Republica Moldova cumpără, avantajos, peste 50% din energie de la români. Noi importăm de la moldoveni, la prețul pieței, grâu, mobilier și vin
Premierul Ilie Bolojan a mers, sâmbătă, în Republica Moldova, în prima sa vizită oficială peste hotare, în calitate de șef al Executivului. Întâmpinat la Chișinău de omologul său Dorin Recean, cei doi oficiali au susținut împreună și câteva declarații. Așa am aflat că Moldova cumpără din România peste 50% din consumul de energie, la preț avantajos. Vizita de lucru de la Chișinău, a premierului Ilie Bolojan, a dezvăluit o altă manieră în care România își ajută frații de peste Prut, în afara suportului acordat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit premierului Dorin Recean, moldovenii cumpără de la români energie ieftină. Peste 50% din consumul de energie al Moldovei este luat din România. „Vă mulțumim că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic! Luăm din România peste 50% luăm din energia noastră, la prețuri avantajoase, și construim împreună linii de interconexiune pentru securitatea noastră energetică. O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România.” În timpul acesta, țara noastră cumpără de la moldoveni „grâu, mobilier și vinuri”, la prețul pieței. Ca să nu mai vorbim de cele peste „1600 de companii românești care oferă locuri de muncă” în Republica Moldova. „O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România. De la conductoare electrice, grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piață de export foarte importantă. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Viitorul se construiește nu se ghicește”, a mai spus Recean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, în Republica Moldova: „Am construit aici, poduri, școli și grădinițe”/Recean: „Luăm din România peste 50% din energia noastră” Maia Sandu l-a dus pe Nicușor Dan la Festivalul Lupilor și al Zamei. Bolojan merge la Festivalul Tezaur Național și la o casă de cultură dintr-un sat
Câți bani a încasat Ucraina din taxele plătite de Rusia pentru tranzitul gazului /Contractele s-au încheiat abia după trei ani de război
Ucraina a continuat să încaseze de la Rusia peste două miliarde de dolari din taxele de tranzit pentru gazul rusesc exportat Occidentului, în pofida războiului dintre cele două țări, iar contractele au expirat abia în ianuarie 2025. Conform datelor furnizate de Institutul Bruegel, principalul contract de gestionare a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina spre state din cadrul Uniunii Europene s-a încheiat pe 1 ianuarie 2025. ”În pofida războiului, gazul rusesc a continuat să tranziteze Ucraina fără perturbări semnificative până pe 31 decembrie 2024. Încheierea contractului privind tranzitul gazului a marcat o schimbare semnificativă, întrucât Rusia exporta pe teritoriul ucrainean jumătate din volumul gazului vândut Uniunii Europene”, notează Institutul Bruegel, subliniind că impactul este resimțit în principal de Austria, Ungaria și Slovacia. Impactul este resimțit și de Ucraina, care a încasat sume considerabile în pofida războiului cu Rusia Însă impactul este resimțit și de Ucraina, care, în pofida războiului izbucnit în februarie 2022, a continuat să permită tranzitul gazului rusesc spre Europa și a primit peste două miliarde de dolari din taxe. Rusia a plătit Ucrainei 1,2 miliarde de dolari în 2022 și 0,8 miliarde de dolari în 2023, ceea ce a reprezentat 0,5% din PIB-ul țării. În 2024, volumul exporturilor de gaze prin Ucraina a scăzut semnificativ, dar Kievul probabil a încasat oricum câteva sute de milioane de dolari. În contextul sancțiunilor aplicate Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina, Uniunea Europeană a început să reducă semnificativ importurile de gaz rusesc, concentrându-se pe achiziții de gaz lichefiat din Statele Unite. Dar, pe fondul eforturilor de pace și al dificultăților energetice, nu este exclus ca Uniunea Europeană sau anumite țări din UE, spre exemplu Austria, Ungaria și Slovacia, să încheie noi contracte cu Rusia. La rândul său, Rusia și-a diversificat exporturile de energie, pentru a evita sancțiunile occidentale, începând să vândă masiv în China, Turcia și India. Moscova are venituri anuale de 257 de miliarde de dolari din exporturile de gaz și petrol, potrivit estimărilor Centrului de Cercetări în domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA). Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Individ suspectat de implicare în atacul asupra gazoductelor Nord Stream, arestat în Italia /Este vorba de un cetățean UCRAINEAN ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Dezbaterea privind securitatea Ucrainei garantează doar TEMERI /Europa nu poate accepta pacea fără mijloace de a descuraja Rusia
Ministerul Energiei anunță încetarea situației de urgență privind aprovizionarea cu țiței și motorină, instituită pe 28 iulie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că situația de urgență privind aprovizionarea cu țiței și motorină, instituită pe 28 iulie, a încetat. Reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom S.A., în calitate de titular al obligației de stocare, arată ministerul Energiei, printr-un comunicat. „Am încheiat procedura legală prin care am evitat o situația de criză în aprovizionarea cu țiței a țării. Prin măsurile pe care le-am luat, am evitat orice riscuri în aprovizionarea cu carburanți a românilor și a companiilor românești. Am demonstrat că România dispune de mecanisme solide de protecție și reacție, care au funcționat eficient și au asigurat atât stabilitatea pieței, cât și continuitatea alimentării cu produse petroliere”, a precizat ministrul Bogdan Ivan. Situația de urgență – nivel criză fusese instituită ca urmare a notificării OMV Petrom privind dificultăți la importul de țiței, în urma contaminării cu cloruri organice de la portul de încărcare a două transporturi de țiței ce cumulau 184.000 de tone. Pentru asigurarea continuității aprovizionării, Ministerul Energiei a activat, la acel moment, procedurile legale privind utilizarea stocurilor de urgență ale României, conform legislației naționale și europene în vigoare. „Reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom S.A., în calitate de titular al obligației de stocare”, arată sursa citată. Ministerul Energiei reafirmă angajamentul său pentru siguranța energetică a României și pentru respectarea obligațiilor naționale și europene privind gestionarea rezervelor de țiței și produse petroliere.
Mediul de afaceri, ademenit să investească în tehnologii verzi. Anunț de ultima oră privind depunerea dosarelor pentru finanțarea proiectelor / Care sunt cele două mari direcții
Vești bune de la Ministerul Energiei care anunță prelungirea cu 30 de zile, până la 21 septembrie 2025, ora 17:00, a termenului-limită pentru depunerea proiectelor, în cadrul celui de-al doilea apel concurențial pentru „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum”, aferent Fondului pentru Modernizare – Program-cheie nr. 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei. „Investim astăzi pentru energia curată de mâine! Prin această extindere, oferim investitorilor timp suplimentar pentru a depune proiecte mature, care vor contribui direct la independența energetică a României. Prin acest program, sprijinim mediul de afaceri să investească în tehnologii verzi, să-și reducă facturile la energie și să contribuie activ la securitatea energetică a țării. Vrem mai multe proiecte, mai multe investiții și o concurență reală, în care cele mai bune proiecte câștigă. Încurajăm operatorii economici din industria românească să aplice, pentru a crește competitivitatea”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei. Oficialul susține că investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum vor contribui la accelerarea tranziției energetice în România și sprijină dezvoltarea de noi capacități de producție din surse eoliene, solare și hidro, cu scopul de a crește producția de energie verde destinată consumului propriu. Valoarea totală a finanțării disponibile depășește 310 milioane de euro, distribuită astfel: Energie eoliană: 16.700.000 euro; Energie solară (≤ 5 MW): 151.347.445,75 euro; Energie solară (> 5 MW): 117.650.646,94 euro; Energie hidro: 25.000.000 euro. Valoarea ajutorului de stat solicitat per MW instalat este de maximum: Energie eoliană: 700.000 euro/MW; Energie solară ≤ 5 MW: 450.000 euro/MW; Energie solară > 5 MW: 360.000 euro/MW; Energie hidro: 1.805.000 euro/MW. Sunt invitați să aplice pentru finanțare operatorii economici – de la microîntreprinderi și IMM-uri, până la întreprinderi mari, inclusiv cele nou-înființate – precum și regiile autonome, legal constituite și înregistrate în România. Solicitanții trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate stabilite și să activeze în domenii eligibile, respectând excluderile sectoriale prevăzute. Finanțarea poate acoperi costuri pentru amenajarea terenului, utilități, construcții și instalații, montaj echipamente, achiziția de active corporale și necorporale, precum și organizarea șantierului. Condițiile de desfășurare a apelului și toate documentele aferente acestuia rămân neschimbate și pot fi accesate pe site-ul Ministerului Energiei, la adresa: https://energie.gov.ro/anunt-privind-lansarea-celui-de-al-ii-lea-apel-bazat-pe-procedura-de-ofertare-concurentiala-sprijinirea-investitiilor-in-noi-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-produsa-din-surse-regenerabil/ Sursă foto: Profimedia RCOMANDAREA AUTORULUI: 5 milioane de lei pentru energie verde/ BURDUJA: „România se dezvoltă și cu viziunea unor antreprenori care dau dovadă de curaj și văd în viitor” Expert în energie verde- vouchere pentru gospodăriile vulnerabile. 20.200 de euro pt renovarea locuințelor si instalare de panouri solare
Un membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom cere demisia președintelui companiei
Fostul ministru al Energiei și membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom din partea Ministerului Energiei, Răzvan Nicolescu, a cerut demisia lui Alfred Stern din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei, printr-o scrisoare. Jurnaliștii austrieci l-au interviat pe Nicolescu pentru a afla motivele acestui demers. Într-un interviu publicat luni de revista austriacă Profil, Răzvan Nicolescu a fost întrebat „La sfârșitul lunii iunie, ați trimis o scrisoare dură directorului general al OMV, Alfred Stern, cerându-i demisia imediată din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al filialei românești OMV Petrom. De ce?” „Consiliile de supraveghere trebuie să acționeze în interesul superior al companiei. Cred că ar fi mult mai bine pentru OMV Petrom să aibă un nou președinte cât mai curând posibil. După realegerea Consiliului de Supraveghere, m-aș fi așteptat la un președinte care să poată construi punți. Dacă lucrurile se înrăutățesc în loc să se îmbunătățească, trebuie luate măsuri. Nu este nimic personal și aș fi bucuros să discut situația cu Consiliul de Supraveghere al OMV și cu alți investitori – în prezența lui Alfred Stern. Am perspective și concluzii interesante de împărtășit și de discutat deschis”, a răspuns Răzvan Nicolescu. Întrebat despre faptul că directorului companiei i-ar putea reproșa lucruri, Nicolescu a răspuns că: „Încerc să fiu minuțios. Pun multe întrebări. Și datorită întrebărilor mele, de exemplu, am economisit 250 de milioane de euro când am oprit achiziția planificată a unei companii care își pierduse valoarea între timp. Consiliile de supraveghere ar trebui să adauge valoare companiei. Trebuie să fim eficienți, nu plăcuți. Ceea ce facem este consemnat în procesul-verbal”, a mai spus fostul ministru al Energiei. VĂ RECOMANDĂM ȘI: OMV Petrom a avut un PROFIT net de 2,08 miliarde de lei în primul semestru, cu 21% mai mic față de prima jumătate a anului 2024. Care sunt cauzele
Trump nu exclude scenariul unor taxe vamale suplimentare impuse Chinei, din cauza achizițiilor de petrol din Rusia
Președintele Statelor Unite Donald Trump a declarat că ar putea impune taxe vamale suplimentare Chinei din cauza achizițiilor chineze de petrol rusesc. Unul dintre consilierii de top al lui Trump a minimalizat probabilitatea ca aceasta să se întâmple, notează Bloomberg. Trump a menționat acest scenariu miercuri, după ce a dublat taxele vamale impuse pentru bunurile importate din India în SUA. Motivul deciziei președintelui american – achizițiile Indiei de energie din Rusia. Răspunzând la întrebarea unui reporter despre penalizarea Chinei din același motiv, el a spus că „se poate întâmpla”. „Vreau să spun că nu știu. Nu pot să vă spun încă. Dar se poate – noi am făcut asta cu … – am făcut asta cu India. Probabil că facem asta cu alte câteva state. Unul dintre ele ar putea fi China”, a spus Trump la Casa Albă. Consilierul comercial al Casei Albe: „Nu vrem să ajungem într-un punct în care să ne facem rău singuri” Impunerea de taxe vamale suplimentare pe produsele chinezești ar veni peste ratele deja ridicate, care au dus la o scădere semnificativă a exporturilor Chinei către SUA în ultimele luni. De asemenea, o astfel de decizie va declanșa cu siguranță represalii din partea Beijingului, care și-a folosit deja controlul asupra unor resurse de minerale rare pentru a putea obține un acord cu SUA pentru a reduce taxele vamale, pe parcursul acestui an. Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, a sugerat că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece taxele mai mari ar putea afecta SUA. „Să vedem ce se întâmplă”, le-a spus Navarro reporterilor. „Avem taxe vamale de peste 50% pentru China. Nu vrem să ajungem într-un punct în care să ne facem rău singuri.” Ministerul de Externe al Chinei nu a oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea presei. Relațiile dintre SUA și China s-au stabilizat după ce cele două părți au convenit să suspende taxele vamale ridicate, în timp ce încearcă să negocieze un acord. Relaxarea tensiunilor au creat perspectiva unui summit între Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping în acest an, deși rămân unele probleme nerezolvate, inclusiv cu privire la furnizarea de cipuri AI avansate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: India denunță TAXELE impuse de Trump și avertizează Statele Unite /Sunt „acțiuni incorecte”, ne vom „proteja interesele”
India se consideră acuzată pe nedrept de către SUA și UE: Exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”
Autoritățile de la New Delhi au anunțat că India se consideră criticată pe nedrept de către Statele Unite și Uniunea Europeană, pentru achizițiile indiene de petrol rusesc, din moment ce atât SUA cât și UE fac comerț cu Moscova, în ciuda războiului din Ucraina. Criticile Indiei vin după o nouă amenințare din partea președintelui american Donald Trump. luni, de a majora taxele vamale pentru bunurile din India, din cauza achizițiilor indiene de petrol rusesc. Într-o rară demonstrație de unitate, atât Partidul Bharatiya Janata al premierului Narendra Modi cât și Congresul Național Indian, principalul partid de opoziție, au condamnat marți criticile repetate ale lui Trump la adresa Indiei, notează Reuters. Cifrele Ministerului de Externe indian privind comerțul UE și SUA cu Rusia Ministerul de Externe al Indiei a afirmat, într-o declarație emisă luni seara, că „este revelator faptul că exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”. „Este nejustificat ca India să fie arătată cu degetul”, a declarat Ministerul. Ministerul indian de Externe a adăugat că UE a efectuat schimburi comerciale cu Rusia în valoare de 67,5 miliarde de euro în 2024, inclusiv importuri record de 16,5 milioane de tone de gaz natural lichefiat. Statele Unite, se arată în declarația Ministerului Indian, continuă să importe din Rusia hexafluorură de uraniu pentru industria nucleară, paladiu, îngrășăminte și substanțe chimice. Ministerul nu a precizat care era sursa pentru informațiile privind exporturile Rusiei. Atât Statele Unite, cât și UE și-au redus drastic schimburile comerciale cu Rusia după invadarea Ucrainei în februarie 2022. În 2021, Rusia era al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, cu un schimb de mărfuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. Ruptura dintre India și SUA s-a adâncit după 31 iulie, când Donald Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru mărfurile indiene exportate în SUA și a amenințat pentru prima dată cu sancțiuni nespecificate din cauza petrolului rusesc cumpărat de India. India este unul dintre cei mai mari cumpărători de țiței din Rusia, importând aproximativ 1,75 milioane de barili pe zi din ianuarie până în iunie anul acesta, în creștere cu 1% față de anul trecut. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le PASĂ câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
FT: Administrația Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere ale Rusiei
Administrația lui Donald Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere rusești dacă președintele Vladimir Putin nu este de acord cu o încetare a focului în Ucraina până vineri. Două persoane la curent cu deliberările de la Casa Albă au declarat pentru Financial Times că sancțiunile suplimentare ale SUA asupra “flotei din umbră” sunt văzute ca un prim pas ușor pentru a exercita presiune asupra Rusiei. O a treia persoană apropiată Administrației a declarat sunt luate în considerare mai multe opțiuni, inclusiv sancțiuni asupra flotei. Rusia folosește o “flotă din umbră” de petroliere, nave cu proprietari a căror identitate este ascunsă și care evită utilizarea serviciilor companiilor occidentale, pentru a transporta petrol în întreaga lume, în încercarea de a evita restricțiile occidentale impuse în urma invadării Ucrainei în 2022. “Flota din umbra” i-a permis Rusiei să transporte petrol – în principal în China și India. Veniturile din aceste exporturi de țiței au ajutat la finanțarea conflictului. Administrația lui Joe Biden a adăugat 213 petroliere pe lista de sancțiuni, iar luna trecută UE a adăugat alte peste 100 de nave, ridicând numărul total la 415. Includerea navelor pe lista neagră ar marca prima dată când SUA impun sancțiuni Moscovei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie. Trump a ales să nu impună noi sancțiuni Rusiei în efortul de a ajunge la o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului, dar a devenit din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului și i-a dat liderului rus un termen limită care expiră vineri. Persoane apropiate Administrației au spus că, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor, va plăti pentru asta. Marți, Trump a discutat despre posibile măsuri împotriva Moscovei într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Decizia lui Trump, luată după revenirea emisarului său de la Moscova Luni, Trump a anunțat planuri să majoreze taxele vamale impuse Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să călătorească la Moscova săptămâna aceasta. Agenția de știri de stat rusă Tass a relatat marți că Witkoff urmează să sosească miercuri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Suntem întotdeauna bucuroși să-l vedem pe domnul Witkoff la Moscova. Considerăm astfel de contacte importante, substanțiale și foarte utile”. Trump va lua probabil o decizie când emisarul său se va întoarce, a spus o persoană apropiată Administrației. „Depinde ce aduce Witkoff înapoi”, a spus persoana. „Dacă Witkoff se întoarce cu mâna goală, fără absolut nimic, Trump va reacționa foarte urât”. Anna Kelly, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a declarat: „Președintele a fost clar că vor exista sancțiuni dure dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului. Doar președintele poate dezvălui detaliile”. Printre celelalte opțiuni ale Administrației se numără aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente sau aderarea la noul plafon dinamic pentru prețul petrolului rusesc al UE, care urmează să intre în vigoare la începutul lunii septembrie, au spus experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump amenință RUSIA cu sancțiuni severe /„Putin va înceta să omoare oameni dacă vor scădea prețurile petrolului rusesc”
Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
Președintele american Donald Trump a anunțat că va majora substanțial taxele vamale impuse Indiei, o decizie motivată de achizițiile indiene de petrol din Rusia. „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, ci vinde apoi o mare parte din petrolul cumpărat pe piața liberă, pentru profituri mari”, a scris Trump luni pe platforma sa Truth Social. „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă. Din această cauză, voi majora substanțial taxa vamală plătită de India către SUA.” Postarea președintelui american nu a specificat cu cât va crește taxa vamală. Săptămâna trecută, Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru exporturile indiene spre SUA, după luni de negocieri care nu au reușit să asigure un progres. De asemenea, președintele a amenințat și cu alte măsuri dacă India va continua să cumpere petrol din Rusia. În weekend, două surse guvernamentale, care au dorit să rămână anonime, au declarat că India va continua să cumpere petrol din Rusia, în ciuda amenințărilor lui Trump, conform Reuters. Noua amenințare a președintelui american vine în contextul termenului limită – 8 august – oferit Rusiei pentru a ajunge la un armistițiu cu Ucraina. Administrația americană a amenințat cu impunerea de “sancțiuni secundare” asupra țărilor care cumpără energie rusească. SUA și alți aliați ai Ucrainei consideră că aceste achiziții ajută la susținerea economiei Rusiei și subminează presiunea exercitată asupra Moscovei pentru a pune capăt unui război care se află acum în al patrulea an. India a fost una din țintele principale a lui Trump în campania sa de a pune capăt războiului din Ucraina. Cu toate acestea, New Delhi a rămas pe poziție, premierul Narendra Modi – care a avut relații calde cu Trump în trecut – răspunzând la amenințarea președintelui american cu un îndemn către indieni să cumpere bunuri locale și semnalând că Administrația sa va continua să cumpere petrol rusesc. Guvernul lui Modi nu a dat instrucțiuni rafinăriilor indiene de petrol să nu mai cumpere petrol rusesc și nu a fost luată nicio decizie cu privire la oprirea achizițiilor, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu situația, care au cerut să rămână anonime. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile cu SUA asupra detaliilor Acordului comercial /„Comisia Europeană va suspenda CONTRAMĂSURILE”