ANRE a sancționat un furnizorul de energie GRENERG cu amenzi totale de 740.000 de lei, pentru câteva zeci de abateri. Ce au reclamat clienții
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aplicat amenzi totale de 740.000 de lei pentru 84 de abateri descoperite în timpul controlului la furnizorul de energie electrică GRENERG, derulat după ce autoritatea a luat act de o serie de informații apărute în spațiul public despre comportamentul potențial abuziv al acestuia și mai multe sesizări primite de la consumatori. Controlul derulat de ANRE pornind de la sesizările referitoare la schimbarea abuzivă a furnizorului s-a finalizat cu o amendă în cuantum total de 340.000 lei, în care 34 de fapte au fost sancționate cu câte 10.000 de lei fiecare. Consumatorii reclamai că primesc facturi din partea societății GRENERG, deși nu aleseseră acest furnizor, au transmis reprezentanții autorității. În ceea ce privește modul în care furnizorul GRENERG a întocmit facturile, mai precis cu nerespectarea prevederilor Regulamentului de furnizare, controlul a constatat 53 de contravenții. Cuantumul total al amenzii a fost maximul permis de legislație, în valoare totală de 400.000 lei. În urma controlului efectuat de către ANRE, furnizorul GRENERG are termen data de 15 iulie 2025 pentru a informa toți clienții din portofoliu referitor la dreptul consumatorului de a primi compensaţii pentru nerespectarea de către furnizor a obligaţiilor prevăzute în Standardul de performanţă pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, precum și modalitatea de acordare a acestora. Totodată, furnizorul GRENERG va calcula pentru fiecare client care a făcut obiectul contravențiilor, diferența dintre indexul nou din factura aferentă lunii aprilie 2025 și indexul vechi aferent lunii octombrie 2024, făcând o comparație cu total consum facturat de GRENERG în aceeași perioadă. Pentru clienții care au reziliat contractele de furnizare se va lua în calcul citirea la data schimbării furnizorului. Diferențele identificate din cele două moduri de calcul se reglează astfel încât consumul total facturat clientului să fie cel real. Situația comparativă se va prezenta de către GRENERG către ANRE până pe 1 iulie 2025. „Faptul că românii au primit facturi de la un furnizor pe care nu l-au ales, precum și faptul că au fost facturați nerespectând reglementările ANRE, este inacceptabil. Le transmit tuturor furnizorilor de energie: practicile de manipulare, inducerea în eroare sau folosirea frauduloasă a datelor clienților NU vor fi tolerate. Consumatorilor le transmit că NU sunt singuri:ANRE va interveni cu toată fermitatea în astfel de cazuri”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu. Cifră de afaceri de zeci de milioane cu 20 de angajați Potrivit datelor publice, GRENERG a avut o cifră de afaceri de 65,2 milioane de lei în 2024, cu o creștere de peste 17% față de 2023, dar cu un vârf de peste 79 de milioane de lei la final de 2022. Furnizorul a avut un profit de 4,02 milioane de lei, cu 33% mai mic decât în anul precedent. În 2022, firma, înregistrată în Satu Mare, a avut un profit de peste 15 milioane de lei. GRENERG SRL a raportat un număr de 20 angajați în anul 2024. Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Sebastian Burduja explică COSTUL ridicat al energiei din România: Pentru că piața europeană e unică doar pe hârtie
„De ce energia costă pe piaţa zilei de astăzi 84 EUR în România, 25 EUR în Franţa şi 60 EUR în Austria? Pentru că piaţa energetică europeană e unică doar pe hârtie”, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Liberalul spune că e nevoie de o „infrastructură conectivă transfrontalieră” pentru ca prețurile la energie din statele membre să fie similare. „În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc. Am explicat aceste lucruri pe înțelesul tuturor și voi continua, în următoarele zile, să detaliez cauzele prețurilor energiei din România și din regiune. Este important pentru toți românii să cunoască adevărul, dincolo de toate dezinformările toxice din spațiul public”. Potrivit ministrului Energiei, România are 4000 MW de interconexiuni cu vecinii, iar planul Transelectrica este ca în următorii 5 ani să se ajungă la peste 7000 MW. „Pe subiectul interconexiunilor, am cerut în repetate rânduri la Bruxelles să avem cu toții obligații și drepturi egale. Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin Uniunea Cărbunelui și Oțelului. România a fost, este și va fi un bun cetățean european. Avem deja interconexiuni de 4000 MW, cu toți vecinii, iar planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000 MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel. Între Austria și Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria și Ungaria capacitatea ar putea fi ușor dublată, dar nu se dorește de mulți ani. Ca urmare a eforturilor din ultimul an la Bruxelles, dezvoltarea interconexiunilor și îmbunătățirea funcționării pieței europene a energiei au devenit priorități de grad zero pentru Comisia Europeană, prin vocea președintelui, Ursula von der Leyen, și a comisarului pentru energie, Dan Jorgensen. Vom continua să urmărim implementarea acestor angajamente”. Plafonarea tarifelor la energie încetează la 1 iulie 2025 Furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a transmite, până cel târziu la data de 10 iunie 2025, o informare scrisă, adresată fiecărui client din portofoliu propriu, cu privire la: încetarea schemei de sprijin pentru energie electrică începând cu 1 iulie 2025; revenirea la prețul contractual stabilit între părți, fie cel agreat la semnarea contractului, fie cel comunicat cu ocazia actualizării condițiilor economice; modul de stabilire a prețului pentru clienții aflați în regim de furnizare de ultimă instanță, dacă este cazul; posibilitatea schimbării furnizorului, proces care este gratuit și nu implică modificări de ordin tehnic; modalitățile de încheiere a unui contract de furnizare în regim concurențial și accesul la aplicația „Comparator oferte-tip de furnizare a energiei electrice”, de pe site-ul ANRE. Video: Facebook – Sebastian Burduja Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus”
„Sistemul energetic național funcționează fără probleme, chiar dacă, în Duminica Rusaliilor, se înregistrează un consum mic de energie, aproximativ 3.700 MW, similar celui din zilele de Paște”, a anunțat duminică ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit ministrului, la această oră producția de energie a României se situează la 4.200 de MW, în timp ce consumul este la aproximativ 3.700 MW, rezultând o diferență de aproape 500 MW, pe care România o exportă. „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus. Sistemul energetic național și-a dovedit capacitatea de a face față unor situații deosebite în ultimii ani. Avem specialiști de top în Dispecerul Energetic Național (DEN) și la nivelul unităților mari de producție. Avem un mix energetic divers și suficient de flexibil, cu aproape o treime din producția națională venind din hidrocentrale. Vestea bună legată de ploile din ultimele săptămâni este că am depășit 87% grad de umplere în lacurile energetice. Din acest punct de vedere, suntem pregătiți pentru o eventuală vară secetoasă”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Sebastian Burduja a dezvăluit că duminică, în jurul orei 11:30, mixul energetic al României era compus în proporție de 30% din energie fotovoltaică și eoliană (aproape 1.000MW în parcurile solare, fără a pune la socoteală producția prosumatorilor). ‘Unitatea 1 de la Cernavodă produce în bandă și își face treaba cu peste 660 MW, iar unitatea 2 va reveni pe finalul lunii, după perioada de mentenanță programată de Nuclearelectrica. Ne va ajuta cu siguranță în lunile următoare, pe măsură ce consumul va crește, odată cu temperatura de afară. Pe partea de gaz și cărbune, avem producție redusă acum, în total aproximativ 850 MW’, a notat Burduja. „Un mix curat per total, cu aproape 80% din producție din surse care nu produc emisii de gaze cu efect de seră (hidro, nuclear, solar, eolian). Asta nu înseamnă că putem elimina brusc cărbunele din mixul energetic național, fără a pune nimic în loc. Voi susține până la capăt acest lucru, așa cum voi susține rolul gazului drept combustibil de tranziție – România fiind deja în poziția privilegiată de producător nr. 1 din UE, iar din 2027 ne vom dubla producția, odată cu exploatarea gazelor din Neptun Deep. Acolo forajul merge foarte bine și suntem în grafic pentru începerea producției în 2027”, a mai precizat șeful interimar de la Energie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Cât vor fi FACTURILE românilor după expirarea plafonării, din 1 iulie. Sebastian Burduja: Nu un ministru stabilește prețul energiei, ci piața
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat, într-o postare pe Facebook bazată și pe mesajele solicitate și primite de la consumatori, care au fost cauzele scumpirilor galopante a facturilor – care au dus la instituirea schemei de compensare și plafonare a prețurilor, cum se formează prețul din facturile actuale și ce urmează din 1 iulie, când această intervenție a statului încetează, în cazul energiei electrice și rămâne valabilă până la finalul lui martie 2026 în cazul gazelor naturale. Sebastian Burduja a scris vineri o postare intitulată „Adevărul despre energia României și facturile românilor”, după ce i-a invitat, de dimineață, pe consumatori să împărtășească experiența proprie. Postarea vine cu mai puțin de o lună înainte de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și cu doar 9 zile calendaristice, de fapt 5 lucrătoare, înainte de termenul la care autoritățile ar trebui să completeze actuala legislație pentru a defini categoriile de consumatori vulnerabili care vor beneficia de a ajutorul statului și după 1 iulie. Contactați de Gândul, oficialii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, au transmis, la finalul lunii aprilie, că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Explicațiile ministrului Energiei „Clar și răspicat: nu un ministru stabilește prețul energiei, ci piața, adică cererea vs. oferta. Ca să avem facturi mai mici, ceea ce ne dorim cu toții, trebuie să creștem producția (oferta) de energie electrică prin investiții. În mandatul meu, în 2024, s-au pus în funcțiune 1251MW noi, cât în opt ani anteriori la un loc. Anul acesta, estimăm încă 2500MW, probabil cel mai bun an postdecembrist. Am reluat inclusiv investițiile în hidrocentralele blocate de decenii, cu toată opoziția din partea a 2-3 asociații de mediu, pentru un posibil aport de încă 700MW. Mai mult, între 2009-2022, România a închis peste 7000MW producție de energie în bandă (cărbune și gaz). Pe mandatul meu, în acești doi ani, NU am închis niciun grup energetic”, a scris Sebastian Burduja. Ministrul a detaliat ce a dus la creșterea prețurilor. „După începerea războiului din Ucraina, prețul energiei electrice și prețul gazului au înregistrat creșteri masive în toată Europa. Ucraina, dintr-un net exportator de energie ieftină, a devenit importator, iar întreaga Europă de Est a înregistrat un deficit de energie disponibilă. Ofertă mai mică, prețuri mai mari. Lipsa interconexiunilor din Europa Centrală (Austria, Slovacia etc.) agravează problema, pentru că energia ieftină produsă în Vestul Europei (Franța, Belgia etc.) nu poate fizic să ajungă până la noi. Mă lupt la Bruxelles de un an de zile pentru acest subiect, alături de miniștrii energiei din Grecia, Bulgaria și alții, iar rezultatul este că interconexiunile au devenit prioritate zero pentru actuala Comisie. Și se vor face”, a scris demnitarul. Astfel, în ultimii trei ani, facturile au fost plafonate, iar România a avut al cincilea cel mai mic preț la energie electrică din UE. „Plafoanele de preț au rămas neschimbate, deși inflația a crescut semnificativ în această perioadă, la fel și salariul minim. Ne place sau nu, aceasta este realitatea”, a scris Sebastian Burduja. Ministrul a atașat și un tabel cu datele centralizate la nivel național. „Din 8,7 milioane de locuri de consum casnic, peste 4 milioane, adică 46% din total, consumă în medie 46 kWh pe lună și plătesc la prețul plafonat 32 lei. Adică aproximativ 1 leu pe zi. E mult? E puțin? Judecați dumneavoastră. Alte 3,2 milioane, reprezentând 37% din total, consumă în medie 147 kWh pe lună, iar la prețul actual plafonat (0,80 lei/kWh) factura este 118 lei. Restul de 17%, aproximativ 1,45 milioane locuri de consum, au un consum mediu lunar mai mare de 255 kWh, unde prețul final facturat nu poate depăși 1,3 lei/kWh. Pentru aceștia, după 1 iulie, facturile ar putea chiar să scadă cu 20%, existând oferte acum în piață în jur de 1 leu/kWh”, arată deminitarul. Sebastian Burduja a subliniat că românii cu venituri modeste vor fi ajutați. „După 1 iulie, toți consumatorii vulnerabili vor beneficia de un sprijin lunar din partea statului pentru reducerea facturilor la energie electrică. Este normal ca sprijinul statului să meargă către cei care nu își permit plata acestor facturi, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene”, a scris el. Oficialul a îndemnat consumatorii să studieze piața și aleagă cea mai bună ofertă, care se face online, rapid și simplu, anunțând în același timp că analizează și alte opțiuni pentru reducerea prețului la energie electrică, iar acestea vor fi parte din programul de guvernare. „Dragi români, populiștii toxici vă pot minți că energia ar trebui să fie gratis sau că plătim cea mai scumpă energie din UE sau că urmează apocalipsa energetică după 1 iulie. Datoria mea ca ministru este să spun adevărul. Pot exista creșteri ale prețului din facturi, în funcție de consum, furnizor, evoluția cererii și ofertei. Așa funcționează o piață, pentru orice produs sau serviciu”, potrivit ministrului. „Am explicat mai sus, pe înțelesul tuturor, cauzele pentru energia României de astăzi și soluțiile pentru cea de mâine. Există o singură cale pentru facturi mai mici: investiții, investiții, investiții. Și asta facem, cu peste 14 miliarde EUR fonduri europene atrase
Actorii din piață despre măsuri în lucru: România trebuie să acționeze urgent pentru combaterea sărăciei energetice și reducerea volatilității pieței
Într-un comunicat comun transmis vineri seara, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și Federația Patronală a Energiei (FPE) au enunțat poziția lor pe tema măsurilor concrete și echitabile pe care le consideră urgente și necesare pentru a combate sărăcia energetică, pentru reducerea presiunii asupra bugetului public și a valorifica resursele disponibile pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Oficialii ACUE și ai FPE au punctat trei direcții considerate esențiale în actualul context al pieței din România, cu mai puțin de o lună înainte de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, din 1 iulie. Definirea corectă a consumatorului vulnerabil, pentru ca ajutorul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie Reducerea TVA la energie, o măsură rapidă și echitabilă, care poate atenua efectele volatilității pieței Menținerea echilibrului fiscal, prin utilizarea fondurilor europene sau naționale pentru compensarea măsurilor de sprijin Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Contactați de Gândul, oficialii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a transmis, la solicitarea Gândul, la finalul lunii aprilie, că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Poziția ACUE și FPE „Propunerea lansată recent de autoritățile din domeniul energetic privind reducerea TVA la energie reprezintă o măsură rapidă și echitabilă, cu potențialul de a atenua efectele volatilității pieței. Adoptarea acesteia ar contribui la încadrarea României în liniile de politică promovate la nivel european și considerăm că ar reprezenta una dintre căile de acțiune dezirabile pentru protecția tuturor consumatorilor. De altfel, în februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru reducerea costurilor la energie în UE, care include și recomandarea ca statele membre să reducă taxele naționale pe electricitate pentru a sprijini consumatorii și economia. Măsura a fost aplicată de majoritatea statelor europene”, au transmis cele două federații. Aplicarea unei cote reduse de TVA – de 9% conform informațiilor vehiculate pe surse – pentru consumul final de energie electrică, față de actualul nivel de 19%, ar putea fi o soluție de diminuare a facturilor, după expirarea schemei de compensare și plafonare la energie electrică, de la 1 iulie, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, marți, citat de Profit.ro. „Totuși, România trebuie să adopte de urgență mai multe măsuri concrete și echitabile pentru a combate sărăcia energetică, a reduce presiunea asupra bugetului public și a valorifica resursele disponibile pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Intervențiile actuale prin plafonarea generalizată a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale s-au dovedit ineficiente, costisitoare și generatoare de distorsiuni în funcționarea pieței de energie”, au transmis ACUE și FPE. Potrivit celor două federații, din pachetul de măsuri nu trebuie să lipsească definirea corectă a consumatorului vulnerabil care nu este actualizată corespunzător și nu reflectă suficient criteriile impuse de Comisia Europeană. Instrumentele de identificare și sprijin nu sunt implementate eficient, lipsesc baze de date coerente și interconectate între instituții (ANAF, ANRE, primării, ministere). „În contextul discuțiilor despre resursele bugetare insuficiente semnalăm că România pierde fonduri europene nerambursabile din cauza incapacității administrative de a defini și identifica corect consumatorii vulnerabili de energie electrică și de gaze naturale. Comisia Europeană a emis avertismente clare privind faptul că, fără un cadru clar, sumele alocate prin numeroase programe nu vor fi decontate”, au transmis actorii citați. „Bugetul național se confruntă deja cu presiuni majore” Cele două federații au enumerat ce sume sunt în joc. Pe de o parte, România a cerut în jur de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU. Parte din fondurile din Componenta Energie a PNRR (ex. subvenții pentru eficiență energetică la nivel de gospodării). Acestea sunt condiționate de implementarea protecției consumatorilor vulnerabili. În al doilea rând, Fondul Social European pentru Climă oferă sprijin financiar pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili. România poate beneficia de o alocare între 5,05 și maxim 6,01 miliarde EUR, începând cu anul 2026, dacă finalizează Planul Social pentru Climă (inclusiv stabilirea numărului de gospodării și microîntreprinderi vulnerabile) până cel târziu la 30 iunie 2025. „Bugetul național se confruntă deja cu presiuni majore. Fără reforme urgente și politici țintite, România riscă să piardă accesul la fonduri europene importante și să agraveze dezechilibrele din sectorul energetic”, au conchis federațiile. ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro. Federația Patronală a Energiei, fondată în anul 1991, este un promotor al acțiunilor necesare pentru ca România să se bucure de energie abundentă, accesibilă ca preț, obținută respectând principiile de protecție a mediului. Federația Patronală a Energiei reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și a tehnologiilor necesare reducerii emisiilor, în ritm cu dezvoltarea lor în țara noastră. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja: „REDUCEREA TVA la energie poate fi o soluție de diminuare a facturilor după liberalizare”. / „Viitorul Guvern va decide” Sebastian Burduja: Nu va veni ARMAGEDDONUL energetic”. Ce le recomandă ministrul Energiei
Fitch revizuiește perspectiva Transgaz de la Stabilă la POZITIVĂ și confirmă ratingul implicit pe termen lung la BBB-. Cum au evoluat acțiunile
Agenția Internațională de Rating Fitch a revizuit, miercuri, perspectiva Transgaz SA de la Stabilă la Pozitivă și a confirmat ratingul implicit pe termen lung (IDR) la „BBB-” și profilul de credit independent (SCP) la „bbb-”, a anunțat operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale printr-o informarepe site și la Bursa de Valori București. Fitch Ratings a analizat modelul financiar al Transgaz, performanțele obținute de companie, planurile strategice de dezvoltare sustenabila și a îmbunătățit perspectiva cu o treaptă, de la BBB- cu perspectiva Stabilă la BBB- cu perspectiva Pozitivă. „Revizuirea perspectivei reflectă un grad de îndatorare net sub sensibilitatea pozitivă, o mai bună vizibilitate a EBITDA datorită tranziției către un model OTS pur reglementat și o lichiditate îmbunătățită. Perspectiva pozitivă reflectă, de asemenea, progresul înregistrat în cadrul celui mai mare proiect de investiții, Marea Neagră-Podișor, care potrivit companiei se preconizează că va fi recunoscută în baza de active reglementate (BAR) în octombrie 2025, conducând la o creștere substanțială a BAR și a EBITDA”, se arată în raportul agenției. „Perspectiva pozitivă indică faptul că agenția de rating consideră că există o probabilitate crescută ca ratingul de credit al companiei sa fie îmbunătățit”, potrivit directorului general al companiei, Ion Sterian. Potrivit șefului Transgaz, cu o creștere de peste 54% a capitalizării bursiere în intervalul 3 iunie 2024 – 3 iunie 2025 și o apreciere de aproape 50% a acțiunii în primele șase luni ale anului 2025, Transgaz s-a distins ca un vector esențial al performanței indicelui BET-NG, consolidându-și poziția de companie strategică în sectorul energetic. În primele luni ale anului 2025, prețul de închidere al acțiunii Transgaz a fost în creștere marcând o apreciere de peste 46%, de la 23,80 lei/acțiune lei la începutul lunii ianuarie 2025 la 34,75 lei/acțiune în data de 3 iunie 2025. „Menținerea unei tendințe generale de creștere indică încrederea pieței în performanța pe termen mediu și lung a companiei și interesul crescut din partea investitorilor, atrași de potențialul de creștere și de randamentele oferite de companie”, arată oficialii Transgaz. În ceea ce privește capitalizarea bursieră a Transgaz, comparativ cu prima zi de tranzacționare din anul 2025, respectiv 3 ianuarie 2025, capitalizarea bursierăa Transgaz a crescut cu 46%, respectiv cu 2.063 mil. lei (393 mil. euro), de la valoarea de 4.483 mil lei (901 mil. euro) înregistrată în data de 3 ianuarie 2025 la valoarea de 6.546 mil. lei (1.294 mil. euro) înregistrată în data de 3 iunie 2025. „Evoluția acțiunii Transgaz în perioada iunie 2024 – iunie 2025 a fost una robustă și pozitivă, cu o creștere de aproximativ 54%, reflectând performanța financiară solidă a companiei, strategia de dezvoltare și poziția sa strategică în sectorul energetic românesc. Această evoluție indică un interes susținut al investitorilor și confirmă rolul esențial al Transgaz în infrastructura energetică națională”, arată oficialii Transgaz. Totodată, comparativ cu perioada similară a anului 2024, respectiv 3 iunie 2024, capitalizarea bursiera a Transgaz a crescut cu 54,10%, respectiv cu 2.298 mil. lei (440 mil. euro), de la valoarea de 4.248 mil lei (854 mil. euro) înregistrată pe 3 iunie 2024 la valoarea de 6.546 mil. lei (1.294 mil euro) înregistrată marți, 3 iunie 2025. „Creșterea capitalizării bursiere și a valorii acțiunilor subliniază rolul strategic al Transgaz în infrastructura energetică a României și potențialul său de a atrage investiții pe termen lung. Această tendință ascendentă sugerează o perspectivă pozitivă pentru viitorul companiei pe piața de capital”, arată șeful Transgaz. Raportul integral publicat de agenția de rating Fitch poate fi consultat AICI. Citiți și: CCR a publicat motivarea privind SUPRAIMPOZITAREA producătorilor de energie și contribuția la schema de plafonare. Cine poate primi despăgubiri Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Curtea de Apel Cluj a suspendat acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja: Este o decizie temporară
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă asigurări că își menține strategia de operaționalizare și punere în funcțiune a proiectelor de de hidrocentrale sau amenajări hidroenergetice – abandonate după 1989 în diverse stadii de execuție – după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis miercuri suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja a anunțat că a luat act cu regret de decizia instanței din Cluj privind amenajarea de la Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. „Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990. Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie “temporară”, pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. La cât se ridică pierderile Potrivit demnitarului, în perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Pe de altă parte, recent, pe 29 mai, tot Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj care a cerut instanței anularea autorizației de construire a gazoductlui Tuzla Podișor, proiect strategic al statului, de peste 500 de milioane de euro, gândită să aducă în sistemul național de transport al gazelor naturale producția din Marea Neagră și care este foarte aproape de momentul oficial al recepției lucrărilor. Potrivit cifrele publicate de ministrul Energiei miercuri, valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie, iar în total, pierderea însumează 443 milioane euro. „Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a transmis demnitarul. În acest litigiu urmează, pe 24 iunie, termen de judecată pe fondul cauzei, unde, spune Sebastian Burduja, responsabilii din partea statului vor demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum au reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior. „Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică. Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici”, a scris demnitarul. Câte proiecte sunt lăsate de izbeliște în țară Sebastian Burduja explica pe 21 martie, cu ocazia ceremoniei de repunere în funcțiune a Hidroagregatului nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I, de către Hidroelectica, că în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru Sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. Cele 188 de centrale operate de Hidroelectrica au o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW. „Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministerului Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj. Într-o postare din 1 aprilie, Sebastian Burduja a anunțat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze la maximum toate aceste proiecte, „după decenii de întârzieri, amânări, nepăsare și sabotaje prin procese declanșate în serie”. Sursa foto: Facebook – Sebastian Burduja Citiți și: Amenajarea hidroenergetică Cerna-Belareca a primit acordul de mediu. Lucrările, începute în ’80, au fost abandonate la 80%. Câtă energie ar produce Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: REDUCEREA TVA la energie poate fi o soluție de diminuare a facturilor după liberalizare. / Viitorul Guvern va decide
Aplicarea unei cote reduse de TVA – de 9% conform informațiilor vehiculate pe surse – pentru consumul final de energie electrică, față de actualul nivel de 19%, ar putea fi o soluție de diminuare a facturilor, după expirarea schemei de compensare și plafonare la energie electrică, de la 1 iulie, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, marți, citat de Profit.ro. Membrul Cabinetului interimar Predoiu a confirmat, marți, discuțiile privind o posibilă reducere a taxei pe valoare adăugată, într-o discuție cu jurnaliștii români prezenți la Eurelectric Power Summit 2025 de la Bruxelles, reuniunea anuală a celei mai importante organizații profesionale a industriei energetice europene, arată Profit.ro. Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, se ia în calcul cota redusă de TVA de 9% pentru energia electrică. „Cred că pe termen scurt putem să luăm în calcul anumite ajustări în privința anumitor componente de cost din facturile la energie. Ne-am propus să venim cu măsuri de reducere a acestor costuri pe cât mai multe componente posibile. Ne uităm la TVA și încercăm să avem cu Ministerul Finanțelor un dialog despre cât se încasează în prezent la TVA cu compensare, plafonare și ce ar însemna post-1 iulie, cât s-ar încasa, poate cu o cotă mai mică la TVA decât 19%”, a declarat Sebastian Burduja. „Sigur, e împotriva curentului, dar în același timp ne uităm, de exemplu, la Grecia, care de asemenea are prețuri mari la energie electrică din rațiuni similare sau din cauze similare cu ce se întâmplă în România și unde TVA la energie e 6%. Vrem să ajutăm economia, vrem să fim mai competitivi, vrem să aibă și românii facturi mai mici. Poate o cotă redusă de TVA e una dintre soluții. Noi putem propune, dar decizia va fi a Guvernului și, sigur, a Ministerului de Finanțe″, a conchis Sebastian Burduja. Calendarul noului Guvern Invitat la emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache”, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a avansat termenul de 15 iunie pentru formarea noului Guvern. Prima rundă de negocieri informale cu președintele Nicușor Dan a avut loc miercurea trecută, 28 mai, la Palatul Cotroceni. Atunci s-a decis formarea unui grup de lucru format din câte doi reprezentanți ai partidelor politice, care s-a reunit joi. Șeful statului mizează pe participarea social-democraților la formarea noului Guvern, de preferat cu liberalul Ilie Bolojan în funcția de premier Foto: Pixabay.com. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții CCR a publicat motivarea privind SUPREAIMPOZITAREA producătorilor de energie și contribiția la schema de plafonare. Cine poate primi despăgubiri Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Un pas mai aproape de preluarea Azomureș de către ROMGAZ. Au fost depuse patru oferte la licitația pentru servicii de consultanță
Patru ofertanți au cumpărat caiete de sarcini la licitația deschisă pentru servicii de consultanță în vederea preluării combinatului Azomureș, inițiată de Romgaz – principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică. La licitația pentru Servicii de consultanță pentru evaluarea, negocierea si achiziția unor active/activelor ce concură la activitatea de producție a S.C. Azomureș S.A., lansată de Romgaz pe 14 aprilie, au fost depuse patru oferte, potrivit datelor publicate pe portalul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Data limită pentru depunerea ofertelor a fost 23 mai, iar până atunci s-au înscris la licitație patru ofertanți, individual sau în asociere. Este vorba de un contract estimat la 5.486.003 de lei, lansat în licitație după o consultare a pieței. Atunci Romgaz solicitase oferte de preț în vederea stabilirii valorii estimate pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor de consultanță prin intermediul SEAP. În prezent se derulează evaluarea pentru calificare și tehnică, dar și financiară, cu termen limită pe 19 august. Cele patru entități interesate de contract: Ofertant unic : ERNST & YOUNG Ofertant unic : RINA Consulting S.p.A. Asociere : DELOITTE CONSULTANTA (lider), REFF & ASOCIATII SPRL Asociere : TUV AUSTRIA ROMANIA (lider), KPMG ADVISORY SRL Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a Romgaz a aprobat, în ședința din 29 aprilie, achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare externă a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. necesare pentru achiziția activelor ce concura la activitatea de producție a AZOMUREȘ. Hotărârea a fost adoptată cu 3.510.347.527 voturi, reprezentând 91,08% din numărul total de drepturi de vot și 99,51% din totalul voturilor valabil exprimate. Strategie pentru diversificare Potrivit caietului de sarcini, Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, vrea să își extindă activitatea, proces început în 2013 când a asimilat centrala termoelectrică de la Iernut, devenind astfel producător de energie electrică. Compania este partener egal în proiectul de exploatare a gazelor în perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici. „Romgaz și-a asumat prin Strategia 2021–2030, printre altele, creșterea cotei de piață și diversificarea portofoliului. În acest sens, Romgaz analizează posibilitatea de dezvoltare a afacerilor sale în domeniul industriei chimice, intenționând să achiziționeze o serie de active/activele ce concură la activitatea de producție a Azomureș S.A. (luând în calcul toate produsele pe care Azomureș S.A. le poate produce cu activele pe care le deține) – denumite în continuare „activele țintă” sau „perimetrul tranzacției””, potrivit datelor din caietul de sarcini. „Trebuie făcută o analiză foarte concretă” Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, anunța la sfârșitul lui februarie, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2025, că Romgaz se uită cu atenţie către piaţa de îngrăşăminte din România şi analizează posibilitatea preluării combinatului Azomureş. „Ne uităm la piaţa de îngrăşăminte din România. Automat un producător de gaze naturale ar avea o sinergie interesantă cu un astfel de activ. În acest moment suntem în perioada de consultare şi de evaluare a bunurilor din piaţă. Azomureş este un producător foarte important de îngrăşăminte din România şi poate avea o mare bucată din piaţă, însă trebuie făcută o analiză foarte concretă. Orice investiţie pe care Romgaz o face trebuie integrată în planul de afaceri pe următorii 10 ani”, a spus Răzvan Popescu, potrivit ZF. „(O decizie va fi luată – n.r.) probabil în a doua jumătate a anului″, a declarat CEO-ul Romgaz, Răzvan Popescu, citat de Profit.ro. „Beneficiile (eventualei preluări a combinatului – n.r.) sunt destul de clare, dat fiind faptul că Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România. Va însemna multe avantaje pentru Romgaz, în primul acela de a procesa gazele de proprii, de a da valoare adăugată gazului pe care îl producem, atât celui onsore, cât mai ales celui care va fi extras din proiectul Neptun Deep. Este un combinat strategic pentru România, care ar avea multe beneficii de pe urma includerii în grupul Romgaz″, a subliniat Răzvan Popescu, conform sursei citate. Potrivit datelor oficiale, Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este situată în Târgu Mureș și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele. Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte, 75% din producție fiind livrată în piața locală, către distribuitori din România. Piața regională – Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina – reprezintă câteva dintre opțiunile pentru export, la fel și țări de pe alte continente. Din cauza prețurilor uriașe ale gazelor, Combinatul Azomureş a fost închis spre finalul lui 2021, s-a redeschis în vara anului 2023, apoi a funcționat cu întreruperi și la capacitate redusă. Citiți și Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume a început să fie construită la Cernavodă: Burduja: România marchează un moment ISTORIC
Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, au turnat luni, la centrală de la Cernavodă, primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa și a treia din lume, au anunțat oficialii companiei naționale și ai Ministerului Energiei. „România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider european în energia viitorului”, a apreciat ministrul Sebastian Burduja. Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au demarat, luni, la CNE Cernavodă, lucrările de construcție ale primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, în prezența E.S. dl. RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, după ce ausemnat contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) în luna iunie 2023. Instalația de Detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune. „Astăzi scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit demnitarului, aceasta este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor. „Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului. Mai mult, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă,” a declarat Sebastian Burduja. Proiect vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului Proiectul CTRF de la CNE Cernavodă are drept obiectiv reducerea concentrației de tritiu din sistemele de apă grea ale reactoarelor CANDU de la Unitățile 1 și 2, arată oficialii ministerului. Acest proiect este vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare. Prin aceasta, se va permite reutilizarea apei grele. De asemenea, tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoare reactoare de fuziune. „Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica. Potrivit companiei, România are de asemenea oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale. „La fel cum orice structură se bazează pe o fundație solidă și impecabilă, sperăm sincer că betonul turnat astăzi, fără fisuri, va servi drept bază solidă pe care va fi construită cu succes instalația de detritiere. KHNP rămâne pe deplin angajată să colaboreze strâns cu SNN, așa cum a făcut-o întotdeauna, pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general al KHNP. Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vălcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România. Proiectul CTRF va fi finalizat în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. Acesta beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, care asigură un împrumut de 145 de milioane de euro. Prin această investiție strategică, România își consolidează poziția în industria nucleară globală și devine un actor esențial în viitorul energiei curate la nivel european. Sursa foto: Nuclearelectrica Citiți și Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele