, de două ori, un blackout în 2025. Care este singurul an în care S-A STINS LUMINA în țara noastră
Autoritățile din sectorul energetic s-au confruntat de două ori, în acest an, cu riscul unui blackout. Primul a fost în februarie, în timpul unui episod de ger, al doilea de Paști. Din fericire, sistemul energetic a făcut față acestor riscuri grație profesioniștilor de la Dispeceratul Energetic Național. Istoria țării consemnează un singur an de blackout. Specialiștii acestei instituții muncesc în condiții de stres enorm, atrage atenția Adrian Vintilă , specialist în energie și consilier al fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977 „Dacă acum 3 ani toată țara afla un cuvânt nou – “lockdown”, de câteva zile pare că ne ocupă tot timpul „blackout”-ul (adică pană de curent generalizată, pe scară largă). Ca să înțelegem dacă trebuie să ne speriem, trebuie mai întâi să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, blackout-ul survine atunci când are loc un defect în sistemul energetic (pe „sârme”, în stațiile de transformare, în centrale etc.) sau când există o diferență între câtă energie este în țară și câtă se consumă”, a scris acesta, pe pagina sa de Facebook. Foto: Agerpres Potrivit lui Adrian Vintilă (foto), ultimul și singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977. Atunci au fost 5 ore fără curent, după un scurtcircuit la stația Tismana (Gorj), care a declanșat o reacție în lanț în tot sistemul (Porțile de Fier, Rovinari, Sibiu si în toată țara). Principala cauză identificată a fost lipsa unei comunicări clare cu dispecerii de la centru, de la Dispecerul Energetic Național (DEN). Supermanii de la Dispeceratul Energetic Național „Vă spun în cunoștință de cauză: România are la DEN super-profesioniști, adevărații „supermani” ai sistemului energetic. Oamenii aceia muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”, a adăugat Vintilă. „Revenind la subiect: deci, ca să fie blackout, trebuie să existe o defecțiune tehnică sau o diferență între cât curent avem la dispoziție și cât consumăm (fie în plus, fie în minus). Lipsa de „energie românească” produsă în țară nu înseamnă blackout, căci dacă ar fi așa, am avea blackout aproape continuu de dimineața până seara. Când nu producem suficient, importăm – dar becul nu se stinge. Nu e blackout, deci. Problema ar putea apărea atunci când am produce foarte, foarte puțină energie și, chiar și cu ce importăm, nu am putea asigura consumul total al țării. Adică să existe o diferență între energia care intră în sârme și cea care se consumă. Și, în plus de asta, oamenii de la butoane să doarmă. La propriu”, mai spune expertul. Cele două momente de risc maxim din 2025 Acesta a povestit că a trăit direct, în calitate de consilier al ministrului, două momente în care s-a discutat scenariul maxim de risc, adică blackout. Vintilă a enumerat unele dintre măsurile luate în calcul iarna trecută, când exista scenariul de a nu putea asigura suficientă energie pentru consumul total al țării: decuplarea marilor consumatori de energie electrică și a consumatorilor neesențiali (mall-uri, centre comerciale, clădiri de birouri etc.), pentru câteva ore, până la revenirea la normal. „Niciodată nu a existat scenariul opririi energiei electrice la populație, spitale sau școli. Acestea erau considerate în „prima linie” și, chiar și în cel mai sumbru scenariu, puteau fi asigurate”. Același scenariu s-a derulat și de Paște. Cele mai pesimiste scenarii au fost cele în care se punea problema decuplării unor linii de transport al energiei electrice în zonele cu producție aglomerată, 2-3 ore în mijlocul zilei, fără a afecta bunul mers al vieții oamenilor. „O informație care nu a apărut până acum în spațiul public: de Paște, timp de 3 zile, de sâmbătă până luni, toți oamenii din comandamentul energetic erau convocați din 2 în 2 ore în ședințe de status și s-au scris milioane de cuvinte pe grupul de WhatsApp dedicat. Da, a fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani, dar chiar și așa nu a existat o secundă riscul de a se „stinge lumina” total în țară”. În concluzie, spune Adrian Vintilă, România, dacă își face treaba, este departe de a se confrunta cu un blackout energetic. RECOMANDARILE AUIORULUI Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei Avertisment al ministrului Energiei: „Am fi într-un risc de BLACKOUT dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”
Factura la energie în 2025 – Partea a II-a: Să ai un TV smart ar putea deveni un lux. Cât vei avea de plătit dacă lași televizorul pornit toată ziua
Să ai TV smart în România pe durata guvernării lui Ilie Bolojan ar putea deveni un lux din cauza creșterii prețurilor la energie electrică. Televizorul nu mai este doar un dispozitiv pentru vizionat emisiuni de pe tradiționalele canale TV prin cablu, ci un adevărat centru multimedia”. Românii îl folosesc pentru a viziona filme și seriale pe platformele de streaming sau pentru a accesa internetul, iar tinerii îl folosesc pentru a se juca jocuri video pe consolele PlayStation, Xbox sau PC-uri high-end. Desigur, facturile la energie ar putea fi foarte mari și din cauza unui obicei prost al românilor care sunt obișnuiți să-și lase televizoarele pornite ore întregi, uneori chiar aproape toată ziua. Unii ajung chiar să adoarmă cu televizoarele pornite, fiind aprinse până dimineața. Unii le lasă aprinse pentru a auzi știri în timp ce fac activități casnice, alții pentru fundal sonor în timp ce citesc sau studiază pentru examen. De multe ori, copiii mici se joacă sau aleargă prin casă, în timp ce televizoarele comutate pe canalele de desene animate consumă curent electric. Luminițele aprinse din spatele unui televizor smart Philips sporesc ambianța unui film, dar și facturile la electricitate Cât consumă un televizor, în medie Potrivit Playtech , un televizor smart lăsat pornit non-stop, poate consuma în medie 100 W/h, adică 0,1 kWh. Însă, poate depinde și în funcție de diagonala ecranului, tehnologia utilizată (LED, OLED, QLED) și de setările de luminozitate, rezoluție, contrast și saturație. Un televizor LED de 80 cm (32′) poate consuma între 30 și 50 W pe oră. Un televizor de 109 cm (43′) consumă aproximativ 70-100 W. Un televizor de 127 cm (50′) consumă între 100 și 150 W. Iar un televizor OLED de 140 cm (55′) poate ajunge la 150-200 W. Acum că prețurile la electricitate au crescut în 2025, de când Guvernul Bolojan a majorat TVA. Premierul a estimat că abia din a doua jumătate a anului 2026, românii vor avea parte de facturi mai mici la energie electrică. Până atunci, consumatorii casnici trebuie să economisească. Iată cât te poate costa un TV smart dacă îl lași pornit 24 de ore Într-un experiment realizat de Playtech, dacă lași televizorul smart aprins timp de 24 ore, iar tariful mediu la energie electrică este de 1 leu /kWh (cu taxe și TVA incluse), trebuie să te aștepți să plătești 72 de lei lunar la factura pentru energie electrică. Iată calculul: Consum zilnic: 0,1 kWh × 24 ore = 2,4 kWh/zi Cost zilnic: 2,4 × 1 leu = 2,4 lei/zi Cost lunar (30 zile): 2,4 × 30 = 72 lei/lună Dacă televizorul tău este mai mare și mai performant, de exemplu un OLED de 55 inch cu un consum de 150 W/h, costul ar putea crește la 108 lei/lună. 0,15 kWh × 24 ore × 30 zile × 1 leu = 108 lei/lună ATENȚIE! Televizorul consumă curent și în modul standby Dacă crezi că ai oprit televizorul numai dacă ai apăsat pe butonul Power de pe telecomandă, te înșeli. Televizoarele vor consuma curent și în modul standby, între 0,3 și 1 W. Tot vei fi taxat pentru cei 2-3 kWh consumați anual degeaba. Noaptea, televizorul trebuie scos din priză. Specialiștii sugerează prize smart cu întrerupător automat. Pașii pentru a economisi curentul electric până în iulie 2026 Redu luminozitatea ecranului la 50-70%; Activează modul „eco” sau „energy saving”; Scoate televizorul din priză noaptea sau când ești plecat de acasă; Activează funcția de oprire automată după o perioadă îndelungată de inactivitate, în cazul în care te ia somnul la un film plictisitor; Stingeți luminițele ambientale din spatele televizorului când nu este necesar să le admirați. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CALCUL complet | Cât curent consumă un televizor și cât vom plăti lunar, de la 1 iulie 2025, doar pentru el
Factura la ENERGIE în 2025, în România lui Bolojan – Partea I: Costurile pe care trebuie să le achite un român pentru a încărca zilnic un iPhone 17
Pe măsură ce prețurile la electricitate cresc din cauza majorării TVA impusă de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, pentru români, chiar și dispozitivele mici ar putea deveni o povară pentru buget, alături de frigiderele, aspiratoarele și mașinile de spălat care sunt mari consumatoare de energie electrică. În România guvernată de premierul liberal Bolojan, consumatorul casnic ar ajunge că cheltuiască între 200 și 250 de lei anual pentru a încărca zilnic dispozitive inofensive, precum laptopurile, tabletele, telefoanele și ceasurile inteligente. Un smartphone modern, precum un iPhone 17 cu memorie internă de 256 GB, costă 4.839 lei. Are o baterie cu o capacitate de 3,692 mAh, potrivit Verger Power. O încărcare la jumătate (50%) poate dura 20 de minute cu un adaptor de 40W sau 30 de minute dacă este conectat la un adaptor de 30W. Bateria sa poate rezista până la 30 de ore. iPhone 17 Pro Max poate rezista până la 39 de ore, dar necesită un adaptor de 40 W pentru o încărcare eficientă – Foto: Profimedia images Cât poate să te coste încărcarea unui iPhone 17 Ar putea necesita și o baterie externă de 5.000 mAh pentru a-i asigura telefonului un ciclu complet. La prețul mediu al energiei electrice, care a ajuns la 1,5 lei/kWh în 2025, o încărcare zilnică a unui iPhone 17 ar putea consuma 20 Wh, adică 0,02 kWh, ceea ce înseamnă o extra-taxă de 2 bani. Încărcarea zilnică a telefonului consumă 0,035 kilowați-oră (kWh) de electricitate pe săptămână, 0,15 kWh pe lună și aproximativ 1,83 kWh pe an. Încărcarea telefonului de două ori pe zi poate consuma 0,07 kWh de electricitate pe săptămână, 0,3 kWh pe lună și aproximativ 3,65 kWh pe an, arată Energy Sage. Potrivit Playtech , dacă îți vei încărca zilnic cel mai nou smartphone apărut pe piață, vei ajunge să plătești 0,6 lei într-o lună și 7,3 de lei într-un an. Costul, cu toate că este simbolic, crește dacă într-o familie alcătuită din doi părinți și doi frați, fiecare membru are câte un smartphone cu o baterie de minim 4.000 mAh, fără a mai adăuga laptopurile, tabletele și ceasurile inteligente. Cât te costă să-ți încarci laptopul Laptopurile de ultimă generație pot consuma în medie între 40 și 70 W. Dacă un român utilizează zilnic un laptop, timp de 5 ore, consumă între 0,25 – 0,35 kWh, adică 0,38-0,53 de lei/zi (30 – 50 de bani). Lunar, românii ar putea ajunge să plăteasc între 11 și 16 lei pentru luxul de a avea un laptop. Anual: între 130 și 190 de lei. Depinde și de performanța laptopului și durata de utilizare. Majoritatea românilor care lucrează remote utilizează laptopul timp de 8 ore, poate chiar mai mult dacă adăugăm pauzele și timpul pe care îl petrec în timp ce dau scroll pe internet când nu muncesc. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Scad sau nu facturile la energie? După ce ministrul Energiei a propus un nou plafon la facturi, Bolojan avertizează că prețurile NU vor scădea dacă firmele nu respectă regulile
Generarea globală de energie regenerabilă depășește pentru prima dată cărbunele

Un raport al grupului de experți în climă Ember a constatat că, în primele șase luni ale anului 2025, energia regenerabilă a depășit apetitul tot mai mare la nivel mondial pentru electricitate, ceea ce a dus la o ușoară scădere a utilizării cărbunelui și gazelor, potrivit The Guardian. Lumea a generat cu aproape o treime mai multă energie solară în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, acoperind 83% din creșterea globală a cererii de energie electrică. Energia eoliană a crescut cu puțin peste 7%, permițând surselor regenerabile să înlocuiască combustibilii fosili pentru prima dată. Această etapă importantă reprezintă „un punct de cotitură crucial”, potrivit Małgorzatei Wiatros-Motyka, analist senior în domeniul energiei electrice la Ember și autoare a raportului. Ea a spus: „Energiile solare și eoliene se dezvoltă acum suficient de rapid pentru a satisface apetitul tot mai mare al lumii pentru electricitate. Aceasta marchează începutul unei schimbări în care energia curată ține pasul cu creșterea cererii.” China și India au fost în mare măsură responsabile pentru creșterea exploziei de energie regenerabilă, potrivit raportului Ember, spre deosebire de SUA și Europa, care s-au bazat mai mult pe combustibilii fosili. Un raport separat al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) a constatat că sursele regenerabile de energie la nivel global s-ar putea dubla până la sfârșitul deceniului, 80% din noua capacitate de energie curată fiind așteptată să provină din energia solară. Fatih Birol, directorul executiv al IEA, a declarat: „Creșterea capacității globale de energie regenerabilă în următorii ani va fi dominată de energia solară fotovoltaică – dar și de energia eoliană, hidroenergia, bioenergia și energia geotermală vor contribui.” AIE a declarat că China va rămâne cea mai mare piață de creștere din lume pentru energiile regenerabile, India devenind a doua cea mai mare în restul deceniului. În aceeași perioadă, India și-a crescut cererea de energie regenerabilă de peste trei ori față de cea de electricitate – care a fost semnificativ mai slabă în acest an – ceea ce a dus la o scădere a consumului de cărbune și gaze cu 3,1%, respectiv 34%. În schimb, cererea de energie electrică din SUA a depășit sectorul energiilor regenerabile în creștere, ceea ce a dus la o creștere de 17% a producției de energie pe bază de cărbune în prima jumătate a anului. În UE, cererea a înregistrat doar o creștere modestă în comparație cu prima jumătate a anului trecut, însă o scădere a energiei eoliene și hidroelectrice cauzată de vreme a făcut ca nici măcar energia solară, aflată în creștere rapidă, să nu poată împiedica creșterea producției de gaze și cărbune cu 14%, respectiv 1,1%.