Purtătorul de cuvânt al BNR anunță dacă există posibilitatea unui nou record al cursului euro-leu

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a anunțat că, în perioada următoare, cursul leu-euro ar putea avea varianții în ambele direcții, acesta a explicat că perioada de instabilitate se simte pe piețe și că până când nu vom avea răspunsuri clare în ceea ce privește stabilitatea politică-financiară a țării, tensiunile pot continua. Dan Suciu: ”Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe” „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnalişti dacă există posibilitatea să se ajungă la un curs ridicat, de 6 lei pentru un euro, Suciu nu a dorit să ofere un răspuns clar. „Noi nu avansăm cifre, nici niveluri. Trebuie să găsim un optim pentru situaţia dată, ţinând cont de toate resursele pe care le avem şi de toate constrângerile în care operăm, cele legate de, cum spuneam, găsirea unui răspuns la întrebarea legată de guvernare şi de stabilitatea financiară. Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe, aşa că suntem cu toţii, până la urmă, în aceeaşi barcă în care ne dorim un curs cât mai rezonabil”, a explicat Dan Suciu. Moneda euro a ajuns la un nou record istoric, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis, în urma moțiunii de cenzură. Miercuri, 6 mai, la ora 13:00, euro se tranzacționa cu 5.2688 de lei, în creștere cu 5 bani, față de ziua precedentă.
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați

Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari. 1,2 milioane de români sunt afectați. Există o țară în Europa unde 1.200.000 de români iau o pensie mai mare decât au contribuit. Urmează, însă, falimentul. În Spania, se contribuie prea puțin, de către un număr prea mic de angajați. În schimb, cresc pensiile în mod constant, iar numărul pensionarilor este tot mai mare. În România se întâmplă un proces similar. Numărul pensionarilor va crește cu 1.000.000 în următorii 3-4 ani. Din păcate, numărul nașterilor va fi la jumătate. Nu va trece mult până când numărul pensionarilor va fi egal cu al angajaților. În prezent, sunt 4 pensionari la 5 angajați. Pensiile trebuie indexate cu inflația potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie al anului. Nu mai există, însă, bani. O creștere cu 1% anuală a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 250.000.000 euro. La data de 1.01.2027 indexarea în România ar trebui să se facă cu 13%. Costul indexării va ajunge la 2,8 miliarde anul viitor. În 2045, pensia va fi de numai 35% din ultimul salariu, în acest ritm. Acum, pensia românilor reprezintă aproape 50% din salariu. Ce se întâmplă cu pensiile în Spania În Spania trăiesc 1,2 milioane de România. Ei și-au făcut calculele, după cum scrie eleconomista. Statisticile spaniole arată că, în medie, fiecare euro plătit de angajați drept contribuție la sistemul de pensii se transformă în 1,62 euro plătiți la pensie. Asta demonstrează că pensiile sunt cu 62% mai mari decât valoarea contribuțiilor. Conform proiecțiilor demografice ale Comisiei Europene, raportul va fi de 2,14 în anul 2045 și de 2,20 în 2065. În „traducere liberă”, până la mijlocul secolului, pentru fiecare euro contribuit se vor plăti 2 EURO la sistemul de pensii din Spania. O situație similară va „bântui” și România. Politicienii refuză să recunoască inevitabilul. Sumele strânse la bugetul de pensii sunt mult mai mici decât nevoile pentru plata lor. Diferența va fi tot mai mare. Autorul recomandă:
Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică. Masacru și sânge, ies miliardele din țară

O creștere a cursului euro-leu de la 5,1004 la 5,1417, adică de doar 4 bani, a ajuns „masacru și sânge”, conform declarațiilor susținătorilor premierului Ilie Bolojan. Panica s-a instalat pe rețelele sociale, după ce Banca Națională a României (BNR) a afișat o creștere a cursului valutar de 0,8% joi, față de miercuri, 29 aprilie. Nu este nicio dovadă că ar „ieși” miliarde din țară sau că „BNR ține cu dinții de curs”. Dar o serie de date este clară: Rezervele valutare ale BNR sunt de 67 de miliarde de euro. Mai multe publicații au prezentat acest fapt ca o panică generală: „Curs BNR: Euro trece de 5,1 lei” / „Şoc valutar în România. Cel mai mare euro din istorie la cursul BNR. A sărit de 5,15 lei pe interbancar – curs valutar 30 aprilie 2026”/ „Record istoric pentru cursul leu-euro. Un euro e cotat la 5,14 lei”/ „BNR a cotat moneda europeană la 5,1417 lei, cel mai mare nivel din istorie”, sunt doar câteva din exemple. Influencerii care îl susțin pe Bolojan, postări alarmiste despre majorarea de 4 bani Mai mulți influenceri care îl susțin pe premierul Ilie Bolojan, printre care Andrei Caramitru, Iancu Guda sau Lucian Mîndruță au prezentat în acest mod creșterea euro cu doar 4 bani. „Masacru și sânge”, scrie Andrei Caramitru, referindu-se la creștertea de 4 bani. „Miliardele ies accelerat din țară, a plusat Caramitru. „La sfârșitul zilei ieri la Londra Ron s-a tranzacționat la 5.12. Dobânzile pe titluri de stat de zece ani cresc accelerat spre 8%. Asta DEȘI BNR intervine masiv, arde din rezerve. Azi e iar masacru și sânge – ies miliardele din țară accelerat. Am tot explicat ca avem 4 săptămâni rezerve sa rezistam la un șoc. Atât. Și după nu mai avem bani deloc. 4 săptămâni. Au trecut deja primele câteva zile”, a precizat Andrei Caramitru. „Cum iți dai seama că PSD și AUR sunt partide pro-europene? Simplu. Țin cu moneda comuna. Azi, 5,1 lei pentru un euro!”, a Lucian Mîndruță, încercând o ironie. Iancu Guda, susținător asumat al lui Ilie Bolojan scrie că: „RON se tranzacționează deja acum la 5,14. În ritmul ăsta, trece de 5,2 în câteva zile (asta deși BNR arde rezerva valutară la greu ca să țină cu dinții de RON)… Dobânda medie cu care se finanțează statul a crescut deja cu aproape 1% în ultima săptămână (DOAR ASTA NE COSTĂ 13 MILIARDE RON/an) Totul se va scumpi, totul se prăbușește… creșteri de șomaj și insolvențe. DE CE?! Cine a cauzat toate acestea?! O singură explicație: parteneriatul AUR & PSD în susținerea moțiunii prin care se dinamitează coaliția și se blochează orice reformă” „Depreciere, dobânzi mai mari, prețuri mai mari, șomaj mai mare, locuri de muncă mai puține, alternative mai puține. Se întâmplă deja!”, a precizat, de asemenea, Cristian Păun. Recomandările autorului:
Orașul din România în care un teren se vinde cu 5 lei/mp. Suprafața utilă este de 9.732 mp și există posibilitatea de parcelare

Orașul din România în care un teren se vinde cu 5 lei/mp. Suprafața utilă este de 9.732 mp și există posibilitatea de parcelare. Un proprietar vinde un teren intravilan în Târgu Lăpuș (Zona Lighet) cu 1 euro /mp. Terenul se află lângă o stație meteo și dispune de o suprafață totală de 9.732 mp. Deschiderea la asfalt este de 35 metri liniari. Există drum de acces și pe lateral, pe toată lungimea terenului. Terenul intravilan are acces direct din drum asfaltat și se află într-o zonă liniștită, cu potențial pentru construcții sau investiție, scrie vânzătorul în anunțul de pe olx. Există și posibilitatea de parcelare, iar prețul variază în funcție de zona aleasă. Staţia Meteorologică Târgu Lăpuş se află pe Dealul Lighet, parte dintr-o depresiune intramontană orientată spre sud, care se sprijină la nord pe munţii vulcanici ai Ţibleşului, Lăpuşului şi Gutâiului şi se deschide la sud peste podişul Boiului şi culmea Breaza, spre valea Someşului şi masivul Preluca la vest, numită ,,Ţara Lăpuşului”, scrie directmm.ro. Staţia funcţionează în program de observaţii 20 de ore din 24, aceste observaţii fiind efectuate de personal calificat cu experienţă în domeniu. Sursa foto: Capturi olx Cea mai ieftină casă din România: Localitatea în care o casă costă doar 5.300 euro în 2026
Victor Negrescu: Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară

„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”. Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre. „Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.
M

Într-un interviu acordat agenției financiare Econostream Media , publicat marți, De Guindos a declarat că BCE nu are un curs de schimb țintă pentru euro, dar este o variabilă importantă pe care entitatea o monitorizează foarte atent, scrie EFE. „Evoluția cursului de schimb euro-dolar depinde de evoluțiile din Europa și, în plus, de politicile din SUA. Acesta a fluctuat în jurul valorilor de 1,16 și 1,18 (dolari) pentru o perioadă extinsă. Recent, a existat o scurtă revenire, dar acum ne aflăm din nou în acest interval, ceea ce este complet în concordanță cu ipotezele incluse în proiecțiile noastre”, a adăugat de Guindos. Kevin Warsh, o alegere bună De Guindos a considerat că este necesar să se fie conștient și de cursul de schimb al altor valute, cum ar fi renminbi-ul chinezesc, yenul japonez sau rupia indiană. De Guindos l-a descris, de asemenea, pe Kevin Warsh, care a fost nominalizat recent ca următorul președinte al Rezervei Federale (Fed), ca fiind „o persoană foarte bine informată , care știe cum funcționează piețele și înțelege importanța independenței băncii centrale”. „În opinia mea, a fost o alegere bună ”, a adăugat vicepreședintele BCE. De Guindos a considerat, de asemenea, că va fi necesar să se monitorizeze îndeaproape dacă există o deviere mai mare a comerțului din China către Europa, deoarece „exporturile chinezești ar putea avea un impact descendent asupra inflației și creșterii economice”.
Un agent de poliție din Ialomița a găsit pe strada 10.000 de euro. Ce a făcut mai departe cu banii

Un polițist din cadrul Biroului Ordine Publică Fetești a returnat suma de 10.000 de euro, după ce a găsit banii într-un portofel în apropierea unei bănci din municipiu, a anunțat miercuri Inspectoratul de Poliție Județean Ialomița, relatează Agerpres. Potrivit IPJ Ialomița, banii au fost pierduți de un bărbat în vârstă de 38 de ani din Fetești. „În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că, în seara de 01 februarie a.c., un bărbat, de 38 de ani, din municipiul Feteşti, s-a deplasat la o unitate bancară pentru a depune 30.000 de euro la un ATM. La coborârea din autoturism, acesta a pierdut accidental 10.000 de euro, în zona băncii. Suma de bani a fost găsită de un agent de poliţie din cadrul Biroului Ordine Publică Feteşti, aflat în timpul liber”, a transmis IPJ Ialomița. Polițistul, care nu se afla în serviciu în acel moment, a sesizat autoritățile și a predat suma pentru a fi restituită proprietarului. După efectuarea verificărilor, proprietarul banilor a fost identificat și invitat miercuri, 4 februarie, la sediul poliției, unde a primit înapoi întreaga sumă pierdută, trnsmite IPJ Ialomița. Recomandarea autorului: Ce a pățit o tânără din Cluj după ce a găsit un portofel pe stradă. Reacția proprietarului a lăsat-o „MASCĂ”: „Facerea de bine…”
Moment istoric: 31 ianuarie, ziua în care Leva dispare definitiv din Bulgaria. Euro rămâne singura monedă legală de plată începând cu miezul nopții

Perioada de tranziție în care euro și leva au circulat simultan în Bulgaria s-a încheiat la miezul nopții de sâmbătă, 31 ianuarie 2026. Începând de duminică, 1 februarie, euro rămâne singura monedă cu putere legală în țară, iar leva nu mai este acceptată pentru plata bunurilor, serviciilor sau obligațiilor financiare, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie BTA.bg. Autoritățile precizează că toate plățile trebuie efectuate exclusiv în euro, comercianții nu mai sunt obligați să accepte leva, iar restul pentru orice tranzacție se acordă doar în moneda europeană. Pentru a asigura transparența și pentru a preveni eventualele creșteri speculative de prețuri, afișarea tarifelor în ambele monede va continua până la 8 august 2026, conform legislației privind introducerea euro. Cetățenii care mai dețin leva o pot schimba gratuit la băncile comerciale și la oficiile Poștei Bulgare din localitățile fără sucursale bancare până la 30 iunie 2026. După această dată, Banca Națională a Bulgariei va continua schimbul fără termen limită și fără comisioane. Ministerul Finanțelor a anunțat că autoritățile vor continua să monitorizeze eventualele abateri și să primească sesizări din partea populației. Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro, la exact 19 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.
Țara care rămâne precaută în fața euro. Decizia care intrigă Europa

Oficialul a anunțat că economia poloneză înregistrează o creștere mai rapidă decât majoritatea statelor din zona euro și că există argumente economice solide pentru a menține zlotul polonez ca monedă națională. „Economia noastră are în prezent performanțe clar mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro. Avem tot mai multe date, studii și argumente pentru a păstra zlotul polonez”, a declarat Domański. Potrivit legislației Uniunii Europene, toate statele membre trebuie să adopte euro după îndeplinirea criteriilor economice stabilite, dar Polonia a ales să amâne acest pas, preferând să monitorizeze evoluțiile economice și să evite posibile efecte negative asupra inflației. În contrast, Bulgaria a adoptat recent euro, după aderarea la spațiul Schengen, însă tranziția a generat un val semnificativ de scumpiri. În primele 48 de ore de la schimbul valutar, prețurile produselor de bază și ale serviciilor publice au crescut considerabil peste rata oficială de conversie. Pâinea, de exemplu, a crescut de la 0,89 leva la 1,19 leva, ceea ce reprezintă o majorare de 33%. În restaurante și magazine online, consumatorii au fost nevoiți să plătească facturi mai mari decât prețurile afișate, cauzate de erori tehnice și rotunjiri în favoarea comercianților. Experții atenționează că, deși legislația bulgară interzice scumpirile nejustificate, controalele rămân slabe, iar impactul direct resimțit de cetățeni este semnificativ. În Sofia, tarifele pentru parcare au crescut de la 2 leva pe oră la 2 euro, iar tarifele mai mici au fost convertite direct, fără ajustare. Polonia pare astfel să adopte o strategie precaută, evaluând riscurile economice și efectele asupra puterii de cumpărare înainte de a face pasul către euro, în timp ce Bulgaria oferă un exemplu concret al provocărilor imediate generate de trecerea la moneda unică.
Dispută între familia Simonei Halep și Primăria Constanța pe un teren și 330.000 de euro

Un proces cu miză uriașă pentru familia Simonei Halep se desfășoară la Tribunalul Constanța, după ce firma deținută de unchiul campioanei tenisului a dat în judecată municipalitatea. Costea Halep, unchiul Simonei, a atacat o hotărâre a Consiliului Local Constanța prin care Primăria a aprobat un raport de evaluare pentru un teren situat în stațiunea Mamaia, pe bulevardul Mamaia nr. 519, fostul amplasament al Restaurantului Corsarul. Hotărârea stabilește o diferență de preț de 339.800 de euro (fără TVA), calculată după modificarea reglementărilor urbanistice, terenul trecând de la destinația de restaurant la un proiect imobiliar de mare amploare. Procesul dintre firma deținută de unchiul Simonei Halep și Primăria Constanța a fost amânat Procesul dintre firma Grain Sistem Services SRL, controlată de unchiul Simonei Halep, și Primăria Constanța, a avut termenul pe 13 ianuarie, dar ședința a fost amânată pentru data de 28 aprilie, în vederea administrării probei cu expertiza evaluatorie. Dosarul, înregistrat cu numărul 2052/118/2025, se judecă la Secția de contencios administrativ și fiscal, stadiul procesual fiind fond. Conform Ziua de Constanța, terenul pentru care Costea Halep se judecă cu Primăria are o suprafață de 865 mp, iar documentația urbanistică prevede indicatori importanți, precum un POT propus de 70%, un CUT propus de 5,94, o suprafață construită de peste 5.100 mp și o suprafață desfășurată totală de peste 5.760 mp. Conform hotărârii contestate, diferența de preț ar fi trebuit achitată integral, inclusiv TVA, înainte de semnarea actului autentic. Procesul a fost suspendat în octombrie 2025, ca urmare a unei hotărâri a Adunării Generale a Judecătorilor Tribunalului Constanța, însă ulterior a fost reluat. Controverse stârnite de Costea Halep după ce a pornit un proiect imobiliar în centrul Constanței Costea Halep sau Costică, așa cum îi spun apropiații, este un om de afaceri cunoscut în Constanța. Acesta a stârnit controverse atunci când a început un alt proiect imobiliar în centrul orașului, spre nemulțumirea vecinilor. Discuțiile s-au concentrat pe faptul că terenul respectiv se află într-o zonă protejată prin lege. Mai precis, parcela vizată face parte din zona „comercială urbană” situată în centrul Constanței. Proiectul este amplasat în imediata apropiere a Hanului Balkan, o clădire istorică ridicată în 1890. Având în vedere valoarea ambientală a imobilelor din jur, Costică Halep a fost nevoit să obțină un aviz de la Direcția de Cultură, pe care l-a primit în anul 2018.