Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie
Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute
Eroarea lui David Popovici a transformat înotul pentru totdeauna. Decizia luată de World Aquatics pentru cursele de 400 de metri
O eroare comisă de David Popovici (21 de ani) la Campionatele Europene a contribuit într-o măsură importantă la modificarea regulamentului din natația internațională. Noile reglementări au intrat deja în vigoare, iar înotătorii din întreaga lume vor avea o misiune mai ușoară în probele de anduranță. Presa internațională a amintit de eroarea lui David Popovici din 2021, după ce regulamentul la nivel de natație a fost modificat În 2021, la Campionatele Europene de natație în bazin scurt de la Kazan, David Popovici a comis o gafă colosală și a ratat finala probei de 400 de metri liber, deși conducea detașat în seria sa de calificări. Cum a fost posibil? Proba de 400 de metri liber nu era una obișnuită pentru David Popovici, iar talentatul sportiv român aproximat eronat distanța și s-a oprit la marginea bazinului cu două lungimi înainte de final. Popovici a fost atenționat de organizatorii evenimentului din Kazan, însă a pierdut îndeajuns de mult timp pentru a nu mai putea obține calificarea pe tabloul semifinalelor. Și eroarea lui David Popovici nu a fost un episod izolat. Printr-un moment similar a trecut recent și Lukas Maertens, un mare înotător din Germania care a comis-o la Campionatele Naționale de juniori de la Berlin. Așadar, acest ultim episod, plus precedentul înregistrat de David Popovici, au determinat federația internațională se modifice regulamentul. Potrivit celebrei reviste de specialitate SwimSwam, „World Aquatics implementat regulamentul actualizat la nivel de competiții. Astfel, federația va trata acum proba de 400 de metri liber la fel cum tratează și cursele mai lungi, de 800 sau 1500 de metri liber. Concret înotătorii din proba de 400 de m liber vor avea acum contoare de ture și un clopoțel sau fluier îi va avertiza înainte de ultima lungime de bazin”. Detalii despre eroarea lui David Popovici de la Europenele din 2021 În 2021, din simplul motiv că nu era foarte obișnuit cu proba de 400 de metri liber, David Popovici s-a oprit cu 50 de metri, respectiv cu două lungimi de bazin (n.r. – bazin scurt, 25 de metri), înainte de finalul cursei. Eroarea a fost comentată atunci și de Clubul Sportiv Dinamo București, prin intermediul unei postări realizate pe platformele de socializare: „David Popovici și-a făcut încălzirea cu 400 metri liber, o probă încheiată cu ”stop” neprevăzut. David a condus detașat seria sa, dar s-a oprit după 14 bazine (din cele 16 totale). Și-a dat seama că mai e de tras, a reintrat în cursă, dar secundele pierdute l-au privat de intrarea în finală. O mică eroare a unui mare campion, care nu arată altceva decât că David este la început de drum și încă învață, de la o cursă la alta. Și învață repede! Cândva, ne vom aminti amuzați că în cariera unui mare sportiv se întâmplă și mici accidente. Capul sus, David! Mai sunt încă două curse aici, la Kazan (100 și 200 m liber), plus alte câteva mii înaintea ta!”, scriau cei de la CS Dinamo, pe Facebook, în 2021.
Navighezi, dar ecranul e roșu? Așa rezolvi eroarea de certificare SSL în Google Chrome pe Android
Te pregătești să intri pe un site și, brusc, Chrome te oprește: „Conexiunea nu este privată” sau „Your connection is not private”. Eroarea de certificare SSL poate fi frustrantă, mai ales când știi sigur că site-ul e sigur sau îl folosești frecvent. Din fericire, problema se poate rezolva ușor în majoritatea cazurilor, chiar direct de pe telefonul tău Android. În acest ghid simplu, afli ce înseamnă eroarea SSL, care sunt cauzele posibile și cum o poți elimina în doar câteva minute. Nu ai nevoie de aplicații speciale sau cunoștințe tehnice avansate, ci doar de câțiva pași simpli care îți pot readuce accesul complet la web. Ce este eroarea de certificare SSL și de ce apare SSL (Secure Sockets Layer) este protocolul care criptează conexiunile între browserul tău și site-uri, asigurând că informațiile tale sunt protejate. Atunci când Google Chrome detectează că ceva nu e în regulă cu acel certificat de securitate, afișează mesajul de eroare pentru a te proteja. Câteva dintre cele mai frecvente mesaje legate de această eroare pe Android includ: „Your connection is not private” „NET::ERR_CERT_DATE_INVALID” „SSL certificate error” „This site can’t provide a secure connection” De ce apar aceste erori? Iată cele mai comune cauze: Ceasul și data telefonului sunt setate incorect Certificatul SSL al site-ului este expirat sau invalid Conexiunea la internet este nesigură (de ex. o rețea Wi-Fi publică) Cache-ul sau cookie-urile Chrome sunt corupte Aplicații antivirus sau VPN afectează conexiunea Probleme cu versiunea browserului sau sistemul de operare Pașii esențiali pentru a remedia eroarea SSL pe Android Înainte să intri în panică, parcurge această listă de pași simpli. De cele mai multe ori, problema se rezolvă în mai puțin de 5 minute. Verifică data și ora Aceasta este cea mai frecventă cauză a erorilor SSL: Mergi în Setări → Data și ora Activează opțiunea „Dată și oră automată” Asigură-te că fusul orar este corect Un ceas setat greșit face ca certificatul SSL să pară expirat sau invalid. Curăță cache-ul și datele din Chrome Fișierele vechi pot interfera cu modul în care Chrome verifică certificatele SSL: Mergi în Setări → Aplicații → Chrome Alege „Stocare” → apasă pe „Șterge memoria cache” și „Șterge datele” Atenție, ștergerea datelor va scoate și conturile salvate temporar, dar nu îți șterge parolele salvate în contul Google. Dezactivează temporar VPN-ul sau antivirusul Unele aplicații de securitate pot intercepta traficul și modifica certificatele SSL: Dezactivează orice VPN activ Dacă folosești un antivirus cu funcție de protecție web, încearcă să îl oprești temporar Apoi reîncarcă pagina în Chrome Repornește telefonul și reconectează-te la internet O soluție simplă, dar adesea eficientă: Repornește telefonul Comută între date mobile și Wi-Fi pentru a vedea dacă problema persistă Ce faci dacă problema persistă: soluții avansate Dacă ai urmat pașii de mai sus și tot primești eroarea, iată ce mai poți încerca: Actualizează Chrome și Android Versiunile vechi pot avea probleme cu noile standarde SSL: Mergi în Google Play Store, caută Chrome și apasă Actualizează, dacă este disponibil Verifică și dacă există actualizări Android în Setări → Sistem → Actualizare sistem Încearcă un alt browser Deschide același link în Firefox sau Opera pentru a verifica dacă eroarea apare doar în Chrome. Dacă da, problema e locală și ține de browser. Dacă apare peste tot, e probabil o problemă cu site-ul. Verifică dacă site-ul e cu adevărat sigur Dacă eroarea apare doar pe un anumit site, încearcă să-l accesezi de pe alt telefon sau de pe un PC. Poate că acel site chiar are un certificat expirat sau incorect. Poți verifica acest lucru și cu un verificator SSL online. Navighează în siguranță: previne erorile SSL pe viitor După ce ai remediat problema, iată câteva sugestii care te pot ajuta să eviți eroarea SSL pe viitor: Lasă activată sincronizarea automată a datei și orei Nu descărca aplicații VPN sau antivirus din surse necunoscute Evită rețelele Wi-Fi nesecurizate Ține browserul și sistemul actualizate permanent Șterge periodic cache-ul browserului Eroarea de certificare SSL e un mecanism de protecție important, dar uneori poate fi fals pozitiv. Cu puțină atenție și câteva setări corecte, poți avea o experiență de navigare sigură și fluentă pe Android, chiar și cu Chrome. Așadar, data viitoare când vezi ecranul de avertizare, nu te panica – acum știi exact ce ai de făcut.