Carburanții se scumpesc după izbucnirea războiului Israel-Iran
Carburanții se scumpesc continuu în benzinăriile din România după declanșarea războiului dintre Israel și Iran. Sunt așteptate scumpiri și mai mari dacă războiul va lua amploare după implicarea Statelor Unite. De la începerea războiului, cel mai mult s-a scumpit motorina – cu 11 bani/litru. Benzina s-a scumpit cu 9 bani/litru. Carburanții s-au scumpit în marile orașe În unele benzinării din București, sortimentele PREMIUM se vând și cu 8 lei/litru. Și în alte orașe mari din țară, carburanții se vând mai scump: Timișoara (17-20 iunie) Benzina: de la 7,11 – 7,20 lei la 7,13 -7,28 lei Motorina: de la 7,18 – 7,29 la 7,25 -7,47 lei Cluj Napoca (17-20 iunie) Benzina: de la 7,11 – 7,18 lei la 7,14 – 7,26 lei Motorina: de la 7,17 -7,24 lei la 7,24 -7,42 lei Iași (17-20 iunie) Benzina: de la 7,11 – 7,18 lei la 7,15 – 7,26 lei Motorina: de la 7,17 – 7,24 lei la 7,25 – 7,42 lei București (17-20 iunie) Benzina: de la 7,07 – 7,23 lei la 7,12 -7,31 lei Motorina: de la 7,13 – 7,26 lei la 7,24 – 7,44 lei Vor crește tarifele în domeniul transportului Pentru șoferi, scumpirile s-au resimțit chiar la începutul perioadei de concedii. Transportatorii sunt și ei îngrijorați de scumpirile prețurilor la benzină și motorină. În săptămânile următoare, transportatorii care folosesc automobile pe bază de carburanți (taximetriștii, șoferii de autocare sau cei de ride sharing, precum Uber) ar putea crește tarifele. Iată ce au spus câțiva șoferi pentru corespondenții TVR 2: „Ne îngrijorează. Venitul este limitat”. „Ne rezumăm la mai puțin”. „E îngrijorător că se scumpesc toate”. Producția de țiței a continuat să scadă în România la 30% din necesarul de consum, diferența fiind asigurată din importuri, potrivit TVR 2. Evoluția cotației petrolului Brent (dolari/baril) 20 ianuarie 2025: 79,1 20 februarie 2025: 76,5 20 martie 2025: 71,6 20 aprilie 2025: 65,3 20 mai 2025: 65,5 20 iunie 2025: 77,08 (Sursa: Oil Price) Impactul războiului asupra Statelor Unite Prețurile petrolului au crescut cu aproape 3% joi, în urma izbucnirii războiului aerian purtat între Israel și Iran. Investitorii sunt cuprinși de incertitudine și suspans. Contractele futures pe țiței Brent s-au încheiat ieri în creștere cu 2,15 dolari (cu 2,8%), ajungând la 78,85 dolari pe baril. Este cea mai mare închidere din 22 ianuarie 2025. Din 13 iunie 2025, Israelul a bombardat instalații nucleare și baze militare din Iran. Iranul a ripostat, bombardând zone civile din Israel cu rachete și drone. Consecințele unui război SUA-Iran Iranul este al treilea cel mai mare producător dintre membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). Extrage aproximativ 3,3 milioane de barili de țiței pe zi. Aproximativ 18 – 21 de milioane de barili pe zi de petrol și produse petroliere sunt transportate prin Strâmtoarea Hormuz, de-a lungul coastei de sud a Iranului. Există o îngrijorare larg răspândită că luptele ar putea perturba fluxurile comerciale și alimentarea energetică. Intrarea Statelor Unite în conflict ar putea provoca Iranul să atace în mod direct petrolierele și instalații din infrastructura energetică din Arabia Saudită. Citește și: În absența sprijinului Statelor Unite, UE renunță la planurile privind prețul PETROLULUI din Rusia Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ministrul Energiei din Austria: UE trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia „odată cu încheierea războiului
Ministrul Energiei din Austria a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia în cazul în care se va ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Bruxelles-ul „trebuie să mențină opțiunea de a reevalua situația odată cu încheierea războiului”, a declarat ministrul austriac al Energiei pentru Financial Times. Declarația a confirmat relatările conform cărora Elisabeth Zehetner, secretarul de stat austriac pentru Energie, a pledat în favoarea acestui scenariu în fața colegilor săi din UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni la Luxemburg, au declarat diplomați la curent cu discuțiile. Poziția Vienei marchează prima dată de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când un stat membru al UE, altul decât Ungaria sau Slovacia, evocă deschis reluarea importurilor de gaze rusești după încheierea războiului. Comisia Europeană urmează să propună marți interzicerea oricăror noi contracte de gaze cu Rusia și rezilierea celor existente în următorii doi ani – indiferent de rezultatul negocierilor de pace. Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat luni că un potențial acord de pace „nu ar trebui să ne determine să începem să importăm din nou gaz rusesc”. „Aceasta ar fi o decizie foarte nechibzuită, deoarece ar însemna doar umplerea cu bani a vistieriei pentru război a lui Putin. Cred că ar însemna să repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut”, a adăugat el. Bruxelles-ul propune interzicerea conductelor Nord Stream Oficialii europeni au dezbătut anterior dacă revenirea la gazul rusesc ar trebui să facă parte din negocierile de pace cu Rusia – Comisia opunându-se ferm unui astfel de pas. Bruxelles-ul propune, de asemenea, interzicerea conductelor Nord Stream care leagă Germania de Rusia – o măsură susținută de cancelarul german Friedrich Merz ca o modalitate de a opri orice potențiale discuții interne privind revenirea la gazul rusesc ieftin. Austria depinde puternic de gazele naturale rusești de decenii, importând aproximativ 80% din necesarul de gaz din Rusia înainte de războiul din Ucraina. Viena a luat măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaz, în special din alte țări europene, precum Germania. Austria, care este neutră din punct de vedere politic, dar susține sancțiunile, a fost criticată pentru întârzierea în reducerea acestei dependențe de la începutul războiului. Ungaria și Slovacia, care depind în continuare de gazul rusesc și care sunt conduse de guverne favorabile Rusiei, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei de a pune capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Și Italia, care a importat cele mai multe gaze rusești anul trecut, potrivit think-tank-ului Ember, a evocat anterior opțiunea reluării importurilor de gaze după încheierea războiului, în cadrul unor discuții cu ușile închise. Comisia intenționează să utilizeze dreptul comercial atunci când propune interzicerea completă a gazului rusesc, a relatat Financial Times. Jorgensen a declarat că, spre deosebire de regimul de sancțiuni, care necesită sprijinul unanim din partea celor 27 de guverne ale UE la fiecare șase luni, interdicția „va rămâne în vigoare până când cineva va decide să o schimbe”. Mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că temeiul juridic al interdicției va fi suficient de solid pentru a le permite companiilor să invoce clauze de forță majoră pentru contractele existente fără a plăti penalități mari Rusiei. Jorgensen a declarat că a primit „un punct de vedere foarte clar din partea echipei juridice a Comisiei, potrivit căreia, deoarece aceasta va fi o prohibiție, o interdicție, companiile nu vor avea probleme juridice”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: Drill, Romgaz, drill
Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a demarat forajul sondei 54 Damianca, parte a proiectului strategic onshore de la Caragele, au anunțat conducerea ministerului și a companiei după vizita, de luni, la amplasamentul acesteia. Sonda va merge până la 5.100 de metru adâncime, una dintre cele mai mari adâncimi terestre ale companiei, pentru a găsi noi zăcăminte de hidrocarburi. Angajamentul pentru a descoperi noi volume de hidrocarburi este o prioritate a companiei ROMGAZ, iar forajul sondei 54 Damianca în zona adâncă a structurii Caragele se înscrie în realizarea acestui obiectiv, au transmis reprezenanții companiei după ce ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vizitat amplasamentul alături de conducerea ROMGAZ, directorul general Răzvan Popescu, directorul general adjunct Aristotel Jude și președintele Consiliului de Administrație, Dumitru Chisăliţă. Proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat pe teritoriul județelelor Buzău și Brăila este cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz, estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. „Astăzi am fost la Caragele, probabil cel mai promițător zăcământ de gaz pe uscat al României. Țara noastră a devenit anul trecut producătorul nr. 1 de gaz al UE, surclasând Olanda, iar asta datorită echipei Romgaz, care a reușit creșterea spectaculoasă a producției de gaz românesc”, a transmis Sebastian Burduja. Sonda 54 Damianca – care a început forajul în prima parte a lunii iunie 2025 și avansează conform programulu- are cu o adâncime proiectată de 5.100 metri, face parte din portofoliul sondelor de explorare care vizează identificarea de noi zăcăminte de hidrocarburi, de evaluare a potențialului productiv și a configurației geologice în zone cu adâncimi de peste 4.000 metri. Pe lângă locația sondei 54 Damianca, ministrul Energiei și echipa ROMGAZ au vizitat astăzi și sonda 55 Damianca care se află în exploatare, pe care Sebastian Burduja a catalogat-o drept una dintre cele mai bune sonde ale Romgaz. „Aici a fost atins și recordul de timp pentru punerea în producție: 34 de zile. Înainte, o asemenea operațiune dura și ani de zile”, a transmis demnitarul. Câte sonde vor mai fi săpate Structura Caragele este localizată pe teritoriul județelor Buzău și Brăila, în perimetrul RG06 Muntenia Nord-Est, perimetru în care ROMGAZ desfășoară operațiuni petroliere în baza Acordului de concesiune de Explorare-Dezvoltare-Exploatare aprobat prin H.G nr. 23/2000, fiind unic titular al acestuia. Aceasta se află în producție și are un aport semnificativ la cumulativul de gaze extras al ROMGAZ. Structura se află în continuă dezvoltare pe măsură ce sondele săpate dovedesc caracterul comercial. În total, aici sunt 15 sonde în producție, potrivit datelor oficiale. Pentru evaluarea acumulărilor deja descoperite și pentru evidențierea unor noi acumulări, ROMGAZ își propune săparea unui număr de 10 sonde de mare adâncime necondiționate și cel puțin a încă 3 foraje condiționate de rezultatul acestora. „Romgaz demonstrează că este un pilon puternic pentru piața de energie din România, iar proiectele companiei sunt atractive și competitive pentru investitori și mediul economic al țării noastre. Le mulțumesc în mod special lui Dumitru Chisăliță, Răzvan Popescu și Aristotel Jude, alături de toți colegii din Romgaz, care demonstrează că au viziune, curaj și hotărârea de a face din această companie românească de tradiție un lider de nivel european. Cifrele vorbesc de la sine: peste 11 miliarde lei investiții Romgaz în ultimii 5 ani”, a transmis Sebastian Burduja, în postarea intitulată „Drill, Romgaz, drill”. ROMGAZ, ca parte a strategiei sale de dezvoltare, deține un portofoliu de proiecte de explorare solid care conturează investițiile prezente și viitoare în segmentul upstream onshore, integrează oportunitățile comerciale și se aliniază, în același timp, cu obiectivele tranziției energetice într-un mod responsabil și sustenabil, arată compania. La sfârșitul lunii trecute, Romgaz anunța că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde, iar aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. „Aceste proiecte sunt despre România la care visăm și pe care o construim: puternică, independentă energetic, cu prețuri competitive la gaz, cu fruntea sus în Europa. Să nu mai depindem niciodată de alții. Să depindă alții de noi. Și nu, nu vindem nimănui nici Romgaz, nici Hidroelectrica, nici Nuclearelectrica. Investim în companiile românești pentru că sunt motoare de creștere economică și de bunăstare. Iar veștile bune vor continua, chiar dacă de cele mai multe ori nu fac știri. Ținem aproape”, a conchis ministrul Energiei. Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță investiții de peste 230 milioane lei în energie verde
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță semnarea a două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. Proiectele vor adăuga 85 MW capacitate de producție de energie verde și peste 25 MWh de stocare. Sebastian Burduja a semnat două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte în valoare de peste 230 de milioane de lei, care adaugă 85 MW de energie regenerabilă și peste 25 MWh capacitate de stocare. „Primul proiect vine din Oradea, un oraș care ne arată de ani de zile ce înseamnă administrație modernă, bine ancorată în realitățile economice și orientată spre viitor. Prin compania Termoficare Oradea, autoritățile locale investesc în realizarea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, cu o capacitate de 10MW și o unitate de stocare cu o capacitate de 15 MWh. Este o investiție totală de 94 milioane lei, din care 17 milioane lei sunt fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, iar restul – contribuție locală, adică asumare, seriozitate și cofinanțare din bugetul propriu. Oradea continuă să fie acel model de administrație, care a devenit standard de calitate pentru România. Al doilea proiect vine din mediul privat și are o anvergură remarcabilă. Compania Gura Solar Plant va construi un parc fotovoltaic de 74 MW, cu o componentă de stocare de 10,16 MWh. Investiția totală depășește 139 milioane lei, din care peste 12 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile, restul fiind acoperit de investitor. Este un exemplu clar de cum poate funcționa bine un parteneriat între stat și mediul de afaceri, acolo unde există seriozitate, know-how și încredere din partea investitorilor”, a explicat ministrul într-o postare pe Facebook. Burduja spune că Fondul pentru Modernizare este cel mai puternic instrument de finanțare pentru transformarea energetică a României. „Fiecare MW nou este șansa românilor de a avea facturi mai mici, odată cu finalizarea tuturor acestor investiții”, punctează ministrul. CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: „Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente” Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe GAZ din Europa. Centrala va fi alimentată 100% cu resurse românești, inclusiv Neptun Deep Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Ce se scumpește de la 1 iulie. Noile PREȚURI la alimentele de bază și energie vor lovi în românii cu venituri mici
Începând cu 1 iulie, românii vor resimți mai apăsat costul traiului zilnic. Sunt așteptate creșteri masive de prețuri, scumpirea energiei declanșând un efect de domino în piață. De la mâncare și energie, până la polițele auto obligatorii, aproape tot ce contează în bugetul lunar al unei familii de români se va scumpi. Până acum, unele produse alimentare erau protejate de un plafon al adaosului comercial, măsură adoptată de autorități pentru a evita o creștere a prețurilor. Acest mecanism expiră la 1 iulie, iar consecințele se vor vedea imediat. Ouăle, carnea de pui și de porc (de la pulpe de pui la spată de porc), dar și lactatele obișnuite (brânză, iaurt, smântână și unt) se vor scumpi puternic. Totodată, făina, mălaiul, uleiul și pâinea, produse nelipsite din cămara românilor – vor avea prețuri mai ridicate. Nici fructele și legumele nu scapă de valul scumpirilor. Se mai anunță majorări de preț la roșii, ceapă, castraveți, usturoi, ardei și cartofi, dar și la mere, pere, prune și struguri. Chiar și ingredientele simple pentru deserturi, cum ar fi zahărul, intră pe lista celor vizate de scumpiri. Pe scurt, tot ce înseamnă mâncare de zi cu zi va deveni mai costisitor în România de la 1 iulie 2025. RCA-ul va costa mai mult Tot de la 1 iulie expiră și plafonarea tarifelor RCA. Astfel, firmele de asigurări vor avea libertatea să ajusteze prețurile după propriile calcule, ceea ce înseamnă că polițele RCA, deja scumpe, ar putea ajunge la sume și mai mari. În prezent, unele polițe de asigurare auto obligatorie au trecut, deja, de pragul de 3.000 de lei. O altă schimbare majoră vizează costurile cu energia electrică. Tarifele reglementate pentru consumatorii casnici vor fi eliminate, ceea ce va aduce facturi mai mari în majoritatea gospodăriilor. În prezent, cei care consumă până la 100 sau 200 kWh lunar plătesc un preț plafonat, dar de la 1 iulie acest ajutor de la stat dispare. Hidroelectrica a anunțat posibile creșteri între 52% și 64% la facturi, iar alți furnizori vorbesc despre scumpiri chiar mai mari, care în unele cazuri vor fi de peste 130%. La nivel politic se analizează posibilitatea ca familiile cu venituri mici să primească un sprijin financiar de aproximativ 71 de lei lunar, însă o decizie încă nu a fost luată. CITEȘTE ȘI: Rata inflației a ajuns la 5,45 %. Cele mai mari scumpiri sunt la fructe și biletele de tren Prețurile la electricitate au EXPLODAT. Motivul scumpirii din piața energetică europeană Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente
Peste 1.800 MW noi au fost conectați la sistem în 2024 și 2025, cât în aproape un deceniu anterior, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în raportul său în care detaliază realizările echipei de la conducerea instituției din cei doi ani de la preluarea mandatului. Ministrul Energiei a publicat, duminică, bilanțul celor doi ani de activitate, implicit gradul de realizare a planurilor de la preluarea mandatului. „Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă și respectată la nivel internațional. Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda națională — ca pilon de securitate, dezvoltare și creștere economică care să servească generațiilor următoare”, a scris ministrul, într-o postare pe contul de Facebook. Ministrul menționează că a atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile pentru producție, stocare, rețele, toate componentele sistemului energetic național. „Aceste fonduri au mobilizat finanțări private de încă pe-atât. 30 de miliarde EUR pentru energia României de astăzi și mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici”, a scris Sebastian Burduja. „În 2 ani cât în 10” Potrivit acestuia, a fost nevoie de un restart, iar acest restart a venit. „În 2 ani cât în 10. În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Național 1251 MW, mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie și livrează în rețea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a transmis ministrul. Sintetizând cele câteva sute de pagini din rapoartele detaliate de activitate, Sebastian Burduja a publicat un TOP 10 realizări în acești doi ani de mandat: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după 17 ani. Atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiții fără precedent în sistemul energetic național. Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcția Unităților 3 și 4 Cernavodă, un termen de finalizare estimat 2031-2032. Peste 1800 MW noi conectați la sistem, cât în aproape un deceniu anterior. Facturi ținute sub control, prin plafonarea prețurilor la energie – România, s-a menținut în top 5 cele mai mici prețuri din UE la energie. După 1 iulie, continuam cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Finalizarea listării Hidroelectrica – cel mai mare succes bursier din lume în 2023. Demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget și dublarea producției de gaz românesc. România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE. Adoptarea legii eolian offshore – România este prima țară de la Marea Neagră cu legislație în acest domeniu. Deblocarea marilor investiții în hidrocentralele începute înainte de 1989 și finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă. Niciun grup pe cărbune nu a fost închis. Demararea modernizării CET-urilor din București – 361 milioane euro finanțare nerambursabilă. „Poate cel mai important, am arătat că se poate. Că România poate. Că în loc să ne plângem, ne putem ridica, ne putem organiza, putem construi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul. Raportul integral, aici. Sursa foto: Facebook Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe gaz din Europa
La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România, cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa. Proiectul este deja la 75%, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală va fi gata, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Ministrul a precizat că lucrările sunt în grafic, astfel că 2025 va fi cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. ”La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România: cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa, cu o putere instalată de 1734MW, tehnologie Siemens de ultimă generaţie, investiţie de peste 1,4 miliarde EUR. Am fost aici acum un an şi jumătate, când şantierul era aproape la zero”, a scris ministrul Energiei pe Facebook. Sebastian Burduja a precizat că, astăzi, proiectul este la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata. ”Am revenit astăzi în şantier pentru a vedea cu ochii mei minunea. Ritmul lucrărilor este excelent, cu aproape 500 de muncitori la lucru şi peste 200 de firme româneşti implicate în întreg proiectul. Au fost deja multiple premiere: transporturi agabaritice, demontarea şi reasamblarea turbinelor Siemens pe poziţie finală, timpul record de finalizare a multor componente esenţiale. Toate acestea s-au realizat în echipă: investitorul MASS Mintia, antreprenorul general AVAX, furnizorul de tehnologie Siemens, autorităţi locale şi centrale”, a mai spus Burduja. Mintia, proiect de importanţă strategică naţională Potrivit ministrului, în decembrie, conform graficului actual, prima turbină de aproape 600MW va fi gata, în ianuarie-februarie încă o turbină identică şi, în iulie 2026, vor fi toţi cei 1.734 MW în producţie. În paralel, Transgaz lucrează pentru a aduce acolo magistrala de gaz până în octombrie. ”Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. La 31 mai, deja aveam 594MW noi puşi în funcţiune anul acesta. Vrem să depăşim 2000-2500MW până la sfârşitul anului. Fiecare MW nou în sistem e şansa românilor şi a companiilor româneşti de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producţie în bandă. Şi la Mintia vorbim de mulţi, de foarte mulţi megawaţi. Mai mult, la Mintia vom folosi inclusiv gazul românesc din Neptun Deep pentru a produce energia de care avem nevoie”, a menționat Sebastian Burduja. Ministrul a mai spus că anul trecut a reuşit să declare în Guvern acest proiect ca fiind de importanţă strategică naţională. Citiți și: Mintia, cea mai mare centrală pe gaz din Europa, în plin șantier. Super-turbinele, în drum spre Hunedoara Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Banca Mondială renunță la interdicția privind finanțarea proiectelor de energie nucleară
Consiliul de administrație al Băncii Mondiale a convenit să pună capăt unei interdicții de lungă durată privind finanțarea proiectelor de energie nucleară în țările în curs de dezvoltare, ca parte a unui efort mai amplu de a satisface nevoile tot mai mari de energie electrică, a declarat miercuri președintele băncii, Ajay Banga. Banga a prezentat strategia energetică revizuită a băncii într-un e-mail adresat personalului după ceea ce el a numit o discuție constructivă cu Consiliul de Administrație marți. Consiliul de Administrație nu a căzut încă de acord dacă banca ar trebui să se angajeze în finanțarea producției de gaze naturale și, dacă da, în ce circumstanțe, conform Reuters. În 2013, Banca Mondială, care acordă împrumuturi la rate mici pentru a ajuta țările să construiască orice, de la bariere împotriva inundațiilor la căi ferate, a decis să oprească finanțarea proiectelor de energie nucleară. În 2017 Banca a anunțat că va înceta să finanțeze proiecte upstream de petrol și gaze începând cu 2019, deși va lua în considerare în continuare proiectele de gaze în cele mai sărace țări. Problema proiectelor de gaze naturale, încă nedecisă Problema nucleară a obținut destul de ușor acordul membrilor Consiliului de Administrație, dar mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, nu au susținut pe deplin schimbarea abordării băncii în ceea ce privește proiectele de gaze naturale, au declarat surse familiare cu discuția. „Deși problemele sunt complexe, am făcut progrese reale către o cale clară de a furniza energie electrică ca motor al dezvoltării”, a spus Banga, adăugând că sunt necesare discuții suplimentare cu privire la problema proiectelor de gaze. Banga a susținut o schimbare în politica energetică a băncii de la preluarea mandatului în iunie 2023, argumentând că banca ar trebui să urmărească o abordare „toate cele de mai sus” pentru a ajuta țările să răspundă nevoilor tot mai mari de energie electrică și să avanseze obiectivele de dezvoltare. În memoriul său, el a menționat că cererea de energie electrică se va dubla în țările în curs de dezvoltare până în 2035, ceea ce ar necesita mai mult decât dublarea investiției anuale actuale de 280 de miliarde de dolari în producție, rețele și stocare. Colaborare Banca Mondială – Agenția Internațională pentru Energie Atomică Banga a spus că Grupul Băncii Mondiale va lucra îndeaproape cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru a-și consolida capacitatea de a oferi consultanță cu privire la garanțiile de neproliferare nucleară, siguranța, securitatea și cadrele de reglementare. Banca va sprijini eforturile de prelungire a duratei de viață a reactoarelor nucleare existente, împreună cu modernizarea rețelei. De asemenea, va lua măsuri pentru a accelera potențialul reactoarelor modulare mici. Douăzeci și opt de țări folosesc deja energie nucleară pentru scopuri comerciale, cu încă zece gata să li se alăture și alte zece potențial gata până în 2030, potrivit Energy for Growth Hub și Third Way. Activiștii de mediu se tem că finanțarea mai multor proiecte nucleare și de gaze naturale va deturna fondurile de la eforturile necesare urgent ale țărilor în curs de dezvoltare pentru a se adapta la schimbările climatice și a beneficia de surse alternative de energie abundente, cum ar fi energia solară. Banga a spus că strategia revizuită a băncii le va permite țărilor să determine care este cel mai bun mix energetic, unele alegând energia solară, eoliană, geotermală sau hidroelectrică, în timp ce altele ar putea opta pentru gaze naturale sau, în timp, nucleare. Banca va studia în continuare tehnologiile în evoluție, cum ar fi captarea carbonului și energia oceanică, a spus Banga, adăugând că urmărește să simplifice procesele de analizare și aprobare. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Prețurile la electricitate au EXPLODAT. Motivul scumpirii din piața energetică europeană Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Dispecerul Energetic Național, 70 de ani de la prima tură. Șeful Transelectrica: Este INIMA sistemului fără oprire, fără pauză, fără întrerupere
Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice a marcat, miercuri, 70 de ani de funcționare neîncetată a Dispecerului Energetic Național, aflat sub umbrela sa, un reper pentru siguranța și securitatea energetică a României. Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. a sărbătorit 70 de ani de la asigurarea primei ture, la 13 iunie 1955, în cadrul Dispecerului Energetic Național (DEN) – structura-cheie care asigură, în timp real, siguranța funcționării sistemului electroenergetic național și coordonarea acestuia în rețeaua interconectată europeană. Aniversarea a fost celebrată, miercuri, printr-un eveniment care a reunit oficiali guvernamentali, oficiali din cadrul autorității de reglementare din sectorul energetic, reprezentanți ai Parlamentului, lideri ai celorlalți operatori din sistemul energetic, precum și actuali și foști angajați ai DEN. Dispecerul Energetic National a fost înființat la 1 februarie 1955, inițial sub denumirea de Serviciul Dispecer Național. La inițiativa conducătorilor tehnici și a dispecerilor care au contribuit la înființarea Dispecerului Energetic Național, în data de 13 iunie 1955, s-a asigurat prima tură, aceasta fiind și data oficială de naștere a DEN. Astfel, 13 iunie 1955 este data care marchează punctul de pornire pentru transformările și dezvoltarea ulterioare ale conducerii Sistemului Electroenergetic Național (SEN). Înființarea Dispecerului Energetic Național, la 13 iunie 1955, a fost impusă de interconectarea sistemelor energetice zonale ale Ardealului și Moldovei, în 1954. De șapte decenii, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica este centrul operațional care monitorizează și echilibrează, clipă de clipă, producția și consumul de energie electrică în România. Este o misiune strategică asumată cu profesionalism și rigoare de generații de dispeceri, care, în tăcere, dar cu o responsabilitate uriașă, au vegheat continuu la buna funcționare a infrastructurii energetice. Pe parcursul celor 70 de ani, Dispecerul Energetic a trecut prin numeroase transformări esențiale: de la începuturile centralizării operaționale, la automatizarea sistemelor, modernizarea infrastructurii IT și integrarea în rețeaua europeană ENTSO-E, până la gestionarea în timp real a celor mai complexe și provocatoare situații energetice. Aceste etape au consolidat rolul DEN ca garant al echilibrului și stabilității în alimentarea cu energie electrică a României. „DEN este un nod strategic” „Mă simt cu adevărat onorat să fiu Ministru al Energiei în momentul în care se marchează 70 de ani de la înființarea Dispecerului Energetic Național. Este, fără exagerare, una dintre cele mai importante instituții din sistemul energetic românesc. DEN este un nod strategic care asigură, în fiecare secundă, funcționarea în siguranță a Sectorului Energetic Național. Din 1955 până astăzi, inginerii și specialiștii de la Dispecer au vegheat neîntrerupt asupra producției și consumului, pentru a evita probleme grave, au intervenit în momente critice, au gestionat crize și au menținut România în sincron cu rețeaua europeană. Munca lor nu se vede, dar fără ea nimic nu ar funcționa așa cum trebuie la nivelul Sectorului Energetic Național. Le mulțumesc, în numele Ministerului Energiei și al Guvernului României, tuturor celor care lucrează sau au lucrat în această instituție de elită. Profesioniști de cel mai înalt nivel, a căror rigoare, responsabilitate și devotament sunt un exemplu”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „Aniversarea celor 70 de ani ai Dispecerului Energetic Național nu este doar un moment festiv, ci un omagiu adus tuturor celor care, prin competență și dedicare, asigură în fiecare zi funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național și securitatea energetică a României. Dispecerul Energetic este inima sistemului – fără oprire, fără pauză, fără întrerupere. Le suntem recunoscători tuturor celor care au făcut și fac în continuare ca inima să bată și să aducă lumină în România! La mulți ani, Dispecerului Energetic Național!”, a transmis și director general executiv al Transelectrica, Ștefăniță Munteanu. „Această aniversare este, înainte de toate, despre oameni. Despre cei care, zi de zi, veghează asupra echilibrului energetic al României cu o responsabilitate și profesionalism. Fiecare dintre colegii noștri care lucrează în Dispecerul Energetic Național este o parte unică și importantă într-un sistem care nu are voie să greșească. 70 de ani înseamnă generații întregi de specialiști care au contribuit, prin muncă tăcută, dar esențială, la stabilitatea și siguranța energetică a țării. Lor – pionierilor care au pus prima cărămidă, le datorăm începuturile. Vouă – celor care duceți mai departe această misiune, vă datorăm continuitatea și încrederea în viitor. La mulți ani!”, a urat directorul Dispecerului Energetic Național, Transelectrica, Virgiliu Ivan. Evenimentul aniversar s-a bucurat de prezența membrilor Directoratului Companiei, a membrilor Consiliului de Supraveghere, Rareș Stelian Rusu și Dumitru Virgil Orlandea, a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a președintelui ANRE, George Niculescu, precum și a președinților comisiilor de specialitate din Parlamentul României, respectiv președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Bende Sándor, și președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Antal István-Loránt. Citiți și: OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Proiectul de OUG privind ajutorul pentru FACTURILE la curent după ridicarea plafonării, publicat în transparență de Ministerul Muncii. Suma propusă
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a publicat în transparență decizională, cu două zile lucrătoare înainte de termenul-limită, așteptatul proiect de Ordonanță de urgență privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică, menit să creeze cadrul de susținere a celor care au nevoie de ajutor pentru plata facturilor la energie electrică după expirarea schemei, la 20 iunie. Ministerul Muncii propune în proiectul de OUG o definire a categoriilor de beneficiari ai ajutorului din partea statului după 1 iulie și perioada de aplicare a acestuia. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. La Ministerul Muncii, instituția responsabilă, se discută despre o variantă care „să îi ajute în continuare pe români să-și mențină posibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, după cum a spus miercuri Simona Bucura Oprescu. La sfârșitul lunii aprilie, ministerul a transmise, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie.Ministerul Muncii. Cine este eligibil Categorii de beneficiari ai sprijinului, potrivit notei de fundamentare a proiectului: persoană singură cu un venit net lunar de maxim 2.574 lei; familii cu un venit net lunar/membru de maxim 1.784 lei; persoană încadrată în grad grav, accentuat sau mediu de handicap, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2.460 lei/membru în cazul familiilor; persoană care, fie necesită echipamente medicale alimentate de la reţeaua electrică pentru menţinerea în viaţă sau pentru menţinerea stării de sănătate, fie prezintă probleme de sănătate care împiedică sau restricţionează mobilitatea şi/sau deplasarea acestora ori necesită modalităţi de informare şi comunicare adaptate nevoilor specifice, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2460 lei/membru în cazul familiilor. (Introdus pentru eventualitatea in care menținem aceasta categorie); familii care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ; familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ. Nu vor beneficia de sprijin persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, precum şi persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidenţial organizate ca structuri publice sau private; Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv on-line într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale, oficiile poștale sau furnizorii de energie electrică; Sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; Determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor; Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română SA (CNPR) ; În vederea asigurării plății, prin serviciul de mandat poştal, a cheltuielilor cu energia electrică CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poştal prin intermediul cărora se vor desfăşura operaţiunile de plăţi. Cât timp se aplică și cât costă Potrivit proiectului, perioada de aplicare propusă este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, dată la care expiră și actuala schemă în cazul gazelor naturale. Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1.000 kwh/an. „Pentru aceștia, se estimează un sprijin de aproximativ 71 lei, reprezentând diferența dintre valoarea facturii plătită sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2025 cu un preț de 0,68 lei/kwh și prețul estimat după liberalizare”, se arăta ăn nota de fundamentare publicată inițial de Ministerul Muncii, astfel că se estima un impact bugetar de 298,2 milioane de lei lunar, respectiv 1,78 de miliarde de lei în anul 2025 și 894,6 milioane de lei în anul 2026. Numai că, la scurt timp de la publicare, nota a fost retrasă și înlocuită cu un proiecte care nu are menționată nicio sumă, cu doar estimarea numărului de potențiali beneficiari, „Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1000 kwh/an.” Conform surselor avizate cu care a discutat Gândul, suma de 71 nu fusese convenită la nivelul grupului de lucru în care principalul partener este Ministerul Energiei. Variantele încă discutate sunt de 36, respectiv 72 de lei, sume calculate în funcție de prețul mediu al unei facturi de 100 de Kw. Astfel,