Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
Președintele american Donald Trump a anunțat că va majora substanțial taxele vamale impuse Indiei, o decizie motivată de achizițiile indiene de petrol din Rusia. „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, ci vinde apoi o mare parte din petrolul cumpărat pe piața liberă, pentru profituri mari”, a scris Trump luni pe platforma sa Truth Social. „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă. Din această cauză, voi majora substanțial taxa vamală plătită de India către SUA.” Postarea președintelui american nu a specificat cu cât va crește taxa vamală. Săptămâna trecută, Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru exporturile indiene spre SUA, după luni de negocieri care nu au reușit să asigure un progres. De asemenea, președintele a amenințat și cu alte măsuri dacă India va continua să cumpere petrol din Rusia. În weekend, două surse guvernamentale, care au dorit să rămână anonime, au declarat că India va continua să cumpere petrol din Rusia, în ciuda amenințărilor lui Trump, conform Reuters. Noua amenințare a președintelui american vine în contextul termenului limită – 8 august – oferit Rusiei pentru a ajunge la un armistițiu cu Ucraina. Administrația americană a amenințat cu impunerea de “sancțiuni secundare” asupra țărilor care cumpără energie rusească. SUA și alți aliați ai Ucrainei consideră că aceste achiziții ajută la susținerea economiei Rusiei și subminează presiunea exercitată asupra Moscovei pentru a pune capăt unui război care se află acum în al patrulea an. India a fost una din țintele principale a lui Trump în campania sa de a pune capăt războiului din Ucraina. Cu toate acestea, New Delhi a rămas pe poziție, premierul Narendra Modi – care a avut relații calde cu Trump în trecut – răspunzând la amenințarea președintelui american cu un îndemn către indieni să cumpere bunuri locale și semnalând că Administrația sa va continua să cumpere petrol rusesc. Guvernul lui Modi nu a dat instrucțiuni rafinăriilor indiene de petrol să nu mai cumpere petrol rusesc și nu a fost luată nicio decizie cu privire la oprirea achizițiilor, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu situația, care au cerut să rămână anonime. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile cu SUA asupra detaliilor Acordului comercial /„Comisia Europeană va suspenda CONTRAMĂSURILE”
Un nou acord comercial anunțat de Trump: SUA va ajuta la extragerea petrolului din Pakistan

Statele Unite și Pakistanul au ajuns la un acord comercial care îi permite Washingtonului să contribuie la extragerea zăcămintelor de petrol, în mare parte neexploatate, ale Pakistanului. Acordul mai stipulează reducerea taxelor vamale pentru bunurile din statul asiatic. Valoarea totală a comerțului Statelor Unite cu Pakistanul s-a ridicat la 7,3 miliarde de dolari în 2024. „Tocmai am încheiat un acord cu Pakistanul, prin care Pakistanul și Statele Unite vor lucra împreună pentru a dezvolta rezervele masive de petrol”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Suntem în proces de alegere a companiei petroliere care va conduce acest parteneriat”, a adăugat Trump. „Cine știe, poate vor vinde petrol Indiei într-o zi!” Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat acordul „mult așteptat” și i-a mulțumit lui Trump pentru că a jucat un rol cheie în finalizarea acestuia. Majoritatea zăcămintelor de petrol din Pakistan, în provincia Balochistan Se crede că majoritatea zăcămintelor de petrol ale Pakistanului se află în provincia Balochistan din sud-vestul țării, unde există o mișcare separatistă care acuză Guvernul central din Islamabad de exploatarea resurselor naturale ale provinciei. Balochistanul este de mult timp centrul unor violențe, puse în principal pe seama unor grupuri cum ar fi Armata de Eliberare a Balochistanului, sau BLA, pe care SUA a desemnat-o o organizație teroristă în 2019. Separatiștii din Balochistan se opun extragerii de resurse de către companii pakistaneze și străine și au atacat forțele de securitate pakistaneze și pe cetățenii chinezi care lucrează la proiecte în valoare de mai multe miliarde de dolari, legate de Coridorul Economic China-Pakistan. Se crede că Pakistanul ar mai avea zăcăminte de petrol și în provinciile Sindh (din sud), Punjab (din est) și Khyber Pakhtunkhwa (nord-vest). Pakistanul a urmărit semnarea unui acord comercial încă din mai, când Trump a mediat o încetare a focului între Pakistan și India, în urma unui conflict declanșat de uciderea a 26 de turiști în Cașmirul controlat de India, notează Associated Press. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile pentru definitivarea Acordului cu SUA /Trump trebuie să confirme că nu aplică taxe enorme
Ministrul Energiei: Consumul de electricitate, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
Întrebat, la Digi24, cu cât a crescut consumul de electricitate în urma valului de caniculă, Ivan a răspuns: „raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, de la începutul anului până astăzi, o scădere cu 1%, comparativ cu aceeaşi perioadă, iar referitor la ultimele 3 luni, o scădere cu 6% a consumului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024”. „În schimb, este o creştere care duce la consum de aproximativ 7.900-8.000 MW în vârf de sarcină, între ora 6:00 şi 21:00, iar acest lucru implică automat un import din afară ţării, import la preţuri mult mai ridicate decât ceea ce poate să asigure astăzi piaţa din România”, a explicat ministrul. El a adăugat că „România se apropie de 1500 MW instalaţi doar pe segmentul de energie solară, cu o creştere de peste 800 MW comparativ cu anul trecut. Avem 228.000 de prosumatori la nivel naţional cu o creştere de 40% faţă de anul 2024. O mare parte din energia consumată astăzi în România, şi în cazul companiilor, unde avem aproximativ 28.000 de companii care sunt prosumatori, vine şi din faptul că le-au asigurat o parte din consum, din instalarea acestor sisteme”. „În general e o constantă a consumului în vârf de sarcină, între ora 18 şi 22, şi care aduce automat şi un preţ mai mare în acea perioadă, aproximativ de 3 ori mai mare decât consumul, în intervalul 10 -18”, a mai spus Ivan. Ministrul a subliniat că „e o perioadă, toată Europa trece prin acest val de căldură. Nu putem să găsim o scuză în faptul că ştim că vara este cald. Din acest motiv lucrăm foarte aplicat la proiectele energetice prin care ne creştem capacităţile de producţie şi aici avem Fondul pentru Modernizare, avem PNRR-ul, lucrez cu echipa mea la un grafic foarte clar de lucrări, la modul în care se implementează aceste lucrări”. „Am calculat că până la finalul anului 2026 vom avea instalat în România şi vom pune în producţie aproximativ 1.500 MW, minim 1.500 MW, lucru care va putea să aducă automat o echilibrare a Sistemului Energetic”, a declarat Ivan.
Economie la curent, becuri oprite noaptea. Când s-a aprobat bugetul, prețurile era plafonate

De la 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energie pentru clienții casnici a fost eliminată. În funcție de contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică, consumul va fi facturat la prețul stabilit. Schema de sprijin garantată prin OUG 6/2025 încetează. Consumatorii casnici vor plăti prețul de piață al unui kWh. Românii vor fi nevoiți să facă economii. Pentru început, trebuie să stingă becurile pe durata nopții. O altă modalitate ar fi să renunțe la becurile clasice (incandescente), care au fost eliminate treptat de pe piață, în perioada 2009-2012, și să folosească becurilor economice. Pentru iluminatul stradal va fi dificil. Costurile mari pentru primării ar putea lăsa străzile în întuneric pe durata nopții. O primărie din județul Gorj face economie. Becurile de pe stradă sunt aprinse doar pentru câteva ore (22:30 – 04:00), pe durata nopții, din cauza costurilor mari la energie. Problema autorităților este bugetul aprobat pentru anul 2025, când energia electrică încă era plafonată. Potrivit Digi24, nu mai există prevedere bugetară pentru tarifele în vigoare de la 1 iulie 2025. Autoritățile locale trebuie să găsească soluții pe cont propriu. Polițiștii locali vor asigura liniștea în intervalul când becurile nu vor funcționa. O altă soluție ar fi instalarea panourilor solare, dar procedura este dificilă. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Digi24 Autorul recomandă: Ce este de făcut dacă ați primit o factură uriașă la curent? Răspunsul APC România
Bogdan Ivan: Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că la Răstolița în județul Mureș, „avem o hidrocentrală de 35MW, începutã în 1989 si care este într-un stadiu de executie de peste 90%”. Acesta a mai spus va face tot ce ține de el ca să deblocheze situaţia juridică şi să poată da în funcţiune această investiţie strategică pentru România. Ministrul a mai precizat că: „Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie”. El precizează că a fost cu colegii săi de la Hidroelectrica în şantier şi cu colegii parlamentari din regiune şi cu primarul, ca să vadă care este stadiul lucrărilor. ”Oamenii sunt pe şantier, sunt mobilizaţi. Din păcate e o chestiune juridică foarte complicată legată de mediul aici. În ultimii doi ani, fostul ministru cu toată echipa au făcut progrese foarte bune şi vreau să continuăm ca acest proiect să intre în funcţiune şi să alimentăm cu 35 de megawati în bandă toată această zonă care poate să aducă energie electrică curată, verde şi ieftină pentru aproximativ 30.000 de locuinţe din zonă”, transmite Bogdan Ivan. ”Ne facem treaba, suntem pe teren şi suntem mobilizaţi maxim împreună cu alte ministere, împreună cu Hidroelectrica şi cu toţi colegii noştri pentru a aduce energie ieftină şi de calitate şi verde pentru România. E greu, e complicat, dar nu ne lăsăm”, a mai spus ministrul Energiei.
Bogdan Ivan: Suntem în locul 4 la nivel european în topul țărilor cu cel mai mare preț la energie

Suntem în locul 4 la nivel european în rândul țărilor cu cel mai mare preț la energie, a declarat vineri ministrul Energiei, Bogdan Ivan, preluat de Mediafax. Este rezultatul unui cumul de factori, liberalizarea 2020-2021, șantajul energetic al Rusiei și întârzierea investițiilor în sectorul energiei, comprimă Ivan. „Suntem pe locul 4 la nivel european, în condițiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană și suntem aproape de a fi 100% independenți. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiții țintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an și jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawați în sistemul energetic național, putem să scădem prețul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. Din 1 iulie, consumatorii români au revenit la piața liberă a energiei electrice, după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment, în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor. Ivan subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari prețuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumul de factori. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, șantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investițiile în capacitatea de producție a energiei s-au lăsat oarecum așteptate și abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiții directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit ministrului, „acum suntem în situația în care trebuie să vedem și mecanisme clare de piață prin care evităm situații speculative”. Citiți și: Am făcut calculul | Ești client Electrica? Cât vei plăti de la 1 iulie 2025, pentru fiecare 100 kWh consumați
Ministrul Energiei: Suntem în locul 4 la nivel european în topul ţărilor cu cel mai mare preţ la energie
„Suntem pe locul 4 la nivel european, în condiţiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană şi suntem aproape de a fi 100% independenţi. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiţii ţintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an şi jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawaţi în sistemul energetic naţional, putem să scădem preţul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. El subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari preţuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumând de factor. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, şantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investiţiile în capacitatea de producţie a energiei s-au lăsat oarecum aşteptate şi abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiţii directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit acestuia, „acum suntem în situaţia în care trebuie să vedem şi mecanisme clare de piaţă prin care evităm situaţii speculative”.
ANRE: Companiile care cumpără ENERGIE electrică acum, cu livrare în viitor, sunt obligate să plătească un avans
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) introduce un mecanism de protecţie împotriva unuia dintre cele mai riscante comportamente de pe piaţa energiei: contractarea de energie electrică fără intenţie reală de achiziţie, a transmis, miercuri, instituţia. „Energia este un bun strategic, de care toată lumea are dreptul să se bucure la preţuri corecte. Cei care vor să cumpere energie trebuie să-şi asume şi responsabilitatea financiară a contractului. Dacă vrei să intri într-un joc serios, trebuie să joci cu mize reale. Vrem o piaţă sănătoasă, echitabilă, funcţională şi mai ales matură, iar acest ordin duce la maturizarea pieţei”, a declarat preşedintele ANRE, George Niculescu. ANRE a adoptat, în şedinţa din 15 iulie 2025 a Comitetului de Reglementare, un nou Ordin prin care cumpărătorii de energie electrică vor fi obligaţi să plătească un avans sau să constituie o garanţie minimă la momentul semnării contractelor încheiate pe pieţele la termen, după cum urmează: 5% din valoarea contractului – pentru livrări cu durata mai mare de 6 luni; 10% din valoarea contractului – pentru livrări de până la 6 luni; termenul de plată este de 15 zile de la semnare. Sursa citată informează că măsura se aplică contractelor standard şi nu afectează contractele bilaterale EFET. ANRE precizează că era nevoie de aceste măsuri deoarece, în lipsa unui filtru financiar real, unii participanţi la piaţă contractează volume mari de energie fără intenţia de achiziţionare, nu constituie garanţii de plată, şi apoi revând cantităţile înainte de livrare, urmărind doar diferenţele de preţ. „Rezultatul? Dezechilibre în piaţă, preţuri instabile, lipsă de încredere între participanţi”, afirmă reprezentanţii ANRE. Alte prevederi importante ale mecanismului adoptat de către ANRE: Se clarifică faptul că preţul contractual nu mai poate fi modificat ulterior în funcţie de variaţiile tarifelor de transport – o practică care genera incertitudine şi inechitate. Se reduce de la 8 la 4 numărul minim de parteneri eligibili necesari pe piaţa cu negociere dublă continuă, pentru a facilita accesul la tranzacţii ferme şi pentru a creşte lichiditatea pieţei. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Bogdan Ivan a explicat de ce românii plătesc prețuri uriașe la energie: „Am cerut la ANRE o analiză clară” ANRE a eliminat dublarea tarifelor pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea. George Niculescu: „România susține stocarea de energie”
Acordul de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, aprobat de Guvern
Guvernul României a aprobat emiterea acordului de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă și pentru extinderea depozitului intermediar de combustibil ars, un proiect major care vizează prelungirea duratei de viață a unității. Guvernul a adoptat o Hotărâre privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă și extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400”, propus de Societatea Națională Nuclearelectrica SA, notează Mediafax. Scopul principal al proiectului este prelungirea duratei de viață a Unității 1 și asigurarea funcționării în condiții de siguranță pe termen lung, în cadrul unui al doilea ciclu de operare. Retehnologizarea presupune modernizarea și înlocuirea componentelor esențiale ale centralei, pentru a depăși standardele actuale de siguranță. Proiectul include două subproiecte: retehnologizarea propriu-zisă a Unității 1 și extinderea depozitului intermediar de combustibil ars cu module MACSTOR 400, care vor dubla capacitatea actuală de stocare și vor asigura spațiu suficient pentru combustibilul rezultat din operarea unităților U1 și U2. Pe durata opririi planificate pentru retehnologizare, Unitatea 1 nu va produce energie electrică, ceea ce va genera un deficit anual estimat de 5.000 GWh, ce va trebui compensat din alte surse. Proiectul aduce beneficii importante la nivel socio-economic, precum crearea de locuri de muncă directe și indirecte, stimularea industriei nucleare din România și consolidarea capacităților inginerești și științifice naționale. În plus, operarea celor două reactoare de la Cernavodă asigură, în prezent, circa 20% din necesarul de energie electrică al țării și furnizează agent termic pentru peste 75% din populația orașului Cernavodă. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI: