Sebastian Burduja și șeful Transgaz, Ion Sterian, tur de forță la Baku: România, partener solid pentru SECURITATEA energetică regională
România și-a reafirmat angajamentul pentru securitatea energetică a regiunii prin participarea activă a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, și a directorului general Transgaz, Ion Sterian, la reuniunea ministerială de la Baku dedicată Coridorului Sudic de Gaze și energiei verzi. „În marja reuniunii ministeriale de la Baku dedicate Coridorului Sudic de Gaze, am avut o serie de întâlniri bilaterale extrem de utile pentru implicarea României în proiectele energetice strategice ale regiunii, dar și pentru dezvoltarea sectorului la nivel național”, a declarat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a purtat discuții cu o serie de oficiali de rang înalt, printre care: Erik Jacobs, reprezentant al Departamentului de Stat al SUA, despre proiectele nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea SMR-urilor și extinderea producției de energie regenerabilă; Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan, cu care a abordat extinderea Coridorului Sudic de Gaze, parteneriatul Romgaz–SOCAR și proiectul Coridorului Verde; Alparslan Bayraktar, ministrul Energiei din Turcia, despre cooperarea în Marea Neagră și proiectele din solar și eolian; Dorin Junghietu, ministrul Energiei din Republica Moldova, privind continuarea proiectelor de interconectare; Reprezentanții BERD, pentru sprijinul acordat în investiții verzi prin schema Contractelor pentru Diferență; Conducerea SOCAR, pentru extinderea prezenței companiei azere în România. „România vine cu soluții, parteneriate și dialog, cu o diplomație energetică activă. Construim împreună un viitor energetic sigur, accesibil și sustenabil pentru regiune și Europa”, a subliniat Burduja. Ion Sterian: „România sprijină extinderea Coridorului Sudic de Gaze către Balcani” La rândul său, Ion Sterian a reafirmat rolul esențial al României în funcționarea Coridorului Sudic de Gaze. „România sprijină extinderea Coridorului Sudic de Gaze către Balcani. Noi am avut o implicare totală și esențială în operaţionalizarea acestui obiectiv, prin transformarea de către Transgaz a Coridorului Trans-Balcanic și a Conductei T1 pe reverse flow care are o capacitate 14 miliarde de metri cubi”, a spus șeful Transgaz, citat de Financial Intelligence. Sterian a avut întrevederi cu Mikayil Jabbarov, ministrul Economiei din Azerbaidjan, cu oficialii companiei SOCAR și Romgaz, dar și cu Uniper, companie germană interesată să investească în producția de biometan. De asemenea, s-a întâlnit cu omologii săi de la BOTAS (Turcia), FGSZ (Ungaria), Bulgartransgaz (Bulgaria) și cu ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu. Reuniunea a adus laolaltă reprezentanți din 24 de țări și 52 de instituții și companii, evidențiind angajamentul comun al Uniunii Europene și Azerbaidjanului pentru diversificarea surselor de energie, dezvoltarea energiei regenerabile, reducerea emisiilor și consolidarea securității energetice în regiune. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Pașii pe care trebuie să îi facă România pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR. Deocamdată va încasa 1,3 miliarde euro
Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite, a transmis, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, au anunțat, joi, oficialii MIPE. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. „Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE. Potrivit instituției, România a inregistrat o serie de progrese pentru validarea cererii de plată 3. De aminitit că, în urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară. Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), respectiv: Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale. Potrivit MIPE, ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro. Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro), arată MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează: În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie; Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024; Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme. România, beneficiar net al bugetului Uniunii Europene „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României”, potrivit instituției. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderarea la blocul comunitar. „România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro. Pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului comunitar în România. Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Romgaz vrea să le dea acţionarilor dividende de 604,3 milioane lei din profitul realizat anul trecut
Romgaz vrea să le dea acţionarilor dividende de 604,3 milioane lei din profitul realizat anul trecut. Propunerea va fi supusă aprobării în Adunarea Generală a Acţionarilor din 29 aprilie, arată convocatorul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). „În şedinţa din 27 martie 2025, Consiliul de Administraţie al Romgaz SA a avizat, în vederea înaintării spre aprobare către Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din data de 29 (30) aprilie 2025, următoarele: (1) Dividendul brut de 0,1568 lei/acţiune, ţinând seama de faptul că: dividendele cuvenite acţionarilor, conform propunerii de repartizare a profitului anului 2024, sunt în sumă de 583.914.936 lei; dividendele cuvenite acţionarilor, conform propunerii de repartizare a rezultatului reportat, sunt în sumă de 20.427.387 lei; dividendele se distribuie acţionarilor proporţional cu cota de participare la capitalul social; capitalul social al societăţii este de 3.854.224.000 lei, divizat în 3.854.224.000 acţiuni ordinare, nominative, indivizibile cu o valoare nominală de 1 leu”, arată Convocatorul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Plata dividentelor se va face începând cu data de 25 iulie 2025. Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 3,21 miliarde lei, mai mare cu 14,48% faţă de cel realizat în 2023 (2,81 miliarde lei). Veniturile au scăzut cu peste 11%, la 8,54 miliarde lei, de la 9,61 miliarde lei în 2023. Producţia de gaze naturale estimată pentru anul 2024 a fost de 4,962 miliarde metri cubi, cu 174,2 milioane mc mai mare decât producţia realizată în anul anterior (+3,64%). Producţia de energie electrică s-a diminuat cu 8,55%, la 880,3 GWh. CITEȘTE ȘI: OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Romgaz, primii pași pentru cumpărarea combinatului AZOMUREȘ. Anunțul ministrului Energiei O INVESTIȚIE de 1 mld € în explorarea și producția de petrol și gaze onshore ar genera 8,9 mld € în economie. Apelul Federației Patronale a Energiei Mecanismul oficialilor pentru finalizarea la termen a Centralei de la IERNUT. Răzvan Popescu, CEO Romgaz: „Vom plăti direct subcontractorii” Sebastian Burduja, despre controlul de la Depogaz: „Romgaz are mandat să ia măsuri într-un termen foarte scurt” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Experți BCE: Sistemele de inteligență artificială necesită electricitate suplimentară, cu efecte asupra piețelor naționale ale energiei
Sistemele de inteligență artificială necesită resurse suplimentare de energie, ceea ce riscă să genereze presiuni asupra tarifelor la electricitate pe piețele naționale, afirmă experți ai Băncii Centrale Europene (BCE), notând că, în noul context, ar putea fi utilizate surse suplimentare de gaze naturale sau energii regenerabile. Adoptarea modelelor de inteligență artificială este întâlnită tot mai frecvent pe plan mondial, necesitând mai multă energie pentru calculatoare. Consumul de electricitate pentru centrele de coordonare a sistemelor de inteligență artificială este în prezent limitat, fiind estimat la circa 20 de terawați/oră (TWh) sau 0,02% din energia consumată pe plan mondial. ”Cu toate acestea, modelele de inteligență artificială sunt folosite tot mai mult pentru dezvoltarea aplicațiilor inteligente, de la softuri de asistență până la vehicule conduse autonom. Modelele de inteligență artificială generativă (…) necesită cantități mari de energie. (…) În acest context, cererea de energie urmează să crească”, arată un raport al Băncii Centrale Europene (BCE). Cererea de electricitate va crește, printr-un model cu distribuție inegală În perspectivă, creșterea cererii de electricitate pentru sistemele de inteligență artificială va persista, cu o distribuire inegală între țări. Agenția Internațională a Energiei (AIE) anticipează că centrele de date, atât cele convenționale. cât și cele bazate pe inteligență artificială, ar urma să consume cu 80% mai multă energie electrică în 2026 în raport cu anul 2022. Cele mai mari creșteri ale cererii de electricitate se vor înregistra în China și Statele Unite. Sursele de generare a electricității ar putea fi gazul natural și energiile regenerabile. Dar, în contextul eforturilor de reducere a poluării, multe companii vor privilegia sursele de energie regenerabilă. ”În scenariul asigurării necesarului de electricitate pentru sistemele de inteligență artificială din gaze naturale, impactul asupra tarifelor gazelor este limitat. În al doilea scenariu, în care sunt folosite surse regenerabile, va crește și cererea pentru minerale, dar prețurile acestora probabil nu vor fi afectate semnificativ”, notează specialiștii BCE. Ar putea apărea presiuni pe piețele naționale ale energiei Cu toate acestea, potrivit evaluărilor, ar putea apărea presiuni pe piețele naționale ale electricității. ”Creșterea cererii pentru energie electrică necesară sistemelor de inteligență artificială ar putea crea presiuni asupra prețurilor pe piețele naționale ale electricității. Este greu de anticipat impactul general asupra piețelor energiei electrice, urmând să depindă de concentrarea centrelor de date pentru sisteme de inteligență artificială în fiecare țară”, subliniază experții BCE. Foto: Profimedia Citește și: Ministrul Economiei dezvăluie planul care le va permite francezilor să investească mai mult în APĂRARE/„Trebuie să ne intensificăm efortul” militar Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele