Eșecul Planului Bolojan. Notă de plată pentru români: Cea mai severă prăbușire a nivelului de trai de la criza financiară încoace

esecul-planului-bolojan.-nota-de-plata-pentru-romani:-cea-mai-severa-prabusire-a-nivelului-de-trai-de-la-criza-financiara-incoace

România trece prin cea mai drastică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani. Cifrele INS dezvăluie realitatea cruntă: „Planul Bolojan” înseamnă români care sărăcesc pe zi ce trece, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor, scrie Mediafax. Bani luați din buzunarul fiecărui român Așa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor. În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „oaia neagră” a Europei. Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft. Record negativ: Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani Graficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor. În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice. Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent. Autorul recomandă:

Ramona Ioana Bruynseels (AUR): România riscă să piardă și viitoarele fonduri europene din Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 dacă la putere vor mai rămâne PSD-PNL-USR-UDMR (P)

ramona-ioana-bruynseels-(aur):-romania-risca-sa-piarda-si-viitoarele-fonduri-europene-din-cadrul-financiar-multianual-2028-2034-daca-la-putere-vor-mai-ramane-psd-pnl-usr-udmr-(p)

Ramona Ioana Bruynseels citează datele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: „după mai bine de cinci ani din cei șapte alocați, rata de absorbție efectivă a statului român este de doar 19,31%. Atât au reușit „specialiștii” ridicați la rang de miniștri sau instrumentele de control ale statului să facă în toți acești ani. Și să nu ne creăm iluzii, pentru că este puțin probabil să absorbim sume record în cei aproape doi ani câți au mai rămas”, spune Bruynseels. Potrivit reprezentantului AUR, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze sunt perspectivele pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, mai ales din cauza noilor condiții impuse la nivel european. „Bugetul de aproximativ 2.000 de miliarde de euro va fi concentrat pe tehnologii avansate, apărare și o agricultură într-o formă revizuită. Doar că, spre deosebire de cele 540 de programe distincte care au fost până acum, noul cadru propune doar 27 de planuri de parteneriat. Asta înseamnă că agricultura, industria și serviciile vor fi tratate la grămadă, într-un singur plan național. Însă, România nu are nici măcar un plan de țară pus la punct. Cum ne-am putea închipui că ar putea să ducă la capăt un plan privind finanțarea într-un stat în care PSD și PNL sunt partidele experte în detonarea fondurilor europene?”, potrivit parlamentarului AUR cere Guvernului României, cu precădere Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să prioritizeze proiectele care sunt cu adevărat utile pentru România. „Prioritatea care nu mai poate fi amânată trebuie să vizeze creșterea ponderii fondurilor destinate mediului de afaceri românesc, în special pentru acele IMM-uri care astăzi sunt forțate să-și reducă activitatea, să-și schimbe sediul în alte state sau să pună lacătul pe ușă. Judecând după toate măsurile guvernamentale de austeritate girate, guvernanții încă nu înțeleg importanța IMM-urilor, cele care în trecut au creat mii de locuri de muncă, au permis tehnologizarea fluxurilor economice și au generat creștere economică. AUR avertizează că fără o schimbare radicală de abordare și gestionare a fondurilor europene pe care ar urma să le primească România, riscăm să absorbim și mai puțini bani în viitorul Cadru Financiar Multianual dedicat perioadei 2028-2034. Iar pentru a preveni asta, cei care se fac vinovați pentru pierderea fondurilor europene din ultimii ani, ar trebui să plătească pentru nimicnicia dovedită și să plece de la putere, iar toți vinovații poartă mai multe nume: PSD, PNL, USR și UDMR”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

Eșec pentru Bolojan în BPN: A obținut doar 35 de voturi pentru dizolvarea șefilor de sectoare / Victorie în duelul cu Hubert Thuma

esec-pentru-bolojan-in-bpn:-a-obtinut-doar-35-de-voturi-pentru-dizolvarea-sefilor-de-sectoare-/-victorie-in-duelul-cu-hubert-thuma

La votul pentru dizolvarea șefilor de sectoare/filiale, 35 de membri BPN au votat pentru propunerea lui Ilie Bolojan. 10 membri s-au abținut, șase au votat „împotrivă”, iar patru au fost absenți. În altă ordine de idei, premierul Ilie Bolojan a primit votul de încredere în Biroul Politic Național al PNL. 47 de membri BPN au votat pentru continuarea mandatului de premier. Trei membri au votat „împotrivă”, unul s-a abținut, iar patru au lipsit de la vot. Totalul membrilor BPN este de 55. Separat, Ilie Bolojan a obținut o victorie în duelul cu Hubert Thuma la votul de încredere din partid: 47 la 3. Comunicatul oficial al PNL: „Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal s-a reunit astăzi în ședință, cadru în care președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat principalele direcții ale pachetului de relansare economică, aflat în curs de definitivare. Ministrul Finanțelor a subliniat că pachetul a fost construit în urma analizelor din cadrul unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea economică pe termen mediu și lung. Pachetul de relansare economică este structurat pe două paliere majore. Primul vizează reconfigurarea schemelor de ajutor de stat, prin lansarea a șapte programe dedicate, inclusiv pentru resurse minerale și materii prime critice, cercetare-dezvoltare și noi tehnologii, precum și industria de apărare. Al doilea palier are o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor și întregului mediu de afaceri. De asemenea, în ședința de astăzi a fost dat un vot de încredere pentru președintele partidului, Ilie Bolojan. În urma votului secret, au fost înregistrate 47 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, confirmând sprijinul majoritar al conducerii partidului pentru actualul lider al PNL. În cadrul aceleiași ședințe, conducerea PNL a stabilit, prin vot, numirea domnului Marius Arcăleanu în funcția de președinte interimar al PNL Vaslui. De asemenea, Biroul Politic Național a analizat și propunerea de demitere a conducerii ultimelor zece organizații județene. În urma votului, rezultatul a fost următorul: 35 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri. De asemenea, cinci lideri PNL au absentat de la vot. Întrucât nu a fost întrunită majoritatea calificată de două treimi prevăzută de statut (*37 de voturi), propunerea de demitere nu a fost adoptată, iar conducerile filialelor respective își păstrează mandatul”.

Novak Djokovic a luat decizia, după eşecul ruşinos de la Madrid. S-a retras şi nu mai merge la Roma

novak-djokovic-a-luat-decizia,-dupa-esecul-rusinos-de-la-madrid.-s-a-retras-si-nu-mai-merge-la-roma

Novak Djokovic s-a decis să spună pas turneului de la Roma, competiție programată a începe pe 7 mai și pe care sârbul a câștigat-o de 6 ori în cariera sa. Fortfait-ul numărului 5 mondial vine după eșecul lamentabil suferit la Madrid, unde s-a înclinat în două seturi în fața lui Matteo Arnaldi, scor 3-6, 4-6. Novak Djokovic a decis să nu ia startul în turneul de la Roma „Nole” nu va participa în acest an în turneul de la Roma, competiția Masters 1000 care începe pe 7 mai și în care a triumfat de 6 ori în carieră, în 2008, 2011, 2014, 2015, 2020 și 2022, scrie sportskeeda.com. Numărul 5 mondial vine după eșecul jenant suferit la Madrid, unde a cedat în două seturi în fața lui Matteo Arnaldi, scor 3-6, 4-6. Poate a fost ultimul meu meci aici, nu ştiu dacă voi mai juca la Madrid. Sigur, voi mai veni aici, dar poate nu ca jucător, nu ştiu ce să spun acum. Evident, după ce pierzi un meci nu te simţi bine, dar s-a întâmplat de câteva ori anul acesta să pierd chiar de la început, din păcate. În mod sigur nu acesta este nivelul la care doresc să evoluez – Novak Djokovic „Novak Djokovic a anunțat că nu va participa la turneu. Ne vedem la anul, Nole”, este mesajul postat pe contul oficial de X al turneului Internazionali BNL d’Italia. „Nole” nu-și mai găsește cadența. „Noua realitate” Sârbul a pierdut finala de la Miami în fața puștiului din Cehia Jakub Mensik, 6-7 (4), 6-7 (4), apoi a decis să joace la Monte Carlo, unde a fost eliminat rapid, la fel cum s-a întâmplat și în turneul din capitala Spaniei. Novak a început 2025 la Brisbane, unde a ajuns până în sferturile de finală, în timp ce la Australian Open s-a oprit un pic mai sus, în semifinale, unde din păcate a fost nevoit să se retragă din cauza unei accidentări. Au urmat eliminări rușinoase în primele tururi la Doha și la Indian Wells. „Speram să pot juca un meci mai mult decât am jucat la Monte-Carlo. Este un fel de realitate nouă pentru mine, trebuie să spun. Încercând să câștig un meci sau două, fără să mă gândesc să ajung departe în turneu. Este un sentiment complet diferit de cel pe care l-am avut în peste 20 de ani de tenis profesionist, așa că este un fel de provocare pentru mine mental să înfrunt cu adevărat aceste senzații pe teren, ieșind acum devreme în mod regulat de la turnee”, a spus Novak Djokovic. Fostul lider mondial din ierarhia ATP a mai câştigat niciun trofeu în turneele Masters ATP din luna noiembrie 2023. Absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism, și-a început cariera în presa sportivă scrisă și on-line în urmă cu două decenii la săptămânalul Fanatik, unde și-a făcut ucenicia și apoi a prins experiență în domeniul sportului rege și nu numai. A urmat în 2008 „transferul” … citește mai mult