Etichetă: energie

Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. Prioritară e alimentarea populației

Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul. Câtă energie produc cele două hidrocentrale Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere. „Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări. La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi. „Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci  încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică. „Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu. În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național. „Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu. Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%. „În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu. Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației. „Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu. Cum a evoluat rezerva de apă Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR). La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți. „Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de

Exclusiv | Infractorul internațional Bogdan Buzăianu scapă de mega-dosarul Energy Holding” pe 9 mai! + Cine i-a organizat blatuldinJustiție

Considerat „cel mai mare băiat deștept din Energie”, afaceristul Bogdan Buzăianu – cel care a controlat compania Energy Holding, intrată în insolvență în luna mai a anului 2017 – se află la un pas de a scăpa de toate acuzațiile care i-au fost aduse într-unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală și spălare de bani întocmite după Revoluția din 1989 de Parchetul General. Surse Gândul informează că Buzăianu va scăpa, existând suspiciuni chiar de corupție! În exclusivitate, Gândul prezintă informații uluitoare care demonstrează că omul de afaceri Bogdan Nicolae Buzăianu a jucat „tare” de la bun început, fiind ajutat să scape. Acesta ar fi pus la punct modalitatea de „scăpare” – pas cu pas – din acest mega-dosar care va ajunge în data de 9 mai 2025 pe masa magistraților de la Tribunalul București și poate fi, în ultimă instanță, clasat pentru că… faptele s-au prescris sau (ireal!) nu există probe care să demonstreze infracțiunile descoperite de procurori!  În anul 2004, compania Energy Holding, controlată de Bogdan Buzăianu – care are cetățenie elvețiană, după ce, în anul 2008, a fost ajutat să renunțe la cetățenia română (pentru a îngreuna anchetarea sa iminentă atunci) – a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, cu o valoare a energiei tranzacționate de aproape 1 miliard de dolari. Contractul dintre Energy Holding și Hidroelectrica ar fi fost încheiat ilegal şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme. Bogdan Buzăianu a fost acuzat că și-ar fi delapidat compania – Energy Holding – cu aproape 64 de milioane de lei, adică aproape 14 milioane de euro. Procurorii au acuzat o evaziune fiscală de peste 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro), rambursare ilegală de TVA de 17 de milioane de lei (3,5 milioane de euro) și spălare de bani de peste 6 milioane de euro. Astfel că au pornit urmărirea penală împotriva companiei Energy Holding pentru evaziune fiscală, dar în vizorul anchetatorilor s-au aflat și firma Libarrom, controlată de un cetățean libanez, administratorii celor două firme, interpuși ai lui Buzăianu și ai libanezului, și foști angajați ai lui Buzăianu, precum Costin Răducu Alexandrescu sau soții Ioana și șoferul Petre Sotir. Un „certificat de bună purtare” după 11 ani de tergiversări Așadar, la data de 30 decembrie 2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, de către reprezentanții Energy Holding, constatându-se că, în perioada 2009 – 2013, au fost înregistrate cheltuieli cu serviciile executate de terți în valoare de 623.311.832 de lei. De atunci au trecut 11 ani, iar ancheta a înaintat precum un melc. Suficient cât să se constate, la finalul anului trecut, că faptele s-au prescris sau că nu mai există probe care să susțină acuzațiile. Iar dosarul s-a clasat! Gândul a intrat în posesia ordonanței din data de 5 decembrie 2024 (bine aleasă data blatului, fix la finala alegerilor prezidentiale, când lumea se uita în altă directie), a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care toți inculpații sunt scăpați. În ciuda prejudiciilor imense suspectate și probate, inițial, de procurori, nu mai există acum nicio posibilitate de a recupera sumele deturnate de la buget. Afaceristul Bogdan Buzăianu pare a fi reușit imposibilul, având în vedere toate acuzațiile care i-au fost aduse de la bun început. El a avut în mai multe dosare aflate în lucru fie la DNA, fie la alte Parchete, rolul de martor sub acoperire (nume de cod Gelu Alexandru) și denunțător, ceea ce i-a conferit, într-un final, un „certificat de bună purtare”. De la bun început, Bogdan Buzăianu a fost acuzat de: instigare la evaziune fiscală – diminuarea impozitului pe profit datorat de societatea Energy Holding cu suma de 6.182.417,34 lei; instigarea la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat – rambursare de TVA în valoare de 17.045.300,60 lei; instigare la delapidare – prejudiciu de 699.040 lei; societatea Energy Holding ar fi fost prejudiciată chiar de cel care o controla, Bogdan Buzăianu, cu 63.687.208,40 lei; instigare la spălarea banilor. „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan” Numai că, prin prdonanța procurorilor din luna decembrie 2024, s-a dispus clasarea cauzei față de cei implicați, inclusiv față de afaceristul Bogdan Buzăianu. Bogdan Nicolae Buzăianu, acuzat de spălare de bani, evaziune fiscală și zeci de alte infracțiuni, va scăpa prin coruperea Justiției, informează surse apropiate cazului „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan (…) cetățean elvețian, pentru săvârșirea: instigării la infracțiunea de evaziune fiscală (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – primul cap de acuzare (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – al doilea cap de acuzare (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale; instigării la infracțiunea de spălare a banilor (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale”, se arată în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate. Totodată, s-a decis „menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului (…) asupra unor bunuri imobile aparținând lui Buzăianu Nicolae-Bogdan”. „Aceste măsuri asigurătorii vor înceta de drept dacă persoanele vătămate ANAF și Societatea Comercială Energy Holding (prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Moldova SPRL) nu vor introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției”, s-a mai menționat în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală. Bunuri imobile ale lui Bogdan Buzăianu, puse sub sechestru încă din 2016 Bunurile menținute sub sechestru sunt cele

Prima întâlnire oficială România-SUA din administrația TRUMP II. Sebastian Burduja: O discuție esențială pentru viitorul energetic al României

România și Statele Unite ale Americii au avut luni, la Varșovia, prima întâlnire bilaterală oficială în domeniul energiei sub noua administrație Donald Trump. Discuția, catalogată drept „excelentă” de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a avut loc în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări și a vizat consolidarea parteneriatului strategic în sectorul energetic. „Astăzi, la Varșovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universități MIT și Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalități în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziția mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină și curată — în această ordine de priorități”, a transmis Burduja. Discuțiile au vizat principalele proiecte strategice în care România și Statele Unite colaborează: reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, proiectul HVDC pentru consolidarea rețelei energetice, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj din Arcul Carpatic, potențialul geotermal al Bucureștiului și creșterea producției de gaz natural. „Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale); – Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care am semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy); – Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, la care Fluor este de asemenea parte; – Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) – Department of Energy al SUA. Vă anunț în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL și Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanțul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate și fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american; – Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect care va fi susținut prin Fondul pentru Modernizare; – Potențialul României pentru producția de gaz — suntem deja producătorul numărul 1 al UE și ne vom dubla producția din 2027, prin Neptun Deep, unde forajul este executat acum de platforma americană Transocean Barents. Discuția a pornit de la realitatea pe care o trăiește astăzi Europa: 1. Creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state; 2. Terapia șoc de închidere a centralelor pe cărbune fără alternative viabile; 3. Costurile certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare. Burduja: „Avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal” Sebastian Burduja a subliniat că „a fost o discuție esențială pentru viitorul energetic al României și al regiunii noastre” și că a reafirmat împreună cu omologul american „angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient și sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii”. Ministrul Energiei a atras atenția și asupra problemelor actuale ale pieței energetice europene. „America știe: o Europă puternică și competitivă este un garant al stabilității globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România își asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic și militar, și îl duce și în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic și securitatea energetică. Așa cum am mai spus, relația bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepție, dovadă fiind și întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administrații Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice și al libertății economice care definesc alianța SUA-România”. „Împreună, România și Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine și curate — repet, în această ordine de priorități. Înainte, împreună”, a conchis Sebastian Burduja. FOTO: Sebastian Burduja – Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Sebastian Burduja, avertisment pentru perioada post-plafonare la ENERGIE: Nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că titlurile recente care anunță că „facturile sar în aer după eliminarea plafonării de la 1 iulie” reprezintă o dezinformare. Sebastian Burduja explică, într-o postre pe Facebook, că titluri care anunță creșteri masive ale facturilor după ridicarea schemei de plafonare – de la 1 iulie, pentru energia electrică – dezinformează. „În ultimele zile, în context electoral, au circulat informații alarmiste potrivit cărora „facturile sar în aer după eliminarea plafonării de la 1 iulie”. Este important ca opinia publică să fie corect informată, iar adevărul să fie spus cu claritate: nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor, ci se face o ajustare necesară și responsabilă a mecanismului de protecție”, a scris demnitarul. Ministrul spune că că ridicarea schemei de plafonare – de la 1 iulie, pentru energia electrică – nu echivalează cu anularea sprijinului pentru consumatorii care au într-adevăr nevoie. „După 1 iulie 2025 nu asistăm la o retragere a sprijinului din partea statului, ci la o trecere de la o plafonare generalizată la un sistem țintit, care să ducă sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie. Vorbim despre un nou mecanism care va permite alocarea eficientă a resurselor publice către gospodăriile aflate în sărăcie energetică, către persoanele cu dizabilități și către românii care depind de echipamente medicale pentru a trăi”, a spus Sebastian Burduja. „Nimeni nu va fi lăsat în urmă” Ministrul Energiei spune că, chiar dacă, potrivit legii, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și a mecanismului de protecție socială revine Ministerului Muncii, Ministerul Energiei a fost și este parte activă în acest efort comun. „După intrarea în vigoare a OUG 6/2025, am organizat patru întâlniri de lucru la sediul Ministerului Energiei, alături de alte instituții implicate în proces: Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRE, STS, Institutul Național de Statistică și MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor. Toate aceste eforturi urmăresc să identifice criterii juste și mecanisme clare pentru implementarea noii forme de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie”, a scris minsitrul. „Guvernul României pregătește un sistem prin care persoanele vulnerabile vor primi compensații financiare directe pentru cheltuielile cu energia electrică. Se are în vedere un sprijin lunar, acordat în funcție de venituri, componența gospodăriei și alte criterii obiective. Nimeni nu va fi lăsat în urmă”,a dat asigurări ministrul Energiei. Demnitarul susține că românii pot beneficia deja de prețuri corecte prin piața concurențială, iar ANRE pune la dispoziția tuturor un comparator de oferte, care îi ajută pe consumatori să aleagă cele mai bune opțiuni. De exemplu, Hidroelectrica – furnizor cu capital majoritar de stat – oferă tarife între 1,04 și 1,12 lei/kWh, mai mici decât plafonul actual de 1,3 lei/kWh. „Așadar, afirmații de tipul «facturile vor exploda» nu doar că nu au fundament, dar ignoră realitatea din piață. România a reușit, în plină criză energetică globală, să ofere românilor al patrulea cel mai mic preț la gaze naturale și al cincilea la energie electrică din Uniunea Europeană. Sistemul de plafonare-compensare a funcționat și a protejat milioane de familii. Continuăm această misiune, dar cu instrumente mai eficiente, mai țintite, axate pe cei care au cu adevărat nevoie de sprijin”, a scris ministrul. „Din păcate, în spațiul public apar frecvent dezinformări cu scopul de a crea panică sau de a umfla artificial prețurile. Am văzut recent, chiar în perioada sărbătorilor pascale, cum se răspândea ideea că România va intra în blackout. Realitatea a fost cu totul alta: sistemul energetic național a funcționat fără întreruperi, iar alimentarea cu energie a fost asigurată în condiții normale. Iar pentru habarniștii care se întreabă de ce nu au mers termocentralele și au fost și intervale în care România a importat energie, e suficient să le spunem că uneori importurile sunt mult mai ieftine decât producția bazată pe cărbune”, potrivit lui Sebastian Burduja. „Adevărul despre sectorul energetic românesc este simplu: românii nu vor rămâne fără sprijin, nu vor fi luați prin surprindere, iar statul român pregătește un cadru echitabil pentru a-i proteja în continuare pe cei care au nevoie”, a conchis ministrul Energiei. Citiți și: Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: „Nu au lipsit momentele de stres.” În ce zone a fost cea mai mare presiune DEN: Nuclearelectrica, dispusă să reducă PRODUCȚIA de la Cernavodă pentru câteva ore, pentru a face față provocărilor de Paște. Scenariile de lucru Scenariile pentru un posibil excedent de ENERGIE de Paște. Burduja: „Ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Acționarii OMV Petrom votează bugetul de investiții și valoarea dividendului. Cât ar urma să primească statul pentru participația sa

Directoratul OMV Petrom, companie la care statul deține o cotă de 20,69%, propune acționarilor să aprobe, în ședința de joi, un buget de investiții și o valoare a dividendului în creștere față de anul precedent. Adunarea Generală a Acționarilor OMV Petrom a fost convocată pentru joi, 24 aprilie, să își exprime votul privind situațiile financiare consolidate, raportul anual pe 2024, bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs, inclusiv remunerațiile conducerii executive, dar și alegerea unor noi membri ai Consiliului de Supraveghere. OMV Petrom SA (SNP) este deținută în proporție de 51,15% de compania-mamă din Austria, OMV Aktiengesellschaft, 20,69% de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,39%) și fizice (3,75%), conform datelor oficiale la 30 iunie 2024, publicate pe Bursa de Valori București (BVB). Este a doua cea mai mare companie cu participație locală listată la BVB în funcție de capitalizare, după Hidroelectrica, având, marți, o valoare de piață de peste 44,27 miliarde de lei. „Este un plan ambițios și motivant” „Privind în viitor, ne aflăm la mijlocul celei mai intense perioade de investiții din istoria companiei noastre. Avem planificate investiții organice de aproximativ 8 mld. lei pentru 2025. Aceasta este o valoare aproape dublă față de investițiile medii anuale de la privatizare până în prezent. Este un plan ambițios și motivant, care va contribui la continuarea execuției proiectului Neptun Deep, a portofoliului nostru de energie regenerabilă, a noii unități de producție SAF/HVO din rafinăria Petrobrazi, precum și a rețelei noastre de mobilitate electrică”, precizează Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului OMV Petrom, în preambulul raportului final pe 2024, propus spre aprobare în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). Investițiile pe care OMV Petrom și le-a propus pentru 2025 sunt de 8 miliarde de lei, în creștere față de cele 7,2 miliarde de lei care au fost realizate anul trecut. În 2024, profitul net al companiei a fost de 4,2 miliarde de lei, la un nivel similar cu cel din 2023, de 4 miliarde de lei. Ce este de remarcat este că nivelul investițiilor propuse este același cu cel anunțat în februarie în cadrul conferinței de presă privind rezultatele financiare preliminare ale anului precedent, când executivii companiei precizau că acesta ar putea fi ajustat în funcție și de forma finală a celebrei taxe pe stâlp, având în vedere că normele de aplicare erau în curs de elaborare la acea dată. „În anul 2024 am crescut investițiile cu peste 50% față de 2023, iar în 2025 planificăm să le creștem în continuare încă 20% față de 2024, care este deja la un nivel ridicat. Aceste planuri de investiții nu au fost ajustate cu impactele din acest impozit pe construcții sau alte modificări legislative, întrucât vom participa în procesul de consultare și vom vedea care va fi forma finală și ce va însemna acest impozit. Dar așa cum am spus și mai devreme, impozitele și mai ales impozitele pe active imobilizate, care înseamnă, în esență, impozite de investiții, sigur că descurajează investițiile. Astfel că așa cum am scris și în informarea noastră de astăzi, acest plan de investiții de 8 miliarde, plus aproximativ 6 miliarde posibile investiții din organice, sunt planificate presupunând un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și competitiv”, a declarat Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, în conferința de presă din 4 februarie, când executivii au prezentat rezultatele neconsolidate pe 2024. Directorul financiar al OMV Petrom a confirmat atunci, la întrebările presei, că planul de investiții de 8 miliarde de lei a fost propus fără a lua în calcul impactul celor mai recente reglementări, urmând să fie ajustat pe măsură ce se definitivează modificările legislative, care să permită calcularea impactului propriu-zis. Între timp, Guvernul a adoptat, pe 3 aprilie, impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”, redus la jumătate față de propunerea inițială, de la 1% la 0,5% din valoarea netă a construcțiilor aflate în proprietate privată, iar pentru construcțiile aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale, dar concesionate sau date în administrare, cota de impozit a scăzut de la 0,5% la 0,25%. Cu cât a crescut dividendul propus Conducerea executivă a OMV Petrom propune deținătorilor celor peste 62 de miliarde de acțiuni să voteze joi care este valoarea dividendului care le revine. „Propunerea Directoratului privind distribuirea de dividende pentru anul financiar 2024, aceeași cu cea anunțată în 4 februarie 2025, respectiv un dividend in valoare brută de 0,0444 lei/acțiune, a fost aprobată de către Consiliul de Supraveghere în 18 martie 2025 și va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor convocată în data de 24/25 aprilie 2025”, se arată în documentul semnat de Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului, și Alina Popa, director financiar și membru al Directoratului. Potrivit conducerii companiei, acest dividend se transpune într-o creștere anuală de 7,5%, ceea ce înseamnă o creștere la jumătatea intervalului de 5-10%, declarat în îndrumarea privind dividendele. Majorarea este ușor mai mică față de anul precedent, când a fost la nivelul maxim de 10%. La un simplu calcul aritmetic, dacă dividendul de bază este votat la acest nivel, statul ar urma să primească 572.639.978,364 de lei – pentru cele 12.897.296.810 de acțiuni pe care le deține -, ceea ce înseamnă 115.048.012,69 de euro, la cursul BNR de marți. Banii pentru plata dividendelor pentru anul financiar 2024 ar urma să fie trimiși în conturile acționarilor peste o lună și jumătate, respectiv pe 3 iunie, data propusă să fie votată în ședința AGA de joi. Ulterior, la mijlocul anului 2025, Directoratul va decide dacă va fi propusă o distribuire de dividende speciale, această posibilă propunere urmând că facă obiectul unei AGA ulterioare, potrivit executivilor OMV Petrom. Directorul financiar al companiei precizase din februarie că, pentru moment, nu există o intenție fermă a managementului privind acordarea unui dividend special, în contextul actualelor evoluții, așa cum se întâmplase la începutul anului trecut. „Dividendele speciale, conform politicii noastre, pot fi distribuite într-un mediu de piață favorabilă și dacă planurile noastre de investiții sunt finanțate. În ceea ce privește dividendul special, am

Consumul de energie, înregistrat la un minim istoric: 2500 MW. Hiddroelectrica și-a redus injecția în sistem la sub 300 MW

În România, în ziua de Paștele ortodox și de Paștele catolic, s-a raportat un consum de energie scăzut la cel mai mic nivel din istorie: 2500 MW.  Pentru Sistemul Energetic Național, 20 aprilie a fost o zi provocatoare. S-ar fi luat în calcul și posibilitatea de a reduce cu până la 40% puterea reactoarelor nucleare de la  Cernavodă, potrivit HotNews. De la orele prânzului, consumul a scăzut sub pragul de 2.600 MW. Potrivit datelor Transelectrica, și parcurile fotovoltaie și-au redus puterea debitată în SEN, iar centralele hjidro și-au redus drastic producția.  La ora 12:40, consumul instantaneu din rețele a fost de 2.582 MW. La ora 14:30, hidrocentralele și-au redus masiv injecția. Hidroelectrica a anunțat că a redus injecția în sistem la 256 MW, fiind la cel mai mic nivel de la înființarea companiei. Minimul istoric a bătut recordul de anul trecut, când pe 5 mai 2024, consumul înregistrat a fost de 2.896 MW,  potrivit Economica.net. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România a îndemnat prosumatorii să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă, de Paște, pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic național. Printr-o postare de pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că într-adevăr, consumul energetic de pe 20 aprilie 2025 a fost la un minim istoric, dar că România „a dovedit că are un mix energetic echilibrat și flexibil care poate face față situațioilor extrem de dificile. Până la această oră, nu s-a raportat nicio pană de curent sau vreun incident major. „Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă. România are un mix energetic echilibrat și flexibil, așa cum dovedesc datele de mai jos. Am produs la ora 14:00 doar 272MW în hidrocentrale, 222MW din cărbune, 179MW în centrale pe gaz și 15MW în centralele eoliene. Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Pentru că e o zi senină, producția parcurilor solare a fost și de peste 700MW”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:  Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele

Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: Nu au lipsit momentele de stres. În ce zone a fost cea mai mare presiune

Sistemul energetic național (SEN) a funcționat fără sincope majore și în niciun caz fără se existe o pană generalizată, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, luni, după ce au trecut orele considerate critice și din a doua zi de Paște. Principalele provocări cărora le-au făcut față specialiștii supravegheați de Dispeceratul Energetic Național (DEN) au fost o producție estimată mare, dată fiind vremea însorită și capacitățile instalate majorate ale prosumatorilor, pe fondul unui consum mic, având în vedere că suprapunerea Paștelui ortodox cu cel catolic. Rețele de distribuție nu au fost supuse unor presiuni care să ducă la „ apocalipsă și blackout” în România, astfel că sistemul energetic a funcționat fără probleme, după implementarea planurilor stabilite înainte de sărbători, a anunțat Sebastian Burduja în a doua zi de Paște. „Am trecut cu bine de perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic național în această perioadă – prima și a doua zi de Paște. Pe scurt, totul a fost gestionat impecabil atât din punct de vedere al echilibrului – producție vs. consum, cât și al tensiunilor din rețele electrice de transport și distribuție. Nu au lipsit momentele de stres. Presiunea cea mai mare a fost în zonele București, Craiova și Slatina, unde ne-am confruntat cu supratensiuni. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție s-au coordonat bine și nu a fost niciun incident”, a detaliat demnitarul. Potrivit ministrului, responsabilii au început, prin eforturile Dispecerului Energetic Național (DEN) – Transelectrica, să pregătească buna funcționare a sistemului energetic în zilele de Paște încă de acum trei săptămâni. „Am avut numeroase scenarii, analize, planuri de acțiune și măsuri. În toată această perioadă am monitorizat constant prognozele meteo și am rediscutat fiecare detaliu în parte. Am mers cu scenariile până la o eventuală reducere controlată cu 40% a producției la cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce nu a fost cazul nici în prima zi, nici în a doua. Ambele au produs în bandă, la capacitatea obișnuită”, a spus ministrul Energiei. Cele două reactoare de la Cernavodă produc fiecare câte 700MW, iar capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns de aproape patru ori mai mare, respectiv 2.700MW. Astfel, pe fondul unui consum la cel mai mic nivel istoric din rețea, pentru că și ortodocșii, și catolicii au fost liberi – iar unii au consumat din propriile surse, o producție ridicată putea produce dezechilibre. Și prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători. „În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor” „O parte dintre măsuri au fost luate încă de miercuri, când au fost efectuate teste de capabilitate la mai multe entități care dețin centrale electrice fotovoltaice/instalații de stocare pentru a absorbi cât mai multă energie reactivă din sistem, pentru controlul tensiunilor, apoi prin oprirea rând pe rând a termocentralelor. În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor, de la o producție de 2300 MW sâmbătă seara, am scăzut la 270 MW în după-amiaza zilei de Paște”, a explicat Burduja. Prin urmare, potrivit ministrului, atunci când consumul minim al zilei a fost de aproximativ 2.500 MW, jumătate din producția de energie provenea din cele două reactoare de la Cernavodă, iar diferența din funcționarea la parametri minimi a termocentralelor, hidrocentralelor și centralelor fotovoltaice și eoliene, cele din urmă fiind aproape inexistente în sistem. Dacă duminică nu s-a exportat mai nimic – pentru că toată regiunea a fost pe excedent de producție – luni au plecat în rețele vecine suficiente cantități cât să ajute la echilibrarea SEN. „Astăzi, în orele cele mai critice (13:00 – 15:00) consumul s-a menținut în jurul valorii de 2.700 MW. Față de ieri, astăzi am avut export de energie, este vorba de câteva sute de MW, dar care au contat foarte mult în echilibrarea SEN. Comparativ cu ziua de ieri, producția de energie electrică fotovoltaică în centrale a fost mai mare cu aproximativ 200 – 300 MW, respectiv o producție la prosumatori, de asemenea, mai mare cu aproximativ 250 – 300 MW”, a spus ministrul. „Accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare” Un alt element important al acestui an a fost capacitatea crescută a instalațiilor de stocare. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în prezent în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. „În intervalul 13:00 – 13:15, instalațiile de stocare au jucat un rol foarte important și au absorbit 133 MW, un nivel record până acum. Strategia noastră de a pune stocarea pe primul loc în ordinea de priorități a investițiilor începe să dea rezultate. Am început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și azi avem 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh. Și accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare”, a precizat ministrul Energiei „Datorită tuturor acțiunilor întreprinse, bazate pe planuri bine puse la punct, sistemul energetic național a fost în permanență în echilibru, neexistând niciun moment probleme de adecvanță. Cu atât mai puțin mult anunțata cădere în beznă a țării. Acest fapt se datorează în egală măsură tuturor celor care au lucrat la planurile de acțiune, celor care au contribuit din proprie inițiativă (asociațiile de profil prin apeluri civice, producătorii privați, prosumatorii), celor care au stat în noaptea de Înviere și în zilele de Paște la serviciu”, a precizat Sebastian Burduja, în postarea de pe Facebook. Cifrele Transelectrica Și oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei Electrice, Transelectrica, sub umbrela căruia funcționează DEN, au confimat că România a avut un sistem energetic sigur și echilibrat

Consumul de energie, înregistrat la un minim istoric: 2500 MW. Hiddroelectrica și-a redus injecția în sistem la sub 300 MW

În România, în ziua de Paștele ortodox și de Paștele catolic, s-a raportat un consum de energie scăzut la cel mai mic nivel din istorie: 2500 MW.  Pentru Sistemul Energetic Național, 20 aprilie a fost o zi provocatoare. S-ar fi luat în calcul și posibilitatea de a reduce cu până la 40% puterea reactoarelor nucleare de la  Cernavodă, potrivit HotNews. De la orele prânzului, consumul a scăzut sub pragul de 2.600 MW. Potrivit datelor Transelectrica, și parcurile fotovoltaie și-au redus puterea debitată în SEN, iar centralele hjidro și-au redus drastic producția.  La ora 12:40, consumul instantaneu din rețele a fost de 2.582 MW. La ora 14:30, hidrocentralele și-au redus masiv injecția. Hidroelectrica a anunțat că a redus injecția în sistem la 256 MW, fiind la cel mai mic nivel de la înființarea companiei. Minimul istoric a bătut recordul de anul trecut, când pe 5 mai 2024, consumul înregistrat a fost de 2.896 MW,  potrivit Economica.net. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România a îndemnat prosumatorii să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă, de Paște, pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic național. Printr-o postare de pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că într-adevăr, consumul energetic de pe 20 aprilie 2025 a fost la un minim istoric, dar că România „a dovedit că are un mix energetic echilibrat și flexibil care poate face față situațioilor extrem de dificile. Până la această oră, nu s-a raportat nicio pană de curent sau vreun incident major. „Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă. România are un mix energetic echilibrat și flexibil, așa cum dovedesc datele de mai jos. Am produs la ora 14:00 doar 272MW în hidrocentrale, 222MW din cărbune, 179MW în centrale pe gaz și 15MW în centralele eoliene. Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Pentru că e o zi senină, producția parcurilor solare a fost și de peste 700MW”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:  Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele

Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște

Astăzi și mâine avem o situație specială în sectorul energetic, cu un consum minim istoric în timpul zilei, în jurul valorii de 2500 MW, a transmis duminică ministrul Energiei Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, România are un mix energetic echilibrat, care poate face față situațiilor dificile. „Așa cum am anunțat, astăzi și mâine avem o situație specială în sectorul energetic, cu un consum minim istoric în timpul zilei, în jurul valorii de 2500MW. De ce? Pentru că sunt sărbătorile pascale pentru toți credincioșii ortodocși şi catolici, mare parte din activitatea economică este oprită și mulți români se bucură de vremea frumoasă, prin activități în aer liber. Ne-am pregătit cu măsuri speciale în comandamentul energetic, alături de dispecerul energetic național (DEN) și de toți cei implicați, cărora le mulțumesc ca sunt la datorie și în zilele de sărbătoare. Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă”, a scris, duminică după-amiaza pe Facebook Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, România a produs la ora 14.00 doar 272 MW în hidrocentrale, 222 MW din cărbune, 179 MW în centrale pe gaz și 15 MW în centralele eoliene. „Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile”, adaugă ministrul Energiei. Aportul parcurile solare Burduja spune că producția parcurilor solare a fost și de peste 700 MW „Se adaugă energia produsă de prosumatori — unii dintre ei au ales să facă astăzi un gest civic și au oprit invertoarele, pentru a nu afecta nivelul de tensiune din rețelele de distribuție. Le mulțumesc și îmi exprim respectul pentru toți cei care au făcut asta. În ciuda știrilor alarmiste de tipul , am dovedit încă o dată că România are resurse energetice și mai ales oameni competenți în sectorul energetic”, arată ministrul. „Am demonstrat și astăzi că avem un mix energetic echilibrat, flexibil, care poate face față situațiilor extrem de dificile, adaptându-se unor condiții cu totul aparte (consum minim istoric, producție mare distribuită la prosumatori etc.). Monitorizăm activ situația și în orele și zilele ce vin. Și ziua de mâine rămâne sensibilă, dar la acest moment putem spune că există toate premisele să depășim fără nicio problemă perioada consumului mic de pe parcursul sărbătorilor pascale”, a mai scris Burduja pe rețeaua de socializare. Citiți și: Scenariile pentru un posibil excedent de ENERGIE de Paște. Burduja: „Ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

Anunț crucial privind producția de gaze a României în primele două luni din 2025. Ce s-a întâmplat cu importurile / Anul 2027, considerat un vârf de lance

Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2025, de 1,26 milioane tone echivalent petrol, cu 23.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). CNSP estimează, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). Pe de altă parte, în primele două luni din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 23%  – plus 255.200 tep –  faţă de perioada ianuarie-februarie 2024, până la 462.700 de tone echivalent petrol, potrivit informațiilor agerpres.ro. Producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027 Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, potrivit sursei citate, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producţie de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). În ceea ce priveşte importurile, se aşteaptă o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanţă cu avansul producţiei, prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă Reamintim că prosumatorii sunt îndemnați să oprească invertoarele de Paște dacă pleacă de acasă, apel adresat și firmelor care au instalate panouri solare. Îndemnul aparține Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) și a fost luată ca urmare a scăderii consumului de sărbători. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică. Aceștia au început să creioneze scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție. Cum se va echilibra sistemul Cele două reactoare de la Cernavodă vor rămâne deschise, a anunțat ministrul Energiei. De asemenea, producția de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit unui anunț făcut marți de autorități după Comandamentul energetic. „Conform bunei tradiții pe care o avem la Ministerul Energiei, ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere și că vom ține permanent lumina aprinsă în casele românilor. Mai ales de Paște. Din acest motiv, joia trecută am organizat un comandament energetic în care am analizat mai multe scenarii și am creat planuri de acțiune”, a spus Sebastian Burduja. CITIȚI ȘI: Alertă ENERGETICĂ înainte de Paște. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă / Scenarii și planuri de acțiune ANPC anunță un amplu control la furnizorii de ENERGIE electrică. Ce vizează inspectorii lui Piedone Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele