Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /Susține și rețeaua europeană de electricitate
Comisia Europeană a aprobat luni, în virtutea legislației privind subvențiile, o schemă a Austriei de garantare a securității sistemului de aprovizionare cu electricitate. Sistemul va garanta securitatea aprovizionării cu electricitate pentru o perioadă de cinci ani, începând din octombrie 2026. ”Schema va susține capacitățile electrice care rămân ca rezervă în afara piețelor și este disponibilă pentru a fi activată de operatorii sistemului oricând apare o insuficiență a capacității de transmitere pentru a echilibra generarea de electricitate cu cererea”, anunță Comisia Europeană. ”Măsura adoptată astăzi va contribui la garantarea securității aprovizionării cu electricitate a Austriei. Această acțiune susține și rețeaua europeană de electricitate”, a explicat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Tranziția Ecologică. Asistența, sub formă de subvenții de stat, va fi acordată în urma unor licitații organizate printr-un proces concurențial corect sau printr-o procedură a organismelor de reglementare de la Viena. Schema prezentată de Guvernul austriac a fost evaluată în virtutea sistemului UE de subvenții de stat, prevăzut în Tratatul privind Funcționarea UE, dar și în virtutea noilor norme referitoare la protecția mediului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: RUSIA dezminte sprijinul chinez în războiul din Ucraina/ Kremlinul evidențiază eficiența propriilor „capacități” militare Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Ai venituri sub 3.000 de lei? Energia ar putea costa doar 1 leu/kWh. Anunțul făcut de ministrul Bogdan Ivan
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care românii cu venituri sub 3.000 de lei pe lună ar putea plăti doar 1 leu/kWh pentru energia electrică. Propunerea ar urma să-i protejeze pe cei mai vulnerabili de creșterea facturilor din iarna care bate la ușă. „În momentul de față, separat, iau în calcul un proiect de lege prin care, pe de o parte, să blochez deconectarea la acei clienți vulnerabili care nu își permit să plătească facturile și, pe de altă parte, un mecanism prin care, pentru oamenii care au un venit (lunar) până în 2.500-3.000 de lei, să avem un preț maxim de 1 leu per kilowatt-oră. Sunt mecanisme în lucru în momentul de față și pe care vreau să le operaționalizăm în iarna asta, pentru a trece această perioadă dificilă”, a spus Ivan la Antena 3 CNN. Ministrul a subliniat că prețul mare al energiei electrice este o cauză a inflației majore, pe care o consideră o problemă de siguranță națională. „O mare parte din inflația de aproape 10% de acum e cauzată de prețul la energie electrică. (…) Dacă nu intervenim să scădem odată prețul ăsta, vom fi în situația în care românii să plătească cea mai scumpă energie din toată lumea, iar companiile românești să nu mai fie competitive atunci când exportă. E o problemă de siguranță națională, în contextul în care, din tot ceea ce cumpărăm noi, ponderea energiei este între 10 și 70 la sută”, a mai spus ministrul. Deocamdată, singurul ajutor direct activ este sprijinul de 50 de lei/lună pentru persoanele cu venituri sub 1.940 de lei, acordat printr-o aplicație specială. Foto: Alexandra Pandrea/ Gândul
Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de gaz. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere
Centrala de gaz nu are un consum fix, fiind o soluție ideală pentru românii care vor să aibă factură mai mică la căldură. Este o alternativă de încălzire pe durata iernii. Variază în funcție de randament, tipul de construcție și regimul termic setat. Amplasată într-un apartament izolat, cu ferestre termopan și cu pereții exteriori protejați, consumă semnificativ mai puțin. În cazul în care temperatura este menținută la 22-23 de grade Celsius, centrala va funcționa mai des decât la 20 de grade Celsius. În condensare, randamentul mediu al centralelor moderne ajunge la 90-95%, transformând energia gazului în căldură utilă. Modelele mai vechi pot să aibă randament scăzut la 75-80%, ceea ce presupune creșterea consumului zilnic. Pentru a fi încălzit corect, apartamentul are nevoie de circa 50-70 W pe metru pătrat. În cazul unui apartament de 50 metri pătrați, cu două camere, este necesară în jur de 3 – 3,5 kW de energie termică. Un apartament de 70 metri pătrați, cu trei camere, are nevoie de 4,5 – 5 kW. O centrală de 24 kW poate funcționa într-o zi friguroasă decât între 4 și 8 ore. Nu merge la putere maximă. Dacă consumă 1,1 – 1,3 metri cubi de gaz pe oră la sarcină medie, consumă circa 5-7 metri cubi de gaz pe zi pentru a încălzi un apartament de două camere și circa 7-10 metri cubi de gaz pe zi pentru a încălzi unul cu trei camere. Pentru a economisi, proprietarii trebuie să folosească un termostat programabil, să aerisească corespunzător caloriferele și să mențină temperatura camerei constantă. Dacă temperatura interioară se reduce cu 1 grad Celsius, consumul scade cu 5-6%. Se recomandă închiderea ușilor și izolarea ferestrelor pentru camerele mai reci, potrivit Playtech. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Sfaturi despre cum să îți pregătești CENTRALA termică pentru sezonul rece TABEL | Cât vom plăti lunar pentru căldură la iarnă, dacă avem centrală termică, în funcție de câte ore o folosim zilnic și de numărul camerelor Cum să reduci factura la energie electrică. Ce trebuie să faci dacă ai centrală de apartament
De unde vine COLAPSUL sistemului energetic național
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite că România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume și admite care sunt cauzele acestui paradox – țara noastră este unul din cei mai mari producători europeni de energie. Totuși, românii scot foarte mulți bani din buzunar pentru a-și achita facturile la curent. Bogdan Ivan și-a fixat un obiectiv foarte clar în mandatul său – capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear. Cresc capacitățile de producție pentru energia solară Pentru remedierea crizei care ne face plătitorii unora dintre cele mai scumpe facturi la energie din Europa, Ministrul Energiei mai anunţă creşterea capacităţilor de producţie, capacităţilor de stocare ale energiei electrice solare. ”Până în prezent s-au instalat enorm de multe astfel de capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi bateriile necesare”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook, confirmând tacit că, deși s-a investit foarte mult în energia solară, nu s-a investit și în baterii. În ultimii 10 ani, România a scos din producție 7.000 MW de capacități de producție de gaze și cărbune Bogdan Ivan arată că în ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatts capacităţi de producţie pe gaze şi cărbune, deci mine și hidrocentrale. Cu alte cuvinte, ministrul admite printre rânduri eșecul politicii Green Deal cerută de la Bruxelles, care a pus pe butuci sistemul energetic național. ”Creştem capacităţile de producţie, capacităţile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credinţă, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă”, subliniază ministrul Energiei. Doar 4 operatori mai oferă prețuri sub 1,30 euro / MW Bogdan Ivan precizează că sunt 4 operatori care vin cu preţuri sub 1,30 euro, cât era preţul plafonat, înainte de eliminarea schemei de plafonare-compensare. ”Ăsta este şi dezideratul mandatului meu, să scădem preţul energiei”, a menţionat ministrul. Însăm până la reducerea tuturor facturilor, statul anunță clasicele vouchere destinate categoriilor vulnerabile, așa cum a scris Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ani de zile urșii, liliecii, hârciogii, pârșii și lostrița au SABOTAT securitatea energetică României. Bogdan Ivan: Acum s-au mobilizat și MOLUȘTELE Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie
Pentru a evita sancțiunile americane, Gazprom acceptă vânzarea unui pachet de acțiuni la singura rafinărie din Serbia
Președintele sârb Aleksandar Vucici a declarat că proprietarii ruși ai NIS AD, principala companie petrolieră din Serbia, sunt pregătiți să vândă o participație la companie pentru a evita ca aceasta să fie sancționată de SUA. NIS deține singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, la mică distanță spre est de Belgrad, iar Gazprom și divizia sa petrolieră dețin împreună aproximativ 56% din companie. Aflat la Copenhaga, Vucici le-a confirmat reporterilor joi că Gazprom PJSC ar putea vinde o participație de 11,3% în NIS și i-ar permite acesteia să înceapă să importe țiței din SUA. Propunerile sunt menite să răspundă preocupărilor ridicate de Biroul de Control al Activelor Străine din SUA (OFAC), notează Bloomberg. „Întrebarea este dacă americanii vor accepta acest lucru”, a spus Vucici. El a adăugat că, în timp ce Rusia ar putea căuta un compromis, poziția SUA reflectă probabil considerente politice mai largi. Sancțiunile americane împotriva rafinăriei, amânate de șase ori Sancțiunile americane care vizează rafinăria au fost amânate recent. Anunțate pentru prima dată în ianuarie de către Administrația Biden, sancțiunile nu au intrat în vigoare din cauza a șase amânări sub Administrația lui Donald Trump. În prezent, rafinăria NIS din Pancevo importă țiței prin conducta Janaf, prin Croația vecină – un stat membru al Uniunii Europene, spre deosebire de Serbia – și administratorii rafinăriei se tem de o întrerupere iminentă a aprovizionării dacă OFAC nu acordă o altă amânare sau nu elimină sancțiunile. Serbia s-a oferit să-i cumpere acțiunile deținute de ruși la NIS dar vrea să evite o preluare forțată. NIS, vândută către Gazprom în 2008, este un element vital pentru piața de combustibil a Serbiei și rămâne un contribuabil de top la bugetul țării. Un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat joi că negocierile comune cu SUA pe această temă sunt în curs de desfășurare, a relatat Interfax. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Ivan: Riscăm blackout iarna când avem cerere mare de energie
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la Digi24. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”. Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan. Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic. „Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”. „Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de două ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan. Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Grupul celor Șapte, aproape de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei
Statele membre ale Grupului celor Șapte se apropie de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, din cauza reticenței acesteia de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Informația a fost obținută de reporterii Bloomberg care au examinat un proiect de declarație a statelor Grupului. „Suntem aliniați asupra necesității de a acționa împreună și credem că acum este momentul pentru o escaladare coordonată semnificativă a măsurilor pentru a consolida rezistența Ucrainei și pentru a afecta grav capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei”, se arată în document. Miniștrii de Finanțe ai G-7 urmează să aibă o întrunire miercuri, iar declarația s-ar putea schimba înainte de a fi finalizată și înainte ca toate cele șapte națiuni – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – să o semneze, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse Varianta actuală a documentului arată că G-7 lucrează la o serie de opțiuni, care includ noi măsuri în sectoare economice cheie, cum ar fi energia, finanțele și industria militară. De asemenea, ar mai fi vizate națiunile și entitățile care ajută eforturile de război ale Moscovei și o ajută să ocolească sancțiunile existente. „Am convenit că acum este momentul să maximizăm presiunea asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, una din sursele majore de venituri ale statului rus”, se arată în declarație. Se sugerează că G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse și ar putea viza și flota din umbră de petroliere a Rusiei și comerțul cu energie. Proiectul de declarație sugerează că miniștrii vor discuta, de asemenea, despre nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv despre coordonarea modalităților de utilizare în continuare a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Separat, liderii Uniunii Europene se întâlnesc în Danemarca, în timp ce crește sprijinul pentru un plan de utilizare a fondurilor imobilizate în blocul comunitar, pentru a oferi Ucrainei noi ajutoare în valoare de 140 de miliarde de euro. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la un nou pachet de sancțiuni, care ar permite interzicerea gazelor naturale lichefiate rusești până în 2027 și ar impune mai multe restricții asupra sectoarelor energetic și financiar ale Moscovei. Atât UE, cât și G-7 speră să finalizeze munca la pachetele de sancțiuni luna aceasta, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Un ucrainean suspectat de implicare în sabotarea Nord Stream, reținut în Polonia
Autoritățile din Polonia au reținut un cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotajul gazoductului Nord Stream. Bărbatul ar fi fost căutat în baza unui mandat european de arestare emis de o instanță germană. Un purtător de cuvânt al biroului Procurorului districtual din Varșovia a confirmat reținerea unui suspect, conform Bloomberg. Volodimir Z., un scafandru ucrainean căutat de autoritățile din Germania pentru presupusa sa implicare în exploziile Nord Stream, a fost reținut în Polonia, au declarat marți procurorii și avocatul său. Fără a spune de unde a obținut informațiile, postul de radio RMF FM a anunțat că procedurile de extrădare vor începe în curând, decizia finală în acest caz ținând de instanța poloneză. Conductele Nord Stream, sabotate la câteva luni după invadarea Ucrainei de către Rusia Ucraineanul, care este instructor de scufundări, este suspectat că face parte dintr-un grup care a folosit explozibili pentru a arunca în aer conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în septembrie 2022, la câteva luni după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, controlate de Gazprom, transportau gaz natural din Rusia în Germania. Exploziile au întrerupt în mare măsură aprovizionarea Europei cu gaz din Rusia, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina. Exploziile au fost descrise atât de Moscova, cât și de Occident ca un act de sabotaj. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii, iar Ucraina a negat orice implicare. Șase cetățeni ucraineni suspectați de implicare, identificați de autoritățile germane Autoritățile germane au identificat șase cetățeni ucraineni suspectați că au comis atacurile asupra gazoductului Nord Stream și există indicii privind implicarea unor entități ale statului ucrainean. Principalul suspect, Serhiy K., a fost arestat în august de agenți ai poliției italiene în orașul Rimini. În urmă cu un an, Suedia a renunțat la o anchetă în acest caz, spunând că nu are jurisdicție, având în vedere că nimic nu indică faptul că atacul ar fi implicat Suedia sau cetățenii săi. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel
Ilie Bolojan: „România are nevoie să își asigure SECURITATEA ENERGETICĂ. „Nu avem suficientă capacitate de producție”
Primul ministru a punctat că există o diferență majoră între sistemul energetic de astăzi și cel de acum 40-50 de ani. Bolojan s-a referit la industria agricolă pe care România o are, dar cu toate acestea importăm produse, ceea ce nu ar trebui să facem cu gazul prelucrat din Marea Neagră, ba din contră, acesta ar trebui valorificat. „Trebuie să ne asiguram o securitate energetică, asta e baza dezvoltării în anii urmatori. Unul din pilonii importanți pe care orice Guvern trebuie să lucreze și pentru mine este o prioritate în perioada următoare, alături de punerea în valoare a avantajelor noastre din punct de vedere economic cum este susținerea procesării producției agricole și a industriei agroalimentare cum este susținerea unei industrii care să prelucreze gazul care va fi extras din Marea Neagră în România și să nu procedăm cu gazul cum procedăm cu industria agricolă pe care o exportăm și apoi importăm, acest gaz să fie valorificat în România” „Ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție” Lipsa capacității de producție a energiei reprezintă o problemă majoră cu care România se confruntă. Faptul că au dispărut termocentrale și hidrocentrale care produceau energie, iar în locul lor nu a fost făcut nimic nou rezultă faptul că nu avem suficientă capacitate de producție. „Avem câteva probleme de sistem pe care le-am neglijat în acești ani, în primul rând există o realitate diferită astăzi de cea de acum 40-50 de ani când a fost gândit sistemul nostru energetic, noi am gândit un sistem să producă în bandă, avem termocentrale sau hidrocentrale care produceau constant, acum prin extinderea sistemelor fotovoltaice, prin eoliene un mix de energie, în orele de prânz supraproducție ieftină pe care o pierdem, iar seara avem o cerere mare de curent scump pe care îl importăm, seara importurile sunt foarte scumpe, toată lumea are deficit, la preț mediu, prețul din România e mai mare în anumite intervale din această parte de Europă. Pentru că ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție.”
Una din cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, atacată de dronele Ucrainei pentru a doua oară într-o lună
Dronele ucrainene au atacat rafinăria de petrol Afipsky din regiunea Krasnodar din Rusia, pentru a doua oară într-o lună, au declarat joi autoritățile regionale. Resturile uneia dintre drone au căzut asupra unei instalații a rafinăriei, declanșând un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați înainte de a fi stins rapid, a declarat centrul regional de criză. Nu au fost raportate victime, notează The Moscow Times. Al treilea atac asupra rafinăriei, de la începutul lui august Rafinăria Afipsky, una dintre cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, are o capacitate de procesare de aproape zece milioane de tone de țiței pe an și operează două unități de procesare primară. Anterior, rafinăria a fost ținta unui atac cu drone pe 28 august, la câteva săptămâni după ce un alt atac anterior pe 7 august a forțat închiderea unei unități. Dronele au atacat și rafinăria Krasnodar din apropiere, care este conectată cu Afipsky, pe 30 august. Efectele atacurilor asupra producției de petrol și benzină a Rusiei Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. De la începutul lunii august, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, avariind cel puțin cinci rafinării importante. Calculele reporterilor Reuters arată că atacurile ucrainene au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu 17%, sau aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi. Surse din industria energetică au declarat pentru cotidianul de afaceri Kommersant că producția de benzină a scăzut cu aproximativ 10%. Peste 300 de benzinării din Rusia s-au închis, în timp ce în multe regiuni s-a introdus un sistem de rații de 10-20 de litri per client. Prețurile angro la benzină au crescut cu 40-50% de la începutul anului. Zelenski: Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că președintele american Donald Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia, descriind poziția Washingtonului ca fiind o politică „ochi pentru ochi”. După ce s-a întâlnit cu Zelenski, Trump le-a declarat reporterilor că Rusia se confruntă cu o criză de combustibil iar economia sa suferă de „probleme majore.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul rus de Externe: NATO și Uniunea Europeană folosesc UCRAINA pentru a purta „un război adevărat” împotriva Rusiei