Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie
Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: Nu va veni ARMAGEDONUL energetic”. Ce le recomandă ministrul Energiei românilor de la 1 iulie
Sebastian Burduja dă asigurări că nu va veni „armageddonul energetic” de la 1 iulie, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la curent. Ministrul Energiei le recomandă românilor să se informeze doar din sursele oficiale puse la dispoziție de ANRE. Evident, facturile nu vor mai fi aceleași, nici pentru micii consumator, nici pentru cei mari. Cum poate fi gestionat consumul… Facturile, depinde prețul per kilowatt/oră înmulțit cu câți kilowați/oră consum. Deci n-aș recomanda nimănui să consume mai mult pentru că sigur va plăti mai mult. Cert este că pentru cei care astăzi au un consum de peste 300 de kilowați-oră, într-adevăr și sunt la prețul plafonat de 1,3 lei pe kilowatt-oră lucrurile se vor schimba, explică ministrul. Cum se alege furnizorul, informații pe site-ul ANRE Există oferte în piață și la 1,1 lei per kilowatt-oră, deci ar putea vedea o ieftinire în facturi cam cu 20% dacă aleg furnizorul cu cea mai bună ofertă. Și este un mesaj pentru toți românii să intre pe site-ul ANRE să-și aleagă cea mai bună ofertă, pentru că atunci când noi, în calitate de consumatori, suntem dispuși să facem asta, e o procedură online, durează puțin, se întâmplă în 24h. Practic, punem presiune pe toți furnizorii să coboare prețurile și ăsta e un lucru important. Cum vor fi susținuți consumatorii vulnerabili Pentru românii sub cu un consum de sub 100 de kilowați-oră pe lună, plafonul acela de zero 68 lei pe kilowatt-oră în raport cu prețurile actuale din piață, nu pare sustenabil ce se întâmplă în schema de compensare-plafonare, pentru că era mai simplu statul român a compensa pe toată lumea, Adică dacă erai, nu știu. Ion Țiriac, să mă ierte că îl folosesc drept de exemplu, dar aveai o casă goală undeva la munte, la mare, la țară, nu contează, beneficiai de același sprijin din partea statului cu acest preț plafonat de zero 68 lei kilowatt-oră. Lucrul ăsta după 1 iulie nu se va întâmpla. Sprijinul statului va fi direcționat sub forma unor sume lunare către românii vulnerabili, către românii în sărăcie energetică, asigură Burduja. Scenarii de compensare în fucție de venituri Noi am propus Ministerului Muncii mai multe scenarii de lucru. Practic, ne uităm la salariul minim și el sigur că a crescut în ultimii ani și să vedem dacă ești persoană singură și câștigi până în salariul minim, atunci ai avea dreptul la o sumă lunară de stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor, cât este această sumă sau, sigur, dacă ești într-o familie în care, de asemenea, salariile sunt mici, să poți beneficia de acest sprijin, iar facturile tale importante. Noi am gândit acolo o sumă, o vom propune Ministerului Finanțelor astfel încât aceste facturi să nu crească aproape deloc sau să crească puțin, este propunerea ministrului. Creșterile de preț nu vor fi devastatoare Conform legii, la 15 iunie este termenul în care Ministerul Muncii trebuie să vină cu aceste modelări, să vină în Guvern, să existe un act normativ, probabil ordonanță de urgență și să se adopte astfel încât în august, când vom plăti facturile din iulie, toată lumea să știe cât are de plătit, cine primește acest sprijin, afirmă ministrul. Oricum, gândiți-vă la un lucru, totuși, în această marjă de consum de sub 100 de kilowați oră pe lună, o factură medie este cam de 35-40 lei pe lună și se încadrează aici cam 4,5 milioane de puncte de consum și veți spune, foarte puțin. Sunt datele ANRE, date oficiale. Bun pentru asemenea factură. Repet, dacă ești vulnerabil, nu cred că îți va crește în mod semnificativ factura. Sau oricum nu e vreun armageddon energetic. Dacă ești vulnerabil, probabil îți permiți 10, 12-15 lei în plus pe o lună să consume energie electrică, încheie Burduja. Citiți și: Plafonarea tarifelor la energie încetează la 1 iulie 2025. ANRE informează cum va decurge tranziția la prețul pieței Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Sebastian Burduja dezminte scenariul unui Blackout ca-n Spania
De câteva luni se vorbește în România despre subiectul unui posibil „blackout” (pană de curent la scară largă). Întrebat cât de mare e riscul din cauza supraproducției sau dezechilibrului, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat pentru Digi24: „Sigur, subiectul face deliciul presei. L-am văzut pus în dezbatere publică și la alegeri. Realitatea este că România are un sistem energetic foarte solid pentru că e foarte divers. Avem și energie hidro, avem și energie nucleară, avem și solare și eoliene”. Sebastian Burduja: Vom închide anul cu baterii de stocare la 1.000 MW/oră Întrebat dacă energia verde poate perturba sistemul energetic și duce la o pană de curent majoră, ministrul Energiei a răspuns: „Perturbă sistemul pentru că produce intermitent, adică atunci când bate Soarele sau bate vântul, ai producție mai mare, dacă nu bat, sigur, nu contezi pe acea producție și trebuie să compensezi cu alte lucruri dacă faci în mod inteligent și pragmatic: având baterii de stocare. România la început de 2024, avea baterii undeva la 14 MW/oră, azi are în jur de 300 MW/oră. A crescut de 20 ori capacitatea de stocare în mai puțin de 2 ani. Am alocat din PNRR 80 milioane de euro. Ne așteptăm la dublare și să închidem anul cu 1.000 MW/oră”. Citește și: Sebastian Burduja: Nu va veni ARMAGEDDONUL energetic”. Ce le recomandă ministrul Energiei românilor de la 1 iulie Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Victorie în instanţă pentru Neptun Deep. Magistraţii au respins acțiunea introdusă de Asociaţia Bankwatch. Sebastian Burduja: „Voi duce acest proiect la capăt”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunţat că victoria în instanţă ”pentru Neptun Deep şi independenţa energetică a României”, după ce magistraţii Curţii de Apel Cluj au respins o acţiune introdusă de Asociaţia Bankwatch. Sebastian Burduja a adăugat că decizia instanţei permite gazoductului Tuzla ”să meargă înainte.” ”Încă o victorie în instanţă pentru Neptun Deep şi independenţa energetică a României. Am câştigat, din nou. Pentru securitatea energetică a României, pentru energie românească mai multă, mai sigură şi mai ieftină. În mandatul meu, am reuşit să câştigăm toate litigiile majore împotriva marilor proiecte energetice. Aşa se explică disperarea unora şi altora, pentru că le deranjăm interesele proprii – şi, mai ales, ale «părţilor interesate» de la vedere şi din umbră”, a afirmat Sebastian Burduja, vineri, într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului Energiei, Curtea de Apel Cluj a respins pe fond acţiunea introdusă de Asociaţia Bankwatch România împotriva Ministerului Energiei, Transgaz şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. ”Sentinţa confirmă că acţiunea introdusă de asociaţie este prescrisă, deşi asociaţia a formulat mai multe plângeri prealabile către Minister, la intervale diferite de timp, cu acelaşi obiect (copy-paste), în speranţa de a rămâne în termen şi a putea bloca oricând proiectul energetic prin introducerea acţiunii. Excepţia de nelegalitate invocată de Banckwatch a fost şi ea declarată inadmisibilă. Este încă o dovadă că litigiile de mediu promovate abuziv de câteva organizaţii împotriva proiectelor esenţiale pentru securitatea energetică a României nu au temei legal şi pică una după alta în instanţă. Voi arăta adevărul, în instanţă şi în spaţiul public, ori de câte ori este nevoie”, a detaliat el. Burduja a adăugat că decizia instanţei permite gazoductului Tuzla ”să meargă înainte, fiind una dintre cele mai importante investiţii în infrastructura energetică din ultimele decenii, parte a proiectului Neptun Deep.” Proiectul este finalizat în proporţie de peste 98%, iar recepţia oficială va avea loc în următoarele 60 de zile. ”România are dreptul şi obligaţia de a-şi folosi resursele. Voi duce acest proiect la capăt – pentru independenţa energetică a României şi pentru securitatea Europei, pentru a scăpa definitiv din ghearele marelui URS(S) şi ale interpuşilor săi”, a conchis Sebastian Burduja. Cele două companii investesc, până la patru miliarde de euro pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep Reamintim că Tribunalul București a respins pe fond și acțiunea Greenpeace de a bloca proiectul Neptun Deep. În plus, ONG-ul trebuie să plătească 80.000 de lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom. La data de 1 august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited (înființat ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited), ca urmare a finalizării tranzacției de achiziție și transferul tuturor acțiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apa adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: „Bătălia” pe Neptun Deep, tranșată în instanță. Tribunalul București a RESPINS acțiunea Greenpeace / ONG-ul, obligat să plătească daune Sebastian Burduja: Neptun Deep forează. România, cel mai mare producător de gaze din UE Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Burduja anunță 1.000 de contracte de parcuri solare în comunităţile locale
Sebastian Burduja anunţă joi că a semnat 53 de noi contracte finanţate prin Fondul pentru Modernizare, pentru realizarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile, investiţiile fiind în valoare de 23,7 milioane de euro. Ministrul Energiei face bilanţul Programului-cheie 1 care ajunge la 960 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 485,7 milioane de euro, din care 425 milioane de euro sunt finanţare nerambursabilă, iar capacitatea totală instalată a depăşit 342 MW. Ministrul Energiei anunţă aproape 1.000 de contracte de parcuri solare, în comunităţile locale, finanţate prin Fondul pentru Modernizare. Am semnat 53 de noi contracte finanţate prin Fondul pentru Modernizare, pentru realizarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu al entităţilor publice. Vorbim despre investiţii în valoare de 23,7 milioane de euro, din care aproape 21,8 milioane de euro sunt finanţare nerambursabilă. Proiectele adaugă încă 16,95 MW de capacitate instalată pentru consum propriu, în şcoli, spitale, primării şi alte instituţii publice, arată Sebastian Burduja. Burduja precizează că astfel de proiecte reduc facturile şi eliberează resurse pentru investiţii în drumuri, educaţie, sănătate. O energie produsă local este o energie mai ieftină şi mai sigură. Potrivit ministrului Energiei, contractele semnate în ultima tranşă acoperă entităţi publice din 27 de judeţe: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vrancea. România are astăzi comunităţi mai dezvoltate, infrastructură mai modernă, servicii publice mai bune datorită fondurilor europene care au intrat în ţara noastră în ultimii 18 ani. Fiecare euro nerambursabil investit înseamnă energie mai multă, mai sigură, mai ieftină — şi, în acest caz, mai verde. România va continua să crească doar prin investiţii, cu proiecte finalizate, prin crearea unui mediu care să stimuleze implicarea firmelor aici, la noi acasă. Restul sunt poveşti, iluzii, fantasme care nu aduc nimic bun, mai declară Burduja. Citiți și: Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. „Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin” Prosumatorii produc deja aproape de două ori cât Atomocentrala Cernavodă. Ce noi afaceri propulsează în paralel Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Miniștrii Energiei și șefii operatorilor de sistem, în inspecție la Coridorul Vertical. Șeful TRANSGAZ: Proiectul își dovedește viabilitatea
Oficialii țărilor semnatare ale memorandumului privind Coridorul Vertical au inspectat, joi, lucrările de extindere a capacității magistralei menite să asigure fluxul bidirecțional de gaze naturale din Grecia în Ucraina. România, reprezentată de directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, a participat, joi, la evenimentul organizat de omologii bulgari pentru inspectarea stadiului și progresului lucrărilor de construcție pentru Coridorul Vertical de gaze, alături de oficialii din țările cosemnatare. Este vorba de festivitatea de implementare a Coridorului Vertical, Lotul 1, bucla de la Kulata la Kresna, în Bulgaria, la care au vorbit prim – ministrul Bulgariei, Dimitar Glavchev, Zhecho Stankov ministrul energiei din Bulgaria, vice prim-ministru Szijjártó Péter, ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, Stavros Papastravou, ministrul mediului și energiei din Grecia, însoțiți de Vladimir Malinov, director general Bulgartransgaz, și Maria Rita Galli , director general Desfa. Memorandumul de Înțelegere privind Coridorul Vertical a fost semnat inițial, în anul 2019, pentru trei ani, între operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum și ICGB – compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB, după ce în anul 2016, în cadrul reuniunii CESEC de la Budapesta, ministerele de resort din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria au semnat o declarație comună a miniștrilor energiei pentru gazele naturale „Coridorul Vertical”. Ulterior, pe 1 decembrie 2022, șeful Trasgaz a semnat, la Atena, în marja celei de-a 22-a reuniuni a Summitului World LNG, nou Memorandum de Înțelegere (MoU) privind Coridorul Vertical, care, ca noutate față de versiunea precedentă ce expira în acea lună, include ca parte semnatară și compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul și operatorul terminalului offshore de GNL din nordul Greciei, de la Alexandroupolis. În ianuarie 2024, cooperarea pentru Coridorul Vertical a fost consolidată prin semnarea unui Memorandum de Înțelegere care prevede participarea a trei noi operatori de transport de gaze naturale, Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, companie controlată de Transgaz, GTSO din Ucraina și Eustream din Slovacia. Documentul a fost semnat cu ocazia Reuniunii la Nivel Înalt pentru Conectivitate în Europa Centrală și de Est (CESEC) de la Atena. „Proiect vizionar” A fost o inspecție în care au fost invitate toate statele semnatare ale memorandului privind Coridorul Vertical la nivel de miniștri de energie și directori generali ai operatorilor naționali de sistem și transport al gazelor naturale, au reprezentați ai comunității energetice de la Viena, reprezentanți ai ambasadelor din toate țările, la nivel de ambasadori, consilieri economici, inclusiv reprezentanți ai Ambasadelor SUA de la Sofia și de la Atena. Proiectul este susținut și de partea americană, așa cu a declarat fostul subsecretar de stat pentru resurse energetice, Geoffrey R. Pyatt, anul trecut, când a salutat inițiativa, spunând că este un proiect vizionar, după cum a detaliat Ion Sterian pentru Gândul, la finalul evenimentului. „Proiectul își dovedește viabilitatea. Un proiect care este conceput de noi, românii, la nivelul anilor 2014 – 2015, când am început să gândesc și să ne ducem pe diversificare surselor, când toți Balcanii și toată Europa de Est depindeau de o singură sursă de gaz, gazul rusesc”, a subliniat șeful Transgaz. Din observațiile lui Ion Sterian de pe șantierul extinderii coridorului, s-au lansat la sudat și în pământ aproximativ 20 de kilometri de conductă, din totalul de 42, care ar crește capacitatea interconectorului Sidirokastro, Grecia – Kulata, Bulgaria de la 2 miliarde din prezent la circa 3,5 miliarde metri cubi de gaz. „Coroborat și cu interconectorul Grecia-Bulgaria – Komotini-Stara Zagora – sunt peste 7 miliarde de metri cubi care să preia gazele din terminale LNG (gaze naturale lichefiate – n.r.) de de la Revithoussa (Grecia). Terminalul și-a mărit capacitatea de la 2, 3 miliarde la 7 miliarde de metri cubi și urmărește la circa 10 miliarde de metri cubi, care va prelua gazele de la Alexadroupolis, după repornire”, a spus șeful Transgaz. Din informațiile primite de la omologul ungar, sunt probleme tehnice la terminalul de la Alexandroupolis, dar va fi repornit parțial undeva pe la la mijlocul lunii august. „Acum se mărește capacitatea coridorului și simt un interes mult mai mare în vederea asigurării securității în aprovizionarea cu gaze a statelor din partea de est a Balcanilor, a României, a Moldovei, Ucrainei, Slovaciei, este interesată și Germania, să aducă LNG în Grecia și cu acest coridor să ajungă în Germania și se poate, pentru că sunt coridoare de transport, doar că trebuie mărite capacitățile, adică să fie completată infrastructură. Cei de la DESFA din Grecia, operatorul de transport trebuie să-și finalizeze o dată stația de comprimare de la Komotini, care trebuia să fie gata de anul trecut în octombrie și acuma se anunță anul ăsta. Vor veni gazele din LNG din Grecia, terminalele LNG din Turcia, din Azerbaidjan”, a declarat Ion Sterian. „Este foarte bine că am fost prezenți, că am dovedit că suntem serioși ca operatori de transport, ca țară, implicați total, mai ales că e conceptul nostru și ne-am luptat zece ani de zile, 10-12 ani de zile ca să-l aducem la etapa asta, funcțional și operațional”, a conchis Ion Sterian. Licitația pentru un produs de capacitate grupată, reluată în iunie Cu această ocazie, directorul Trangaz a precizat că licitația anunțată chiar cu o zi înainte de operatorii sistemelor de sistem și transport al gazelor naturale (OST) din Bulgaria, Grecia, Moldova, România și Ucraina, care au propus împreună un produs de capacitate grupată pe rute pentru a facilita transportul gazelor naturale din Grecia în Ucraina, pentru perioada iunie – octombrie 2025, se va relua în două tranșe în iunie, din moment ce cea de joi a fost anunțată destul de târziu pentru depunerea ofertelor. „Sunt optimiști și toți ceilalți participanți, omologii mei prezenți la fața locului, o vom relua în luna iunie de două ori și până atunci au timp, piața și traderii, să se pregătească și partea ucraineană să-și asigure, prin Naftogaz, finanțarea corespunzătoare”, a anunțat Ion Sterian. Când se vor finaliza lucrările Oficialii bulgari au estimat la eveniment că vor finaliza aceste lucrări anul viitor și vor începe lucrări și
Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor
Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj care a cerut instanței anularea autorizației de construire a gazoductlui Tuzla Podișor, proiect strategic al statului, de peste 500 de milioane de euro, gândită să aducă în sistemul național de transport al gazelor naturale producția din Marea Neagră și care este foarte aproape de momentul oficial al recepției lucrărilor. Judecătorii Curții de Apel Cluj au admis, joi, excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins acțiunea Bankwatch România că prescrisă. Astfel, în dosarul care are ca obiect anularea autorizației de construire nr.5/2018, proiectul Marea Neagră- Podișor, instanța a respins și excepția de nelegalitate a acordului de mediu că inadmisibilă. Hotărârea nu e definitivă, putând fi atacată cu recurs, arată soluția publicată pe portalul instanțelor. Dosarul a fost înregistrat la această instanță în februarie 2025 și a fost deschis de Asociaţia Bankwatch România – Filiala Cluj în contraductoriu cu Ministerul Energiei, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz Mediaş SA și Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Decizia nu e definitivă, ci poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune, sub sancţiunea nulităţii, la Curtea de Apel Cluj. Astfel, cel mai probabil, chiar dacă asociația va ataca decizia, recursul se va judeca după inaugurarea proiectului. Stadiul proiectului Gazoductul Țărmul Mării Negre – Podișor va aduce în sistemul energetic național gazele extrase din Marea Neagră. Gazele naturale ce vor fi extrase din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep – operat de OMV Petrom, partener egal în proiect alături de Romgaz – vor intra, conform programului oficial, din 2027, în sistemul național de transport din țară, prin așa numitul gazoduct Tuzla – Podișor, construit de Transgaz. Transgaz a semnat, la data de 5 februarie 2021, contractul de execuţie a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla – Podişor, cu societatea Kalyon Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi, din Turcia. Pe 16 martie 2023, s-au semnat contractele de transport gaze naturale încheiate în urma procedurii privind rezervarea de capacitate incrementală în SNT cu Romgaz Black Sea Limited și cu OMV Petrom Ordinul de începere a lucrărilor fost emis la data de 16 iunie 2023. Gazoductul Tuzla (Constanța) – Podișor (Giurgiu) asigură posibilitatea de racordare la gaze naturale pentru aproape 185.000 de locuitori și 523 de instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc). Construcția gazoductului – denumit oficial Coridorul de transport pentru preluarea gazelor naturale de la Țărmul Mării Negre, pe traseul Tuzla (Constanța) – Podișor (Podișor), o investiție majoră a statului pentru exploatarea și valorificarea gazelor din Marea Neagră, se află într-un stadiu foarte avansat de realizare și urmează să fie recepționat în cursul lunii iulie, a afirmat Ion Sterian, directorul general al Societății Naționale de Transport al Gazelor Naturale Transgaz S.A., într-o declarație pentru Gândul, joia trecută, în contextul participării la cea de-a IX-a ediție a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”. Într-o declarație pentru Gândul, șeful Transgaz a precizat că, până la finalizarea investiției din largul Marii Negre, respectiv startul producției din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, magistrala va fi valorificată astfel încât să permită Transgaz să repare li să reclasifice o altă conductă foarte importantă pentru transportul transfrontalier al gazelor naturale. Sursa foto: Transgaz Citiți și: Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Oficialii Guvernului, ai Ambasadei SUA, Romgaz și OMV Petrom, pe platforma care va fora în Marea Neagră. „În Neptun Deep ne punem speranțe uriașe” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Achiziție importantă pentru Transgaz. Operatorul național de transport gaze naturale cumpără 51% din compania Petrostar Ploieşti / Precizări tranzacție
Transgaz (TGN), operatorul de transport gaze naturale, a anunţat la Bursa de Valori că a achiziţionat 51% din Petrostar Ploieşti, companie de proiectare şi consultanţă pentru industria extractivă de petrol şi gaze, printr-o majorare de capital social de 4,5 mil. lei. “Transgaz SA informează investitorii că s-a finalizat subscrierea integrală a acţiunilor emise de Petrostar S.A. pentru majorarea capitalului social cu suma de 4.520.143 lei, de la 4.342.867 lei la 8.863.010 lei. Majorarea a fost realizată prin emiterea unui număr de 57.217 acţiuni nominative noi, fiecare acţiune având o valoare nominală de 79 lei/acţiune. În urma acestei operaţiuni, numărul total de acţiuni al Petrostar S.A. este de 112.190 acţiuni, iar participaţia Transgaz reprezintă 51% din capitalul social al societăţii, respectiv 57.217 acţiuni.” „Achiziția face parte din strategia de dezvoltare a Transgaz, care vizează extinderea capabilităților operaționale în zona serviciilor suport și auxiliare infrastructurii energetice, generarea de venituri suplimentare din activități conexe transportului de gaze naturale precum și valorificarea complementarității dintre domeniile de activitate ale Transgaz și Petrostar”, se arată în raportul Transgaz. Compania are capital 100% românesc, fiind privatizată în anii 1990, prin metoda MEBO Din acţionariatul Petrostar, potrivit datelor termene.ro, fac parte persoane fizice. Compania a avut în 2023 afaceri de 17 mil. lei şi un profit net de 0,2 mil. lei cu 124 de angajaţi. Ultimul proiect major la care a lucrat compania ploieșteană este creșterea capacității depozitului de gaze de la Depomureș, operat de Engie. Petrostar s-a ocupat de servicii de proiectare specifice. Conform ultimelor date financiare publicate, în 2023, Petrostar a înregistrat o cifră de afaceri de 17 milioane lei și un profit de 167.000 lei. “Petrostar S.A. este una dintre cele mai vechi şi reprezentative companii din România, activând în domeniul cercetării, ingineriei tehnologice şi proiectării pentru industria extractivă de petrol şi gaze. Achiziţia face parte din strategia de dezvoltare a Transgaz, care vizează extinderea capabilităţilor operaţionale în zona serviciilor suport şi auxiliare infrastructurii energetice, generarea de venituri suplimentare din activităţi conexe transportului de gaze naturale, precum şi valorificarea complementarităţii dintre domeniile de activitate ale Transgaz şi Petrostar”, se arată în informarea primită. Petrostar S.A. este una dintre cele mai vechi și reprezentative companii din România, activând în domeniul cercetării, ingineriei tehnologice și proiectării pentru industria extractivă de petrol și gaze. Transgaz a încheiat primul trimestru din 2025 cu profit dublu față de primele trei luni de anul trecut Grupul Transgaz, care include operatorul de sistem și transport al gazelor naturale din România, Transgaz S.A, dar și din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz SRL, are, la finalul primelor trei luni din 2025, un profit net de 515,58 de milioane de lei, ceea ce înseamnă dublul celui realizat în primul trimestru de anul trecut, respectiv 257,89 de milioane de lei, conform raportului publicat pe site-ul companiei și spre informarea acționarilor pe Bursa de Valori București. Rezultatele Grupului Transgaz sunt în mare parte generate de operatorul național, care a avut un rezultat net de 453,3 milioane de lei, în creștere cu 87% față de primul trimestru de anul trecut, de 241,93 de milioane de lei. Cea mai mare parte a veniturilor Transgaz, de 607,2 milioane de lei, a venit din transportul intern al gazelor. Sursă foto: Transgaz CITIȚI ȘI: Transgaz a încheiat primul trimestru din 2025 cu PROFIT dublu față de primele trei luni de anul trecut. De unde au venit cele mai multe venituri Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Încă două sonde au fost puse în producție de ROMGAZ la Caragele Deep. Investiția în proiectul onshore se ridică la peste 1,3 miliarde de lei
Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a pus în producție două noi sonde din cadrul proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat în județul Buzău, cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz. Acesta este estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. Două noi sonde, Sonda 6 și Sonda 78 Rosetti ST (side-track), au fost puse în producție în luna mai, ceea ce crește numărul total al celor aflate în producție la 15, au transmis, luni, reprezentanții producătorului național. Informațiile vin în contextul vizitei conducerii Romgaz, de la finalul săptămânii trecute, la Caragele. Potrivit oficialilor, ca urmare a investițiilor derulate de Romgz, în primul trimestru al anului 2025 producția obținută din zăcământul Caragele a crescut și a ajuns în prezent la 7,6% din totalul producției Romgaz, față de o ponderea de 6,6% în anul 2024. „Finalizarea forajului sondei de explorare 78 Rosetti ST, executarea liniei de aducție și efectuarea testelor de producție cu succes a condus la punerea în producție a sondei în luna mai. Sonda 6 Caragele a fost pusă în producție după realizarea unei operații de reparații capitale (side track), iar la Sonda 54 Caragele au fost încheiate lucrările de suprafața în vederea demarării procesului de foraj, instalația de foraj fiind mobilizată pe locație, montarea acesteia urmând să se încheie până la mijlocul anului în curs”, au transmis reprezentanții companiei. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea acum două săptămâni, că în 2024, producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, devenind astfel, al doilea zăcământ ca pondere în producția totală a Romgaz (6,6% din total producție Romgaz). Anul trecut, aici s-au derulat lucrări de investiții în valoare de 147 milioane lei. În exploatare din 2009 În total, acum sunt 15 sonde în producție, dar au fost obținute autorizațiile de construcție pentru încă două sonde de explorare, alte patru sonde aflându-se în diverse stadii de obținere a autorizațiilor de construcție. Pentru dezvoltarea proiectului Caragele Deep, Romgaz a anunțat că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde. Aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. În cadrul programul investițional din zona Caragele Deep, compania Romgaz a anunțat la începutul anului trecut că va realiza cel puțin 9 sonde de explorare de mare adâncime. Caragele Deep este un proiect strategic onshore pentru ROMGAZ în cadrul perimetrului Explorare-Dezvoltare-Exploatare Muntenia Nord-Est, acesta făcând parte din strategia de dezvoltare a companiei 2021-2030. Zăcământul comercial CARAGELE contribuie de mulţi ani la producţia de gaze a României, fiind în exploatare comercială din anul 2009 iar dezvoltarea acestuia s-a realizat treptat în timp, fiind edificată o infrastructură de exploatare complexă. În 2017, Romgaz a anunțat că a descoperit la Caragele, Buzău, un zăcământ estimate la circa 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ de trei ori consumul anual actual al României. Producție de condensat în creștere În primul trimestru din 2025, Romgaz a avut o producţie de gaze naturale de 1,285 miliarde metri cubi, cu 0,43% mai mică față de cea din primul trimestru al anului 2024. O producție în cretere în primul trimestru al anului 2025 a fost cea de condensat, de 12.200 de tone, cu 64% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a creşterii producţiei de condensat pe zăcământul Caragele. Grupul Romgaz a raportat un profit net de 951 de milioane de lei pentru primul trimestru al anului, ceea ce înseamnă o scădere cu 23,64% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Pe de altă parte, cifra de afaceri a crescut cu 4,72%, la 2,38 miliarde lei. Sursa foto: Romgaz Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Energiei a convocat COMANDAMENTUL energetic național. Sebastian Burduja: Per total, sistemul energetic se comportă bine
Sistemul energetic național nu a fost afectat de probleme semnificative, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, care a convocat și a coordonat luni comandamentul energetic național, în condițiile meteorologice nefavorabile. Sebastian Burduja a transmis luni, după ședința comandamentului național, că nu sunt probleme semnificative în sistemul electroenergetic național, iar avariile punctuale din județele Iași și Galați afectează mai puțin de 300 de consumatori și vor fi remediate în următoarele ore. „Per total, sistemul energetic se comportă bine. Gradul de umplere al lacurilor energetice este de peste 78%, estimându-se depășirea nivelului de 80% pentru finalul lunii. Este un nivel foarte bun, prudent, putând miza pe această rezervă strategică în eventualitatea unei veri secetoase. Cu tot cu oprirea planificată a unității 2 de la Cernavodă, nu există probleme de adecvanță în sistemul energetic național”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. În plus, ministrul a precizat că, în perspectiva sezonului rece 2025-2026, gradul de umplere al depozitelor de gaze a depășit 40%, cu aproape 1,3 miliarde de normal metri cubi. „Schema de compensare-plafonare pentru gaze, valabilă până la 1 aprilie 2026, asigură reumplerea depozitelor fără a încărca suplimentar facturile consumatorilor, ceea ce este un lucru bun. Mulțumesc încă o dată tuturor celor care sunt la datorie, indiferent de condițiile din teren, pentru a ține aprinsă lumina în casele românilor. Respectul meu”, a conchis ministrul Energiei. Luni după amiază, cea mai mare pondere în producția națională de energie, peste o treime, provine din surse hidro, potrivit datelor în timp real publicate de Transelectrica: 36.64% – Hidro – 1.788 MW 14.86% – Eolian – 725 MW 14.45% – Cărbune – 705 MW 12.64% – Nuclear – 617 MW 12.03% – Foto – 587 MW 8.50% – Hidrocarburi – 415 MW 0.66% – Biomasa – 32 MW 0.23% – Instalatii de stocare – 11 MW Total: 4.884 MW (ora 16:51:08) Vezi și: Ploile torențiale și grindina lasă DEZASTRU în urma lor în mai multe zone din țară: case inundate, copaci căzuți peste mașini, un pod s-a surpat Apele Române, în ALERTĂ maximă! Două județe prezintă cel mai mare risc de inundații și viituri Vara e ca IARNA! Meteorologii Accuweather anunță temperaturi de 8 grade Celsius în luna lui cuptor, în România Furtuna a făcut ravagii în Moldova. Localnicii din Bârlad au ieșit cu barca pe străzile inundate: „Acum avem valuri” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele