Etichetă: energie

Nuclearelectrica semnează cu cea mai mare bancă din lume finanțarea de 620 mil. euro pentru trei reactoare nucleare

Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunță un împrumut total de 620 mil. euro de la un consorțiu bancar condus de JP Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Banii ar urma să fie folosiți pentru retehnologizarea reactorului nuclear 1 și construcția reactoarelor 3 și 4. În acest moment, Cernavodă aduce circa 20% din energia produsă în România.  Sindicatul bancar este format din următoarele bănci: Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4. Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane eurovor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavoda. Retehnologizarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare. Recent, Nuclearelectrica a început lucrările de construcții civile pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda. Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice to Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica. Proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție). „Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”. -Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica „Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte.”-Daniel Adam, Director Financiar, Nuclearelectrica Ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU (cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare) și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă, se mai arată în comunicatul companiei.

Comisia Europeană refuză să comenteze planurile de renunțare la importurile de energie din Rusia /Vom face un anunț la momentul potrivit

Comisia Europeană a refuzat să comenteze, miercuri, solicitările Statelor Unite și planurile Bruxellesului de renunțare în totalitate la importurile de petrol și gaz din Rusia, în contextul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Rugat să spună dacă Ungaria și Slovacia vor putea importa în continuare, ca excepție, petrol și gaze din Rusia, Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a refuzat să facă vreun comentariu. ”Mulțumim, v-ați răspuns deja la propria întrebare. Nu voi face comentarii în plus față de ce am spus, anume că vom face un anunț la momentul potrivit”, a afirmat Olof Gill. Președintele SUA, Donald Trump, le-a cerut marți țărilor europene să înceteze achizițiile de energie rusească. ”China și India sunt primii finanțatori ai războiului din Ucraina, prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc, dar, fără a avea nicio scuză, nici măcar state membre NATO nu au oprit total importurile de energie din Rusia. Am aflat despre acest lucru acum două săptămâni și nu am fost încântat. Gândiți-vă, finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine a mai pomenit așa ceva?!”, a declarat Trump în discursul rostit la tribuna Adunării Generale a ONU. ”Dacă Rusia nu va fi pregătită să accepte un acord de oprire a războiului, Statele Unite sunt pregătite să impună o serie de tarife vamale puternice, care cred că ar opri foarte rapid vărsarea de sânge. Dar, pentru ca aceste tarife să fie eficiente, toate națiunile europene, toți cei adunați aici acum, va trebui să vă alăturați prin aceleași măsuri. Statele europene trebuie să înceteze imediat achizițiile de energie din Rusia”, a subliniat președintele SUA. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut să susțină inițiativa președintelui Trump, precizând însă că decizia aparține Consiliului UE. ”Președintele Trump are dreptate în totalitate. Noi acționăm în acest sens, am redus masiv aprovizionarea cu gaze din Rusia, am renunțat total la cărbunii din Rusia, am redus și aprovizionarea cu petrol, dar încă mai cumpărăm pe continentul european. Iar acum impunem sancțiuni asupra porturilor unde vine gaz lichefiat din Rusia și vrem să aplicăm tarife asupra petrolului rusesc care încă ajunge în UE. Practic, acționăm pentru eliminarea ultimelor fragmente de petrol și gaz rusesc care ajung în UE, vrem să scăpăm de ele”, a afirmat președintele Comisiei Europene. Rugată să spună dacă importurile de energie rusească vor fi sistate abia în 2027, Ursula von der Leyen a semnalat că depune eforturi pentru ca acest lucru să se întâmple mai curând. ”Vrem să renunțăm mai devreme, absolut. Deci, până la sfârșitul anului, am stabilit reducerea treptată, acum am propus sancțiunile, trebuie agreate de statele membre. Dar trebuie să acționăm mai rapid, pentru că fondurile ajung în buzunarele lui Vladimir Putin și nu se poate acest lucru”, a subliniat ea. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: Italia trimite o FREGATĂ pentru protejarea flotilei umanitare atacate de Israel /UE condamnă vehement incidentele din Mediterană Guvernul FRANȚEI ia măsuri împotriva deficitului bugetar/ Lecornu suspendă cheltuielile în domeniul comunicării

România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație

Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă:

Apelul ministrului Muncii către beneficiarii tichetelor de energie: Să se înscrie cât mai repede în platforma dedicată

Florin Manole declară la RFI că „primele au fost plătite, pot fi folosite, probabil că au şi fost folosite unele”. Ministrul Muncii precizează că întârzierile au fost rezolvate: „Au fost nişte discuţii în spaţiul public, mai mult cu Poşta Română, dar s-au clarificat şi acum toate instituţiile implicate lucrează împreună, nu sunt întârzieri”. Manole face un apel către beneficiarii tichetului de energie: „Cine se va înscrie în platformă până la sfârşitul acestei luni va beneficia şi de banii din urmă, ca să zic aşa, chestiune care nu va mai fi posibilă, dacă se vor înscrie în platformă în decembrie sau în ianuarie, nu vor mai primi tichetul pe, să zicem, august. Dar altfel, cine se înscrie şi este un apel pe care îl facem constant, cât mai mulţi oameni să se înscrie în platformă, primăriile îi ajută pe cei care nu se pricep, Poşta Română ajută, rudele, nepoţii mai familiarizaţi cu chestiunile digitale îi pot ajuta pe cei mai vârstnici sau cei mai puţin pricepuţi în a se înscrie în platformă, este un efort colectiv şi nu văd în acest moment motive de îngrijorare”.

Ministrul Energiei avertizează: România riscă blackout și penalități de 2 miliarde euro dacă închide centralele pe cărbune

Ministrul Bogdan Ivan a explicat vineri seara, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul. Ministrul a avertizat că închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%. În plus, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a explicat Ivan. Ministrul a precizat că un răspuns formal de la Comisia Europeană va dura câteva săptămâni, în timp ce un răspuns informal va veni mai rapid.

Bogdan Ivan, după ce CEO Hidroelectrica a demisionat: Facem toate procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3 CNN, că Karoly Borbely, CEO al companiei Hidroelectrica, a ales să demisioneze în urma sesizării Comisiei Europene către România, cea în care a arătat că este pusă în pericol suma de 16 milioane de euro din PNRR. Bogdan Ivan a precizat că Hidroelectrica rămâne în continuare o companie stabilă. Cred, personal, că este o mare pierde pentru această companie că un CEOde nivelul domnului Borbely a plecat de pe această poziție. Au fost niște detalii la procedura de selecție, o perioadă scurtă de timp în care domnia sa a fost și în consilii de supraveghere și în perioada în care s-a demarat selecția pentru alegerea directorului general, cei din comisie au considerat acest lucru, iar pentru a nu pune România într-o situație de a pierde acești bani, domnia sa a ales să se sacrifice pentru ca România să poată să încaseze acei bani din PNRR, a mai spus Ivan. Se fac demersuri pentru a fi aleasă o nouă conducere. Ministrul a transmis pentru toți investitorii, că Hidroelectrica „este în siguranță în continuare, este la cel mai înalt nivel, facem procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă, domnul Borbely este unul dintre cei mai buni CEO de companii din Europa și este o mare pierdere”. VĂ RECOMANDĂM ȘI:

Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei

Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul la Antena 3 CNN, citat de Mediafax. Închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%, mai avertizează ministrul Eneregiei care a completat că, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a mai declarat Bogdan Ivan.

The Associated Press: Rusia și Vietnamul folosesc profituri din energie pentru a evita sancțiunile SUA /Moscova și Hanoi mențin contractele militare

Rusia și Vietnamul au creat un mecanism prin care folosesc profitul obținut de o companie de petrol și gaze, care nu este supusă sancțiunilor internaționale, pentru tranzacții cu armament, ocolind transferurile de fonduri prin sistemul financiar global. Reporterii Associated Press au obținut documente guvernamentale vietnameze care arată că sistemul, despre care s-a aflat prima dată în 2023, a fost recent îmbunătățit pentru a continua să funcționeze chiar și în cazul impunerii unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Documentele le-au fost furnizate reporterilor de către un oficial vietnamez care, sub protecția anonimatului, a indicat că face parte dintr-o facțiune care se opune strângerii legăturilor cu Rusia, care riscă să pună în pericol relația cu Washingtonul. Vietnamul a cumpărat echipament militar din Rusia pe credit – inclusiv avioane de luptă, tancuri și nave – apoi a rambursat acel credit din partea sa din profiturile obținute de Rusvietpetro, o companie petrolieră comună Vietnam-Rusia care operează în Siberia. Toate tranzacțiile au evitat sistemul global SWIFT, care este monitorizat de Statele Unite și alte națiuni occidentale. Detaliile planului au fost stabilite într-un document din vara lui 2024, înaintea unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin la Hanoi. Cum funcționează mecanismul În primul rând, profitul obținut de Vietnam din joint-venture-ul Rusvietpetro din Siberia este trimis la Moscova pentru a rambursa creditul acordat pentru achiziții militare; Sumele care rămân după rambursarea împrumuturilor sunt transferate în conturile din Rusia ale companiei ruse de petrol și gaze de stat Zarubezhneft; În cele din urmă, în Vietnam, Zarubezhneft își folosește compania joint-venture de acolo pentru a transfera o sumă egală de bani către Petrovietnam (PVN, compania vietnameză de petrol și gaze), evitând orice transfer financiar internațional. De ce este necesar mecanismul? Mecanismul conturat în documentele obținute de Associated Press pare menit să evite posibilitatea unor sancțiuni viitoare și amenințarea cu sancțiuni secundare, impuse celor care facilitează activitățile entităților aflate sub sancțiuni primare. „În contextul impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei în general și a eliminării Rusiei din SWIFT în special, această metodă de plată este considerată relativ confidențială și adecvată, deoarece banii circulă doar pe teritoriul Vietnamului și Rusiei iar Vietnamul nu trebuie să-și facă griji cu privire la riscurile de a fi afectat de embargoul SUA,” a scris directorul general al Petrovietnam, Le Ngoc Son, în documentul din 11 iunie 2024. Zarubezhneft nu se confruntă în prezent cu sancțiuni impuse în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, deși directorul său general Serghei Kudriașov a fost numit într-o serie de sancțiuni vaste asupra sectorului energetic rus, anunțate în ianuarie, cu zece zile înainte de învestirea lui Trump. Președintele consiliului de administrație al Zarubezhneft, Evgheni Murov, un fost ofițer KGB, a fost, de asemenea, sancționat de SUA în 2014, când conducea Serviciul Federal de Protecție, responsabil pentru siguranța președintelui rus Vladimir Putin și a altor oficiali de rang înalt. Operațiuni în curs de extindere În timpul vizitei lui Putin la Hanoi din iunie 2024, Zarubezhneft a primit o licență pentru a dezvolta zăcământul de gaze „Block 11-2” de pe platoul continental al Vietnamului. În mai 2025, în timpul unei vizite la Moscova, o delegație vietnameză a semnat o serie de acorduri legate de explorarea petrolului și gazelor și un „Plan de parteneriat strategic” pentru apărare și alte forme de cooperare, care acoperă perioada 2026-2030. Importanța strategică a Vietnamului, între Rusia, China și SUA Vietnamul are una dintre cele mai capabile armate din Asia de Sud-Est și lucrează la a-și consolida puterea navală și aeriană, în mare parte orientată spre o posibilă amenințare din partea Chinei. În 2011, Rusia a acordat Vietnamului un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția a două fregate și 64 de tancuri T90S. Un alt credit de opt miliarde de dolari a fost acordat în 2023 pentru un acord care implica avioane de luptă SU-30 și încă două fregate. China este astăzi cel mai mare partener comercial al Vietnamului, dar tensiunile dintre cele două țări ca urmare a pretențiilor teritoriale din Marea Chinei de Sud sunt în creștere. Între timp, Statele Unite sunt cea mai mare piață de export a Vietnamului. După ce au ridicat embargoul asupra armelor asupra Vietnamului în 2016, SUA au devenit din ce în ce mai importante în furnizarea de bunuri de apărare. La rândul său, SUA văd Vietnamul ca pe un partener strategic important în încercarea de a contracara China. Pe de altă parte, relația de zeci de ani din domeniul militar cu Rusia înseamnă că Vietnamul va rămâne dependent de Rusia pentru piese de schimb și alte materiale în anii următori, iar contractele recente sugerează că Hanoiul nu se îndepărtează de Moscova, chiar dacă relațiile cu SUA se strâng. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în ROMÂNIA și Polonia

Două rafinării din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”

Două rafinării de petrol din Rusia au fost ținta atacurilor cu drone joi, în contextul în care Ucraina își intensifică ofensiva asupra infrastructurii energetice ruse. Un incendiu a izbucnit la rafinăria Neftehim Salavat a Gazprom, după ce a fost atacată de drone, a declarat guvernatorul provinciei Radii Habirov. Rafinăria se află în Bașchiria, la o distanță de peste 1.300 de kilometri de teritoriul aflat sub controlul Ucrainei. „Două drone au atacat întreprinderea Gazprom Neftehim Salavat”, a scris Habirov, pe Telegram, descriind incidentul ca fiind un „atac terorist”. El a spus că agenții de securitate au deschis focul asupra dronelor. Echipajele de intervenție lucrează pentru a limita incendiul, a spus Habirov, adăugând că nimeni nu a fost rănit în atac. Amploarea pagubelor nu este cunoscută. „Analizăm amploarea pagubelor”, a declarat Habirov. Neftehim Salavat, a zecea cea mai mare rafinărie din Rusia, cu o capacitate de zece milioane de tone metrice de petrol anual, procesează peste 150 de produse petroliere și chimice. Dronele ucrainene au vizat pentru prima dată rafinăria în mai 2024. Forțele ucrainene au revendicat un atac asupra rafinăriei Lukoil din Volgograd Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei au revendicat, de asemenea, un atac asupra importantei rafinării Lukoil din Volgograd, din regiunea Volga. Informația nu a putut fi verificată în mod independent de reporterii Bloomberg, iar Lukoil nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Rafinăria din Volgograd – cu o capacitate de aproximativ 300.000 de barili pe zi – și-a oprit operațiunile după atac, au anunțat reprezentanții forțelor de operațiuni speciale ale Ucrainei. Începând de luna trecută, forțele militare ucrainene au intensificat atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice a Rusiei, inclusiv a rafinăriilor de petrol. În august, au fost efectuate cel puțin 13 atacuri, cel mai mare număr într-o singură lună de la începutul invadării Ucrainei. Până acum, în septembrie au avut loc cel puțin șase atacuri. Săptămâna trecută, dronele au atacat cel mai mare terminal petrolier al Rusiei din Marea Baltică, iar Ucraina a revendicat atacuri asupra stațiilor de pompare care alimentează un alt hub de la Baltică, terminalul Ust-Luga. Ca urmare a atacurilor repetate ale ucrainenilor, capacitatea de rafinare a Rusiei a scăzut sub cinci milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din aprilie 2022, potrivit estimărilor JPMorgan Chase, iar exportul de țiței a fost redus cu peste 900.000 de barili pe zi, conform calculelor Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir PUTIN continuă colaborarea cu Narendra Modi/ Rusia și India contracarează presiunile Statelor Unite 

Ilie Bolojan, în războiul DECLARAȚIILOR tarifelor de la energie: Domnul Recean a făcut o afirmație corectă, nici Ivan nu a dezinformat

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți seara cine a spus adevărul despre prețul cu care România vinde energie Republicii Moldova, după ce ministrul român Bogdan Ivan a afirmat că România nu exportă energie ieftină peste Prut, iar premierul moldovean Dorin Recean a vorbit de un preț mic. Ilie Bolojan a explicat că țara noastră nu a reușit să rezolve problema stocării energiei, motiv pentru care facturile românilor sunt mari în continuare. „Am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim ceea ce ar trebui să punem, în condițiile în care s-a schimbat și mixul de energie. Sistemul nostru era gândit pentru producția de energie în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat foarte mult partea de energie, componenetele de energei care înseamnă fotovoltaice și eolian. Suntem în situația în care în anumite zile la prânz, de exemplu în zilele călduroase avem un exces de energie și exportăm pentru că nu poate consuma nimeni în România, pentru că n-am făcut stocare. De cealaltă parte, importăm în orele de seară de la orele 19-21 când este consumul mare importăm la un preț mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie să ne creștem producția, atât pe componeneta de gaz dar și pe nuclear și să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus Bolojan. Republica Moldova și tariful de energie Premierul a explicat că în cazul Republicii Moldova există două tipuri de energie, cea pe care o cumperi pe termen lung sau cea pe care o cumperi pe piața bursieră. Energia din Republica Moldova se vinde pe două componente, o parte se vinde la prețul fix, este avantajos la prețul standard, iar diferența se cumpără la prețul slot, care este un preț mai mare, la final se face un mix între aceste două prețuri și iese un preț bun pentru Republica Moldova, a mai spus Bolojan. Concluzia premierului a fost că: „Domnul Recean a făcut o afirmație corectă că România ajută R. Moldova, și ca să fiu cinstit nici domnul Ivan nu a dezinformat pe nimeni”.