Etichetă: energie

Ilie Bolojan, în războiul DECLARAȚIILOR tarifelor de la energie: Domnul Recean a făcut o afirmație corectă, nici Ivan nu a dezinformat

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți seara cine a spus adevărul despre prețul cu care România vinde energie Republicii Moldova, după ce ministrul român Bogdan Ivan a afirmat că România nu exportă energie ieftină peste Prut, iar premierul moldovean Dorin Recean a vorbit de un preț mic. Ilie Bolojan a explicat că țara noastră nu a reușit să rezolve problema stocării energiei, motiv pentru care facturile românilor sunt mari în continuare. „Am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim ceea ce ar trebui să punem, în condițiile în care s-a schimbat și mixul de energie. Sistemul nostru era gândit pentru producția de energie în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat foarte mult partea de energie, componenetele de energei care înseamnă fotovoltaice și eolian. Suntem în situația în care în anumite zile la prânz, de exemplu în zilele călduroase avem un exces de energie și exportăm pentru că nu poate consuma nimeni în România, pentru că n-am făcut stocare. De cealaltă parte, importăm în orele de seară de la orele 19-21 când este consumul mare importăm la un preț mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie să ne creștem producția, atât pe componeneta de gaz dar și pe nuclear și să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus Bolojan. Republica Moldova și tariful de energie Premierul a explicat că în cazul Republicii Moldova există două tipuri de energie, cea pe care o cumperi pe termen lung sau cea pe care o cumperi pe piața bursieră. Energia din Republica Moldova se vinde pe două componente, o parte se vinde la prețul fix, este avantajos la prețul standard, iar diferența se cumpără la prețul slot, care este un preț mai mare, la final se face un mix între aceste două prețuri și iese un preț bun pentru Republica Moldova, a mai spus Bolojan. Concluzia premierului a fost că: „Domnul Recean a făcut o afirmație corectă că România ajută R. Moldova, și ca să fiu cinstit nici domnul Ivan nu a dezinformat pe nimeni”. 

Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua

Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba

Statele Unite îndeamnă statele G-7 să impună taxe vamale de până la 100% Chinei și Indiei. Ce recomandă SUA cu privire la activele Rusiei din UE

SUA își vor îndemna aliații din Grupul celor Șapte să impună taxe vamale de până la 100% Chinei și Indiei, ca urmare a importurilor celor două state de petrol din Rusia. De asemenea, Statele Unite le vor comunica statelor G-7 că ar trebui să creeze o cale legală pentru a confisca activele suverane rusești blocate și să ia în considerare confiscarea sau utilizarea principalului acestor active pentru a finanța apărarea Ucrainei, potrivit unui document consultat de reporterii Bloomberg. Marea majoritate a activelor blocate ale Moscovei, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, se află în Europa. Un scenariu separat, menționat de înalti oficiali ai Statelor Unite în timpul discuțiilor cu omologii europeni, constă în confiscarea treptată a activelor blocate ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a spori presiunea asupra Moscovei să vină la masa negocierilor, conform unor persoane la curent cu chestiunea, care au dorit să rămână anonime. În prezent, profiturile generate de activele respective sunt utilizate pentru a acorda împrumuturi Ucrainei. Canada a convocat o reuniune a miniștrilor de Finanțe ai Grupului Canada, care deține președinția G-7, a convocat vineri o reuniune a miniștrilor de Finanțe ai Grupului pentru a „discuta măsuri suplimentare pentru a crește presiunea asupra Rusiei și a limita mașinăria de război rusă”, potrivit unui comunicat. Propunerea SUA prevede taxe vamale secundare de 50% până la 100% pentru China și India, precum și măsuri comerciale restrictive atât asupra importurilor, cât și asupra exporturilor. Scopul: reducerea fluxului de energie rusească și prevenirea transferului de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia, potrivit propunerii. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe nu a dorit să răspundă la întrebările reporterilor cu privire la propuneri. Președintele Donald Trump le-a spus oficialilor europeni că este dispus să impună noi taxe vamale asupra Indiei și Chinei pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la masa negocierilor cu Ucraina – dar numai dacă și națiunile din Europa fac același lucru. Trump a formulat cererea respectivă în timpul unei întâlniri dintre înalți oficiali americani și omologi din Uniunea Europeană la Washington săptămâna aceasta. Conform Bloomberg, Trump a spus că SUA ar fi dispuse să impună aceleași taxe vamale pe care le-ar impune Europa oricărei țări. Propunerea reprezintă o provocare, având în vedere că mai multe națiuni din UE, inclusiv Ungaria, au blocat sancțiuni mai stricte care vizau sectorul energetic al Rusiei. Astfel de măsuri ar necesita sprijinul tuturor statelor membre. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Secretarul american al ENERGIEI: UE ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, folosind în schimb gaz natural lichefiat din SUA

Secretarul american al Energiei: UE ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, folosind în schimb gaz natural lichefiat din SUA

Uniunea Europeană ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, înlocuindu-l cu gaz natural lichefiat din SUA, a declarat vineri secretarul american al Energiei, Chris Wright. Statele Unite au comunicat această poziție oficialilor UE săptămâna aceasta, a adăugat Wright pentru Reuters. Declarația lui Wright a fost făcută la Bruxelles, unde oficialul american s-a întâlnit joi cu comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, pentru a discuta despre sfârșitul achizițiilor europene de energie rusească. UE negociază propuneri privind eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaz rusești până în ianuarie 2028, cu o interdicție asupra contractelor pe termen scurt începând cu anul viitor. „Cred că acest lucru s-ar putea face cu ușurință în 12 luni, poate în șase luni”, a spus Wright, când a fost întrebat despre cât de repede ar putea UE să renunțe la gazul rusesc. „Cu siguranță mi-am exprimat opinia că am putea face asta mai repede. În ceea ce privește SUA, am putea face acest lucru mai repede și cred că ar fi bine dacă acele date ar fi devansate și mai mult. Nu știu dacă se va întâmpla asta, dar s-a dialogat”, a spus el, referindu-se la întâlnirea sa cu Jorgensen. În încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, SUA își intensifică presiunea asupra Europei să renunțe la energia cumpărată din Rusia, care ajută la finanțarea operațiunilor militare ale Moscovei. „Cu cât eliminăm mai repede importurile, cu atât mai repede punem presiune pe Rusia”, a spus Wright. Comisar european: Este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească Jorgensen a spus că este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească, dar că 2028 este un termen ambițios și va garanta că țările UE nu se vor confrunta între timp cu creșteri ale prețurilor la energie sau cu penurii de aprovizionare. Săptămâna aceasta, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că blocul ia în considerare o eliminare mai rapidă a importului de combustibil fosil din Rusia ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, fără a specifica cum va face Bruxelles-ul acest lucru. Noile sancțiuni necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de membri ai UE. Ungaria și Slovacia s-au opus până acum sancțiunilor asupra gazului din Rusia – motiv pentru care UE a propus 2028 ca termen pentru eliminarea completă a importurilor, într-o lege care poate fi aprobată de o majoritate consolidată a țărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:

Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul african: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură

Cu o capacitate instalată de 5,15 gigawați, Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, de pe Nilul Albastru, este cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa și printre cele mai mari 20 din lume. Cu o istorie lungă și plină de controverse, barajul are potențialul să transforme Etiopia în cel mai mare exportator de energie din Africa, dar și să sporească tensiunile dintre statele traversate de Nil.  Un proiect propus din anii ’50, amânat zeci de ani Lucrari de constructie la baraj, in 2022. Potențialul locului ales pentru baraj, la doar 14 kilometri de granița Etiopiei cu Sudanul, fusese identificat încă din timpul domniei împăratului Haile Selassie, între 1956 și 1964, de către o agenție americană de administrare a apelor, în timp ce americanii studiau cursul Nilului Albastru. Cu toate acestea, din cauza loviturii de stat din 1974, a invaziei Etiopiei de către Somalia în 1977-78 și a războiului civil lung de 15 ani din Etiopia, proiectul nu a înregistrat nici un progres până la începutul anilor 2000. Guvernul etiopian a studiat situl în octombrie 2009 și apoi iar în august 2010. În noiembrie 2010, a fost prezentat un proiect pentru baraj. La 31 martie 2011, la o zi după ce proiectul a fost făcut public, un contract de 4,8 miliarde de dolari a fost atribuit companiei italiene Salini Impregilo, fără licitație, iar piatra de temelie a barajului a fost pusă pe 2 aprilie 2011 de către prim-ministrul Meles Zenawi. Cele cinci miliarde de dolari necesare pentru proiect au provenit în principal din fonduri obținute de la populație, atât din Etiopia cât și din diaspora. Inițial, barajul fusese numit „Proiectul X”. După ce a fost anunțat acordarea contractului, proiectul a fost numit Barajul Mileniului. La 15 aprilie 2011, Consiliul de Miniștri l-a redenumit Marele Baraj al Renașterii Etiopiene. Construcția a fost finalizată în iulie 2025, opt ani mai târziu decât termenul stabilit. Cu o capacitate de rezervor de 74 de miliarde de metri cubi de apă, proiectul își propune să genereze 5.000 de megawați de energie electrică, mai mult decât dublul capacității actuale a Etiopiei. Prioritățile divergente ale statelor prin care trece Nilul Prim-ministrul Etiopiei, Abiy Ahmed, în timpul ceremoniei oficiale de inaugurare a Marelui Baraj al Renașterii Etiopiene din Guba, pe 9 septembrie 2025. Disputa privind alocarea și utilizarea apelor Nilului durează de mulți ani și a fost exacerbată de schimbările climatice și de creșterea cererii de alimente și apă din partea populațiilor în creștere. În plus, cele 11 țări prin care trece Nilul au priorități de dezvoltare divergente. Printre aceste state se numără Etiopia, Egiptul, Sudanul, Rwanda, Tanzania și Kenya. Egiptul și Sudanul se află în aval de baraj, și apele fluviului ajung acolo numai după ce au trecut prin cele nouă state din amonte. Tratatele din epoca colonială, sursa parțială a tensiunilor Cadrul legal care reglementează alocarea apelor Nilului este dominat de acorduri din epoca colonială, cele mai importante fiind din 1929 și 1959. Acordurile au fost îmbrățișate de cele două state din aval, Sudan și Egipt, dar contestate de cele nouă din amonte, inclusiv Etiopia, care susțin de mult timp că nu au fost semnatare ale tratatelor din epoca colonială și, prin urmare, nu sunt obligate să le respecte. Printre altele, aceste tratate au acordat Egiptului putere de veto asupra oricăror proiecte de construcție pe Nil sau afluenții săi. Juriștii internaționali au remarcat că tratatul din 1959, de exemplu, contrastează puternic cu principiile internaționale care ghidează utilizarea apei peste granițe din prezent. Inițial, statele din aval, în special Egiptul, s-au opus construcției barajului, argumentând că este o amenințare la adresa drepturilor lor privind accesul la apă. Etiopia a ignorat protestele și a continuat cu lucrările de construcție, moment în care Egiptul și Sudanul și-au schimbat abordarea spre a obține un acord privind umplerea și operarea barajului. Cele două state din aval considerau că umplerea barajului ar fi trebuit să dureze aproximativ 12 până la 21 de ani pentru a le proteja alimentarea cu apă, dar, din motive interne și politice, autoritățile de la Addis Abeba au preferat o perioadă de umplere mai scurtă. În plus, Egiptul și Sudanul au susținut că umplerea rezervorului fără un acord obligatoriu din punct de vedere juridic le-ar încălca interesele și drepturile. Egiptul: Barajul este o amenințare la adresa securității sale Imagine din satelit realizată pe 2 iunie 2025 de Copernicus Sentinel Data 2025. Egiptul continuă să susțină că barajul Etiopiei este o amenințare la adresa securității sale și că, dacă este necesar, va lua măsuri pentru a proteja ceea ce numește „drepturile sale istorice” asupra apelor Nilului. Egiptul se bazează pe Nil pentru mai mult de 90% din rezervele sale de apă dulce. Nevoile de apă ale țării au crescut pe măsură ce populația a crescut și economia sa s-a extins semnificativ. Totuși, în loc să-și modernizeze infrastructura de apă, să minimizeze practicile de irigații risipitoare și, în general, să îmbunătățească utilizarea apei, Egiptul s-a concentrat pe mega-proiecte grandioase care pun o presiune semnificativă asupra resurselor limitate de apă ale regiunii. Sudanul, scena unui război civil devastator din 2023, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că barajul din Etiopia afectează operațiunile propriilor baraje. Acest lucru ar face mai dificilă gestionarea planurilor de dezvoltare ale Khartoumului. În ciuda intervenției Uniunii Africane și a guvernului SUA, precum și a apelurilor Egiptului către Consiliul de Securitate al ONU, cele trei țări nu au reușit să obțină un acord. Ce reprezintă barajul pentru etiopieni? Pentru etiopieni, Marele Baraj este un simbol al unității și mândriei naționale. Este semnificativ faptul că construcția a fost întreprinsă fără a depinde de finanțare din partea actorilor externi, cum ar fi instituțiile financiare internaționale sau marile țări industrializate. Producția de energie electrică a barajului ar putea transforma dezvoltarea Etiopiei. În primul rând, energia electrică ar oferi o sursă fiabilă de energie pentru industrializarea rurală, reducând defrișările prin eliminarea nevoii populației de a tăia copaci pentru lemne de foc. În al doilea rând, ar reduce poluarea asociată cu arderea lemnului, bălegarului și a altor forme de biomasă pentru gătit și alte activități.

UE ia în considerare să accelereze eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia

Uniunea Europeană ia în considerare accelerarea eliminării importurilor de combustibili fosili din Rusia, ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficiali UE se află la Washington pentru a discuta despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce UE și SUA iau în considerare măsuri mai dure pentru a reduce veniturile Moscovei, diviziunile interne și nevoia de sprijin global ridică întrebări cu privire la cât de eficiente vor fi astfel de măsuri în izolarea Rusiei, notează Reuters. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump le-a cerut liderilor europeni să nu mai cumpere petrol din Rusia, a declarat un oficial al Casei Albe. De asemenea, el a cerut UE să impună taxe vamale de până la 100% asupra Chinei și Indiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei. Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Într-un discurs din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE „caută să elimine mai repede combustibilii fosili ruși, flota din umbră și țările terțe”, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni în curs de pregătire. Luni, Kremlinul a anunțat că nicio sancțiune nu va forța vreodată Rusia să își schimbe atitudinea față de războiul din Ucraina. UE a interzis deja importurile de țiței din Rusia pe mare – care reprezentau peste 90% din importuri – și a impus un plafon de preț în comerțul cu petrol rusesc. Uniunea a impus sancțiuni împotriva a peste 400 de petroliere și acum negociază metode pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028, începând cu noi achiziții și contracte pe termen scurt, în 2026. Sancțiunile ar putea devansa aceste termene, dar Ungaria și Slovacia s-au opus până acum unor astfel de măsuri privind importurile de gaze. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Achizițiile UE de gaz din Rusia rămân mult mai mari. Aproximativ 13% din gazul importat de Europa în acest an ar urma să vină din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei de Rusia în 2022, arată datele UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: New Delhi își caută noi aliați pentru a contracara presiunea Washingtonului/ INDIA și UE poartă negocieri pentru soluționarea problemelor comerciale

Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028

Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul

FACTURI de infarct la energie electrică. Bucureștenii sunt la limita răbdării: De la 270 la 740 de lei. Foarte scump, nu știu unde o să ajungem

Românii plătesc facturi tot mai mari la electricitate de câțiva ani. După majorarea TVA din august, facturile sunt literalmente uriașe. Acestea s-au dublat după dispariția plafonării care a fost introdusă în timpul guvernării Ciucă-Ciolacu. Cu toate că România produce mai multă energie și o vinde la un preț mai mic, chiar negativ, importă 20% din consumul total. Românii nu mai știu de unde să scoată bani în timp ce Ministerul Energiei promite că va reduce prețurile cu 25% în 2026, prin introducerea unui preț de referință și a tarifelor dinamice. Însă, experții nu sunt la fel de optimiști. Bucureștenii sunt speriați de facturile la energie „În jur de 250-300 de lei. Luăm în calcul şi varianta să schimbăm furnizorul”, a spus o perosană pentru Observator News. „740 de lei, de la 270 de lei, deja e foarte scump, nu ştiu unde o să ajungem cu toate cheltuielile”,  se plânge altul. „Ne e groază, când o veni factura”. Reporter: „La cât vă aşteptaţi?” Client: „La vreo 3 milioane şi.” Reporter: „Până acum cât plăteaţi?” Client: „Până într-un milion, mai mult nu”. Politicienii sunt optimiști, dar experții sunt pesimiști Ministerul Energiei spune însă că situaţia se va schimba și deja ar fi pregătit mai multe măsuri care ar urma să scadă preţurile. „România, în perioada în care produce mai multă energie ajunge să vândă energia la un preţ foarte mic, chiar negativ, şi ajunge să importe 20% din consumul total. Avem o discrepanţă foarte mare între preţul din timpul zilei şi preţul la care importăm”, a spus Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Media plătită de un consumator din UE e de 1,28 lei pe kWh. În România suntem la 1,50. Ţinta e ca preţul din România să fie cu măcar 1% sub media europeană”, spune Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Nu avem deloc investiţii în stocare, nu avem capacitate de stocare. Centralele pe care le avem, care ar putea să producă seara, în speţă centralele pe cărbune produc foarte scump. Şi este mai rentabil să importăm energie, decât s-o producem în propriile centrale”, spune Corina Murafa, expert energie. Potrivit datelor colectate de Antena 1, în primele cinci luni ale anului, România a exportat 5,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 99,8 euro / MWh, și a importat 7,8 milioane MWh, la un preţ mediu de 113 euro/ MWh. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: FACTURI uriașe la energie. Disperați, românii vin la ghișee și cer explicații de la furnizori

Directorul Rosatom: Rusia va ajuta China să depășească SUA și să devină cel mai mare producător de energie nucleară din lume

Rusia va ajuta China să depășească Statele Unite și să devină cel mai mare producător de energie nucleară din lume, a declarat Alexei Lihacev, directorul general al Rosatom, compania de energie nucleară de stat din Rusia. Remarcile directorului Rosatom, difuzate miercuri de televiziunea de stat rusă, au venit în urma discuțiilor de la Beijing, notează Reuters. În prezent, Statele Unite operează cea mai mare rețea de reactoare nucleare din lume, cu o capacitate instalată de aproape 97 de gigawați (GW). China face eforturi să construiască zeci de reactoare și în aprilie 2024 avea reactoare nucleare cu o capacitate de 53,2 GW, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA. „China are planuri ambițioase pentru dezvoltarea energiei atomice. A fost stabilită sarcina de a ajunge din urmă și a depăși Statele Unite în capacitate instalată, ceea ce înseamnă atingerea unei capacități de peste 100 de gigawați”, a declarat Alexei Lihacev, directorul Rosatom. Rusia a ajutat deja la construirea a patru reactoare nucleare în China Întrebat de reporterii postului de televiziune dacă Rusia va ajuta China în atingerea acestui obiectiv, Lihachev a spus: „Desigur. Vom ajuta. Deja ajutăm.” Rusia a ajutat deja la construirea a patru reactoare nucleare în China și construiește încă patru, iar China are nevoie de o cantitate mare de uraniu și combustibil nuclear pentru planurile sale ambițioase, a spus Lihacev. Ca urmare, China va trebui să dezvolte o nouă generație de reactoare cu ciclu închis al combustibilului nuclear, bazate pe tehnologia rusă, a spus el. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump spune că este dezamăgit de Vladimir Putin, dar nu este îngrijorat de relațiile tot mai apropiate dintre Rusia și China

Datele personale a o mie de utilizatori ai comparatorului ANRE au fost expuse din cauza unei vulnerabilități. Nu a fost atac cibernetic

O vulnerabilitate informatică descoperită la platforma online de schimbare a furnizorului de energie electrică și de gaze naturale la nivel național (POSF) gestionată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a dus la vulnerabilizarea datelor personale introduse de aproximativ o mie de utilizatori, potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Mediafax. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a confirmat, vineri, un incident produs pe platforma POSF, respectiv comparatorul de oferte, după ce pe rețelele sociale apăruse o informație conform căreia datele personale a 13 milioane de români au fost furate, „într-un atac fără precedent”. Incidentul a expus datele a 1.000 de persoane fizice, potrivit informațiilor preliminare oferite de contractantul tehnic al ANRE. Potrivit informațiilor obținute în premieră de MEDIAFAX de la ANRE: Nu a fost un atac cibernetic. În urma unor lucrări de mentenanță derulate de către contractantul POSF, o eroare tehnică a dus la posibilitatea accesării neautorizate a unor date. Lucrările tehnice care au permis această vulnerabilitate nu au fost derulate de către ANRE, ci de către contractantul tehnic care a dezvoltat platforma. Nu avem niciun indiciu în acest moment să considerăm că incidentul a avut intenții ostile, pentru că vulnerabilitatea a fost adusă imediat la cunoștința ANRE de către persoana care a descoperit-o. Având în vedere procesul complicat și competențele tehnice ridicate necesare pentru a accesa datele, suntem determinați să apreciem că incidentul a fost unul limitat. Nu există dovezi că datele expuse ar fi utilizate în scopuri frauduloase sau că ar fi existat această intenție. Vulnerabilitatea a fost remediată la o oră după ce a fost descoperită. Ce fel de date au fost expuse Potrivit detaliilor publicat de ANRE, în urma unor lucrări de mentenanță realizate pe platforma posf.ro de către contractantul tehnic, anumite endpoint-uri ale platformei POSF ar fi putut fi accesate fără autentificare în intervalul mai 2024 – 6 august 2025, ceea ce ar fi putut permite posibilitatea obținerii neautorizate de date cu caracter personal. Vulnerabilitatea a fost remediată la data de 06.08.2025 prin blocarea accesului public la aceste endpointuri. Conform informațiilor transmise de contractant, datele posibil expuse includ: nume, prenume; cod numeric personal (CNP); adresă de domiciliu; adresă de corespondență; serie și număr carte de identitate; telefon. Nu se știe încă numărul exact al persoanelor vizate. Potrivit informațiilor suplimentare oferite de către contractant privind incidentul, au fost estimate ca fiind expuse aproximativ 1.000 de persoane fizice, iar instituția continuă să solicite informații de la contractantul tehnic, pentru determinarea exactă a impactului. Măsurile luate de ANRE Potrivit ANRE, au fost luate trei tipuri de măsuri deja. Este vorba de măsuri tehnice imediate și suplimentare asumate de către contractantul tehnic: dezactivarea mecanismului de generare automată a API-urilor neautentificate; izolarea și restricționarea tuturor endpoint-urilor vulnerabile, până la remedierea completă a acestora; aplicarea patch-urilor de securitate și corectarea setărilor– în termen de o oră de la momentul notificării; audit complet al codului și infrastructurii; implementarea de teste automate de penetrare; instruirea echipei tehnice în bune practici de securitate; planificarea de audituri periodice interne și externe. La nivelul ANRE s-au luat măsuri administrative, respectiv proceduri de analiză și de obținere a clarificărilor tehnice de la contractant și inițierea de analize interne și demersuri pentru a atrage răspunderea contractorului, în cazul în care va exista un prejudiciu. Au fost luate și măsuri interinstituționale, respectiv ANRE a notificat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) în termenul legal. De asemenea, a solicitat sprijin din partea Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică și Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București. „Amploarea datelor expuse este încă investigată, urmând a fi stabilită ulterior. Până la finalizarea investigației, ANRE se va abține de la comentarii. În acest context, subliniem că valorile vehiculate în spațiul public sunt alarmiste și neconfirmate de nimeni. Ne cerem scuze tuturor utilizatorilor pentru îngrijorările pe care acest incident le poate provoca. Protejarea datelor cu caracter personal rămâne o prioritate absolută pentru ANRE”, au comunicat oficialii Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Sursa Foto: ANRE, Facebook Autorul recomandă: Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile