Euro, aproape de un nou record după alegeri. BNR a făcut anunțul astăzi: leului îi slăbește puterea
Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu euro, dar s-a apreciat față de dolarul american. Banca Națională a României a publicat cursul valutar de referință pentru miercuri, 3 decembrie 2025. Euro a fost cotat la 5,0910 lei, în creștere ușoară față de ședința de marți, când se situa la 5,0893 lei. Dolarul american a continuat scăderea accentuată și a coborât până la 4,3656 lei, față de 4,3849 lei în ziua precedentă, mai exact un minus de aproape 2 bani. Francul elvețian a fost calculat la 5,4516 lei, o creștere marginală comparativ cu marți (5,4481 lei). Lira sterlină s-a apreciat la 5,7984 lei, după ce în ședința anterioară fusese cotată la 5,7849 lei. Gramul de aur a înregistrat o scădere și a fost evaluat miercuri la 589,2664 lei, în coborâre față de marți (590,0719 lei). Foto: Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată Cât trebuie să contribui lunar la Pilonul III ca să obții o pensie cu 500, 1.000 sau 2.000 lei mai mare. Simulări reale pe 20–30 de ani
Gestul Jelenei Ostapenko după ce și-a cumpărat un Porsche de 200.000 de euro
Jelena Ostapenko (28 de ani), una dintre rivalele importante ale Simonei Halep (34 de ani), pe vremea când românca făcea senzație în circuitul WTA, se află din nou în centrul atenției. Jelena Ostapenko stârnește numeroase controverse nu doar pe terenul de tenis, ci și atunci când se află în vacanță! Ultima ispravă a campioanei din Letonia este elocventă. Ostapenko, cea care a cucerit turneul de Grand Slam de la Roland Garros 2017, chiar după o finală cu românca Simona Halep, scor 4-6, 6-4, 6-3, și-a cumpărat un Porsche nou-nouț, dar ce a urmat i-a contrariat pe fani. Jelena Ostapenko a făcut vâlvă în mediul online, după ce a postat pe Instagram că și-a cumpărat un nou Porsche, marca 911 Targa 4 GTS, în valoare de 200.000 de euro. La scurt timp, pe contul ei secundar, Jelena a scos la vânzare cutii de depozitare folosite, la prețul de cinci euro bucata, contrastul dintre cele două postări fiind de-a dreptul hilar. Spre amuzamentul fanilor, fosta rivală a Simonei Halep comercializează diverse obiecte second hand, inclusiv mostre de parfum folosite, haine sau aspiratoare. „Dimineața își ridică noul Porsche, după-amiaza este ocupată să vândă cutii folosite” În contextul în care pe contul ei principal de Instagram, Ostapenko a dezvăluit că și-a cumpărat un Porsche luxos, iar pe celălalt cont a scos din nou la vânzare obiecte folosite, letona a fost ironizată din nou: „Jelena Ostapenko: Dimineața își ridică noul Porsche. După-amiaza este ocupată să vândă cutii de depozitare folosite cu 5 euro”, au glumit internauții, conform publicației Tennis World USA. Jelena Ostapenko a strâns o sumă impresionantă din premiile la turnee în toată cariera: 18,7 milioane de dolari. Nici sumele încasate de Jelena în 2025 nu au trecut neobservate, aceasta acumulând 2,23 milioane de dolari. Ostapenko a încheiat sezonul cu o semifinală disputată la Turneul Campioanelor, în proba de dublu, alături de Su-Wei Hsieh din Taipei.
Simona Halep și-a văzut visul îndeplinit după ce a solicitat autorităților renovarea unui apartament din Floreasca!
Simona Halep (34 de ani) a publicat pe rețelele de socializare o imagine rară dintr-unul dintre apartamentele sale luxoase, situat în zona Floreasca din Capitală. Simona Halep și-a achiziționat în ultimii ani mai multe proprietăți în București, dar și în apropierea Capitalei, iar fosta sportivă a terminat de renovat unul dintre apartamente. „Simo”, cea care s-a retras din tenis în luna februarie, și-a amenajat deja locuința pentru sărbătorile de iarnă, împărtășind momentul cu urmăritorii de pe rețelele de socializare. Simona Halep, imagine în premieră din apartamentul din zona Floreasca unde își va petrece sărbătorile Simona Halep va petrece sărbătorile de iarnă într-unul dintre apartamentele sale, cu vedere la Lacul Floreasca din București. Românca a publicat o imagine în premieră, din interiorul locuinței, etichetând și complexul de apartamente super-premium One Rahmaninov. Conform site-ului oficial, One Rahmaninov este „singurul complex rezidențial din țară cu un hol de 600 de metri pătrați și 6 metri înălțime”. De asemenea, „este una dintre cele mai exclusiviste dezvoltări rezidențiale de pe piața imobiliară din București”. Simona Halep a plătit peste 2 milioane de euro pe două apartamente de lux situate la etajul 5 al complexului One Rahmaninov. Fosta campioană a solicitat imediat autorităților locale actele necesare amenajării interioare a celor două locuințe, conform Profit.ro, iar acum și-a dus planul la bun sfârșit. Simona Halep și-a achiziționat recent și o vilă la 37 km nord de București Interesant este că Simona Halep nu își va petrece sărbătorile în vila de lux pentru care a plătit recent 600.000 de euro, ci a ales să își împodobească bradul în apartamentul din zona Floreasca. Vila Simonei are o suprafață construită de 255,4 metri pătrați, iar conform informațiilor publicate pe site-ul complexului „National Golf & Country Club”, aceasta are un preț de 560.000 de euro, la care se adaugă TVA. Simona Halep și-a achiziționat casa aflată la 37 de kilometri nord de București pentru a-și hrăni noua pasiune, vila fiind dotată cu un teren de golf și având trei dormitoare și două băi.
Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Întrebat dacă euro va mai scădea vreodată sub 5 lei, Isărescu a spus că nu se așteaptă ca moneda să mai ajungă vreodată sub pragul psihologic de 5 lei. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat că moneda europeană nu are cum să mai scadă sub pragul de 5 lei explicând că piața valutară este stabilă și că nu există motive pentru a fi tulburată. Isărescu a mai spus că piețele „sunt mulțumite” de combinația dintre nivelul dobânzii, cursul de schimb și fixurile de capital. „Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a spus Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ
Euro se îndreaptă către noi maxime istorice. BNR a făcut anunțul oficial astăzi: leului îi slăbește puterea
Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Euro a ajuns la 5,8061 lei, de la 5,0851 lei, înregistrat vineri. Dolarul american și lira sterlină s-au apreciat până la 4,4167 lei, respectiv 5,7988 lei, iar francul elvețian a fost evaluat în scădere, la 5,4698 lei. Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu dolarul american și euro, dar s-a apreciat față de francul elvețian. Astfel, euro a fost cotat de BNR la 5,0861 lei, în creștere cu 0.0010 lei. Valoarea leului a scăzut și în comparație cu dolarul, moneda americană fiind cotată la 4,4167 lei, în urcare cu 0.0220 lei. Francul elvețian a fost calculat astăzi de Banca Națională Română la 5,4698 lei, în scădere cu 0.0089 față de cotația anterioară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a ajuns să se vândă o monedă de 1 euro din 2001, acum, în octombrie 2025. Câștigi o mică avere din vânzarea ei BNR confirmă ceea ce deja știm cu toții. Creșterile de taxe s-au transferat direct în prețurile de la raft
Ion Țiriac i-a pus pe masă 100 de milioane de euro premierului României: Dumneata trebuie să faci o lege!
Ion Țiriac le-a lansat guvernanților o propunere neașteptată. Fostul tenismen român s-a declarat dispus să investească 100 de milioane de euro pentru construirea unei arene de tenis de talie mondială, cu condiția ca suma să fie scutită de taxe și impozite. Ion Țiriac a povestit că a discutat acest subiect personal cu Marcel Ciolacu, pe vremea când acesta ocupa funcția de prim-ministru al României. Propunerea sa viza o lege specială care să încurajeze investițiile private în infrastructura sportivă, prin exceptarea de la impozitare a proiectelor finanțate integral din fonduri proprii. Ion Țiriac i-a cerut prim-ministrului României o amnistie fiscala pentru 100 de milioane de euro: „Dumneata trebuie să faci o lege!” Ion Țiriac a făcut publică discuția pe care a purtat-o cu prim-ministrul României, în perioada în care Marcel Ciolacu ocupa această funcție! Magnatul i-a transmis premierului că pune la bătaie 100 de milioane de euro pentru construcția arenei de tenis, însă dorea o amnistie fiscală pentru o asemenea investiție: „Pun pe masă 100 de milioane și o fac, însă scoateți-mi o hotărâre ceva, vorbiți cu ministrul de finanțe, că nu mai dau și alți 20%, încă 20 de milioane TVA. Și mai dau și taxe după aia locale nu știu cât. O fac, o dau în primire dacă vreți, îmi dați banii în 50 de ani, în 200 de ani, dacă nu mi-i mai dați e în regulă”, i-a spus Ion Țiriac prim-ministrului. Cu toate că premierul ar fi fost deschis la negocieri, acestea au intrat în impas, mai ales că fiul lui Țiriac nu ar agrea afacerile cu statul: „În momentul ăsta nu aveți nicio sală, niciunde, pentru că domnul prim-ministru, într-adevăr, a avut toată bunăvoința, domnul Ciolacu, dar i-am spus: ‘Nu merge așa!’. ‘Nu, domne, facem o lege acuma’ (n.r. – ar fi răspuns prim-ministrul). O lege pentru sala aia nu merge. Dumneata trebuie să faci o lege, să spui: ‘Ăla care dă, nu care dă cu gura. Cu faptul. Și a pus în Banca Transilvania 100 de milioane. Ăia s-au dus, acolo sunt. Sunt gata de cheltuit’. Cu toate că și statul are bani pentru treburi din ăstea. Dar Ion Ion are o viziune, nu ne trebuie bani de la stat, facem cu ce avem noi și gata! Fără probleme”, a declarat omul de afaceri la podcastul Școala Sportivă. Ion Țiriac nu renunță la planul de a construi o arenă de tenis ultramodernă, în ciuda faptului că negocierile cu statul au eșuat Chiar dacă negocierile cu statul au eșuat, Ion Țiriac nu renunță la proiectul său, astfel că va construi pe cont propriu arena de tenis, la Otopeni. Miliardarul se confruntă în continuare cu unele impedimente: „Dacă trebuie să o manageriez eu, o înghit greu. Trebuie să îmi găsesc în Europa un manager, că în țară eu nu mi-l găsesc. Pentru că pe lângă turneul de tenis care va dura două săptămâni, mai fac 18 terenuri împrejur, pe care trebuie să le faci. Eu am nevoie acolo de minim 200 de zile de activitate, dintre care 150 concerte. Uită-te, sala din Cluj, făcută foarte inteligent acum 20 de ani, 18 milioane pentru 10.000 de locuri. Ei, pentru 15.000 de locuri nu cred că ajunge. Dar vom vedea ce se poate face cu 100 de milioane”, a adăugat Ion Țiriac.
În timp ce Bolojan îndeamnă la strâns cureaua, Poșta Română își face rebranding de 48.000 . Cum își justifică costurile operatorul național
În contextul în care Guvernul Bolojan caută să reducă personalul instituțiilor de stat și îi îndeamnă pe români să strângă cureaua, Poșta Română își face un rebranding costisitor de aproximativ 48.000 de euro. Reprezentanții companiei care își schimbă emblema pentru prima oară din 2004 susțin că se declară „extrem de mulțumiți de ce a ieșit”. Într-o conferință de presă de joi, aceștia au prezentat noua identitate vizuală a companiei. „Suntem extrem de mulțumiți de ce a ieșit și de viitor. (…) Nu am făcut un logo, ci un proces de branding pentru Poșta Română”, a declarat directorul general, Valentin Ștefan. Cum este justificată suma de 48.000 de euro Costul este justificat de colantarea tuturor mașinilor, schimbarea uniformelor angajaților și modificările asupra oficiile poștale. Autoritățile estimează un cost între 50 și 100 de euro pentru fiecare mașină cu noua emblemă. „Uniformele nu se schimbă, ele se oferă anual către salariați. Poșta este obligată, în fiecare an, să acorde salariaților uniforme. Cele care au fost cumpărate au fost folosite în 2023, cele din 2024 – în 2024”, a explicat directorul general. „Pentru oficiile poștale estimăm o investiție între 10 și 15 milioane de euro în următorii doi ani pentru modernizarea lor. Trebuie făcute, indiferent dacă aveam rebranding sau nu”, a mai spus Valentin Ștefan. În plină eră a firmelor de curierat, Poșta Română promite că se va adapta la secolul 21 Poșta Română promite transformarea pe încă trei direcții: un ghișeu universal unde cetățenii să aibă acces la serviciile instituțiilor de stat; curierat și logistică: hub-uri logistice, dezvoltarea serviciilor; soluții digitale accesibile; Valentin Ștefan a mai anunțat că Poșta Română lansează compania Zor, vizând generația Z. „Targetăm clienții cu vârsta de 18-20 de ani, și cu Zor vrem să cucerim și acest segment. Ne-am adaptat, și ne-am dezvoltat continuu.Pentru că știm că o țară stabilă are nevoie de o Poștă stabilă, apreciem trecutul și ne uităm la viitor pe care îl pregătim cu Zor”. CNPR este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale. Deține o reţea de peste 5.000 de subunităţi poştale la nivel naţional, dintre care 676 sunt oficii poştale şi 1.054 ghişee poştale. Sursa Foto: Poșta Română Autorul recomandă:
Cetățenii, atenționați de Banca Europeană să păstreze sume de bani în numerar. Motivele invocate
Într-un studiu publicat miercuri, intitulat „Păstrați-vă calmul și păstrați bani lichizi”, BCE recomandă să existe la dispoziție o sumă suficientă pentru a acoperi necesitățile esențiale timp de aproximativ 72 de ore, mai ales „în caz de instabilitate sistemică majoră”. Studiul citează exemplul Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei, unde autoritățile recomandă cetățenilor să păstreze între 70 și 100 de euro de persoană. Analiștii BCE au analizat patru crize recente din Europa: pandemia de COVID-19, invazia Ucrainei de către Rusia, pana majoră a rețelei electrice din Spania din aprilie 2025 și criza datoriei suverane din Grecia. Potrivit Francescăi Faella și lui Alejandro Zamora-Pérez, autorii studiului, „aceste episoade de criză variate arată că utilitatea numerarului se intensifică puternic atunci când stabilitatea este amenințată”. Studiul subliniază că banii lichizi oferă atât „utilitate psihologică, cât și practică”, datorită „naturii lor tangibile, care conferă confort și sentiment de control”, și a „funcționalității offline, esențială în cazul defectării sistemelor digitale”. BCE consideră această recomandare un „paradox”, în condițiile în care plățile digitale tind să înlocuiască numerarul în viața de zi cu zi. În timpul pandemiei, cererea de bancnote în euro a crescut cu peste 140 de miliarde, față de 55 de miliarde într-un an obișnuit. De asemenea, la începutul războiului din Ucraina și în timpul penei din Spania, retragerile de numerar au crescut semnificativ, reflectând nevoia populației de a-și reface rezervele de precauție.
Avertisment din partea specialiștilor: Euro riscă să piardă din avantajul pe care îl are la nivel mondial din cauza neînțelegerilor de ordin politic
Specialiștii atrag atenția că avantajele pe care moneda euro le-a obținut în ultima perioadă la nivel mondial riscă să fie puternic afectate de lipsa de consens de pe scena politică europeană. Avertismentul vine în contextul în care, recent, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, făcuse apel ca statele europene să profite de „momentul global al euro”, apărut după ce dolarul american a pierdut din influență ca urmare a unor politici controversate ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, arată Reuters. Bazându-se pe propunerile făcute anul trecut de predecesorul său, Mario Draghi, privind unele reforme ample ale sistemului financiar european, Lagarde declarase că moneda unică europeană trece printr-un moment foarte bun la nivel european, iar această oportunitate nu ar trebui să fie irosită. Raționamentul ei a fost simplu, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată de șefa BCE. Convinsă că acesta ar putea fi un moment definitoriu pentru Europa, Lagarde, fost ministru de Finanțe al Franței, ar fi fost dezamăgită de lipsa fermității și viziunii liderilor europeni. La patru luni distanță, și la un an de la raportul lui Draghi, apelurile lui Lagarde de a consolida bazele monedei unice se lovesc de diviziuni naționale și alte priorități, cum ar fi războiul din Ucraina, relația cu Trump și gestionarea turbulențelor politice interne de la nivelul Blocului comunitar. De altfel, mai mulți oficiali din zona euro au declarat pentru Reuters că la nivel european se observă un soi de inerție politică. Deși ar putea crește, moneda euro continuă să fie „în umbra” dolarului Măsurile care ar fi consolidat atractivitatea monedei euro pentru investitori au fost abandonate, au declarat sursele citate de Reuters. Propunerile de a face împrumuturi comune pentru a finanța apărarea Europei s-au confruntat cu rezistență din partea Berlinului și Parisului. Națiunile mai mici, cu sectoare financiare mari, s-au opus centralizării puterilor de supraveghere în cadrul organismelor UE. Iar planurile de a crea o versiune digitală a monedei euro nu au prins încă un contur clar. „Fundamental, UE se luptă să se concentreze asupra mai multor crize în același timp”, a declarat pentru Reuters Enrico Letta, fost prim-ministru italian, care anul trecut și-a prezentat propriul raport privind reformele necesare pentru piața unică. „Văd o Europă divizată”, spune oficialul. Moneda unică europeană, aflată în buzunarele a 350 de milioane de europeni, de la Dublin la Nicosia, se numără printre cele mai tangibile realizări ale UE. Aproape distrus de criza de acum 15 ani, moneda euro este rodul unui proces de trei decenii de reforme bancare și monetare, care este încă în curs de desfășurare. Dar dolarul rămâne dominant la nivel global. Acesta reprezintă trei cincimi din rezervele băncilor centrale și este principala monedă de schimb pentru mărfuri precum petrolul. Statutul său oferă guvernului SUA acces la un grup important de creditori și îl ajută să exercite o influență financiară uriașă. În acest context, euro este a doua cea mai folosită monedă a lumii. Acesta reprezintă aproximativ 20% din rezervele băncilor centrale la nivel mondial și un procent similar din totalul schimburilor comerciale. Pe lângă cele 20 de țări din zona euro, 60 de națiuni sau teritorii și-au legat direct sau indirect moneda de acesta, mai notează sursa citată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde, despre evoluția datoriei Franței și riscurile prăbușirii unui Guvern din zona euro: „Piețele EVALUEAZĂ riscurile” Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA Sursa foto: Colaj GÂNDUL
Piața a ignorat acordul comercial UE – SUA: investitorii caută realități economice, nu promisiuni
Acordul comercial UE – SUA a trecut aproape neobservat pe piețele financiare, semnalând o scădere a influenței acestor inițiative asupra investitorilor globali. Prezentat de Donald Trump drept „cel mai mare dintre toate acordurile”, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite nu a reușit să genereze reacții semnificative pe piețele internaționale. Indicii bursieri europeni au înregistrat scăderi modeste, iar euro s-a depreciat ușor luni. Acțiunile americane au încheiat ședința de tranzacționare aproape neschimbate, semn că anunțul acordului comercial UE – SUA nu a convins investitorii. Prin comparație, acordul dintre SUA și Japonia, anunțat cu doar o săptămână înainte, a fost întâmpinat cu un avânt puternic al burselor din Tokyo și New York. Diferența de reacție scoate în evidență o tendință tot mai clară: piața devine tot mai imună la retorica acordurilor comerciale, potrivit Bloomberg. Doar promisiunile nu mai câștigă încrederea pieței „Reacția pieței la acordurile comerciale a devenit mai rațională, mai ales în contextul fluctuațiilor recente privind reducerile de dobândă”, a explicat Dilin Wu, expert analitic al brokerului australian Pepperstone Group. „În loc să suprainterpreteze acordurile, investitorii se concentrează acum mai mult pe date concrete care să confirme perspectivele economice”. O parte din apatia piețelor poate fi explicată prin faptul că tarifele de 15% – centrul acestor acorduri, sunt deja percepute drept standard, apreciază analiștii economici. În plus, factorii cu adevărat determinanți în această perioadă sunt alții: reuniunea Rezervei Federale din această săptămână, datele macroeconomice importante din SUA, respectiv PIB-ul și locurile de muncă, precum și sezonul de raportări financiare al companiilor americane. Relația comercială SUA – China rămâne singura cu risc real „Capacitatea titlurilor legate de comerț (din media și rețelele sociale n.r.) de a mișca semnificativ piața a devenit tot mai redusă”, a declarat Taosha Wang, manager de portofoliu la Fidelity Internațional, care administrează active și soluții de investiții la nivel mondial, pentru sursa citată. Ea a adăugat că riscurile extreme asociate tarifelor comerciale „au fost reduse considerabil”. Acordul UE – SUA a fost perceput chiar ca dezavantajos pentru Europa, întrucât exporturile europene vor continua să se confrunte cu tarife mai mari decât cele aplicate de UE pentru importurile din SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a justificat această asimetrie, spunând că are drept scop reechilibrarea excedentului comercial al Uniunii față de SUA. Chiar dacă investitorii și-au pierdut interesul față de aceste acorduri, o sursă de dezechilibru semnificativ rămâne relația comercială dintre SUA și China. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a sugerat că negocierile bilaterale desfășurate la Stockholm ar putea duce la o prelungire de 90 de zile a armistițiului actual.