Orașul din România în care un teren se vinde cu 5 lei/mp. Suprafața utilă este de 9.732 mp și există posibilitatea de parcelare
Orașul din România în care un teren se vinde cu 5 lei/mp. Suprafața utilă este de 9.732 mp și există posibilitatea de parcelare. Un proprietar vinde un teren intravilan în Târgu Lăpuș (Zona Lighet) cu 1 euro /mp. Terenul se află lângă o stație meteo și dispune de o suprafață totală de 9.732 mp. Deschiderea la asfalt este de 35 metri liniari. Există drum de acces și pe lateral, pe toată lungimea terenului. Terenul intravilan are acces direct din drum asfaltat și se află într-o zonă liniștită, cu potențial pentru construcții sau investiție, scrie vânzătorul în anunțul de pe olx. Există și posibilitatea de parcelare, iar prețul variază în funcție de zona aleasă. Staţia Meteorologică Târgu Lăpuş se află pe Dealul Lighet, parte dintr-o depresiune intramontană orientată spre sud, care se sprijină la nord pe munţii vulcanici ai Ţibleşului, Lăpuşului şi Gutâiului şi se deschide la sud peste podişul Boiului şi culmea Breaza, spre valea Someşului şi masivul Preluca la vest, numită ,,Ţara Lăpuşului”, scrie directmm.ro. Staţia funcţionează în program de observaţii 20 de ore din 24, aceste observaţii fiind efectuate de personal calificat cu experienţă în domeniu. Sursa foto: Capturi olx Cea mai ieftină casă din România: Localitatea în care o casă costă doar 5.300 euro în 2026
Victor Negrescu: Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară
„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”. Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre. „Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.
M
Într-un interviu acordat agenției financiare Econostream Media , publicat marți, De Guindos a declarat că BCE nu are un curs de schimb țintă pentru euro, dar este o variabilă importantă pe care entitatea o monitorizează foarte atent, scrie EFE. „Evoluția cursului de schimb euro-dolar depinde de evoluțiile din Europa și, în plus, de politicile din SUA. Acesta a fluctuat în jurul valorilor de 1,16 și 1,18 (dolari) pentru o perioadă extinsă. Recent, a existat o scurtă revenire, dar acum ne aflăm din nou în acest interval, ceea ce este complet în concordanță cu ipotezele incluse în proiecțiile noastre”, a adăugat de Guindos. Kevin Warsh, o alegere bună De Guindos a considerat că este necesar să se fie conștient și de cursul de schimb al altor valute, cum ar fi renminbi-ul chinezesc, yenul japonez sau rupia indiană. De Guindos l-a descris, de asemenea, pe Kevin Warsh, care a fost nominalizat recent ca următorul președinte al Rezervei Federale (Fed), ca fiind „o persoană foarte bine informată , care știe cum funcționează piețele și înțelege importanța independenței băncii centrale”. „În opinia mea, a fost o alegere bună ”, a adăugat vicepreședintele BCE. De Guindos a considerat, de asemenea, că va fi necesar să se monitorizeze îndeaproape dacă există o deviere mai mare a comerțului din China către Europa, deoarece „exporturile chinezești ar putea avea un impact descendent asupra inflației și creșterii economice”.
Un agent de poliție din Ialomița a găsit pe strada 10.000 de euro. Ce a făcut mai departe cu banii
Un polițist din cadrul Biroului Ordine Publică Fetești a returnat suma de 10.000 de euro, după ce a găsit banii într-un portofel în apropierea unei bănci din municipiu, a anunțat miercuri Inspectoratul de Poliție Județean Ialomița, relatează Agerpres. Potrivit IPJ Ialomița, banii au fost pierduți de un bărbat în vârstă de 38 de ani din Fetești. „În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că, în seara de 01 februarie a.c., un bărbat, de 38 de ani, din municipiul Feteşti, s-a deplasat la o unitate bancară pentru a depune 30.000 de euro la un ATM. La coborârea din autoturism, acesta a pierdut accidental 10.000 de euro, în zona băncii. Suma de bani a fost găsită de un agent de poliţie din cadrul Biroului Ordine Publică Feteşti, aflat în timpul liber”, a transmis IPJ Ialomița. Polițistul, care nu se afla în serviciu în acel moment, a sesizat autoritățile și a predat suma pentru a fi restituită proprietarului. După efectuarea verificărilor, proprietarul banilor a fost identificat și invitat miercuri, 4 februarie, la sediul poliției, unde a primit înapoi întreaga sumă pierdută, trnsmite IPJ Ialomița. Recomandarea autorului: Ce a pățit o tânără din Cluj după ce a găsit un portofel pe stradă. Reacția proprietarului a lăsat-o „MASCĂ”: „Facerea de bine…”
Moment istoric: 31 ianuarie, ziua în care Leva dispare definitiv din Bulgaria. Euro rămâne singura monedă legală de plată începând cu miezul nopții
Perioada de tranziție în care euro și leva au circulat simultan în Bulgaria s-a încheiat la miezul nopții de sâmbătă, 31 ianuarie 2026. Începând de duminică, 1 februarie, euro rămâne singura monedă cu putere legală în țară, iar leva nu mai este acceptată pentru plata bunurilor, serviciilor sau obligațiilor financiare, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie BTA.bg. Autoritățile precizează că toate plățile trebuie efectuate exclusiv în euro, comercianții nu mai sunt obligați să accepte leva, iar restul pentru orice tranzacție se acordă doar în moneda europeană. Pentru a asigura transparența și pentru a preveni eventualele creșteri speculative de prețuri, afișarea tarifelor în ambele monede va continua până la 8 august 2026, conform legislației privind introducerea euro. Cetățenii care mai dețin leva o pot schimba gratuit la băncile comerciale și la oficiile Poștei Bulgare din localitățile fără sucursale bancare până la 30 iunie 2026. După această dată, Banca Națională a Bulgariei va continua schimbul fără termen limită și fără comisioane. Ministerul Finanțelor a anunțat că autoritățile vor continua să monitorizeze eventualele abateri și să primească sesizări din partea populației. Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro, la exact 19 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.
Țara care rămâne precaută în fața euro. Decizia care intrigă Europa
Oficialul a anunțat că economia poloneză înregistrează o creștere mai rapidă decât majoritatea statelor din zona euro și că există argumente economice solide pentru a menține zlotul polonez ca monedă națională. „Economia noastră are în prezent performanțe clar mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro. Avem tot mai multe date, studii și argumente pentru a păstra zlotul polonez”, a declarat Domański. Potrivit legislației Uniunii Europene, toate statele membre trebuie să adopte euro după îndeplinirea criteriilor economice stabilite, dar Polonia a ales să amâne acest pas, preferând să monitorizeze evoluțiile economice și să evite posibile efecte negative asupra inflației. În contrast, Bulgaria a adoptat recent euro, după aderarea la spațiul Schengen, însă tranziția a generat un val semnificativ de scumpiri. În primele 48 de ore de la schimbul valutar, prețurile produselor de bază și ale serviciilor publice au crescut considerabil peste rata oficială de conversie. Pâinea, de exemplu, a crescut de la 0,89 leva la 1,19 leva, ceea ce reprezintă o majorare de 33%. În restaurante și magazine online, consumatorii au fost nevoiți să plătească facturi mai mari decât prețurile afișate, cauzate de erori tehnice și rotunjiri în favoarea comercianților. Experții atenționează că, deși legislația bulgară interzice scumpirile nejustificate, controalele rămân slabe, iar impactul direct resimțit de cetățeni este semnificativ. În Sofia, tarifele pentru parcare au crescut de la 2 leva pe oră la 2 euro, iar tarifele mai mici au fost convertite direct, fără ajustare. Polonia pare astfel să adopte o strategie precaută, evaluând riscurile economice și efectele asupra puterii de cumpărare înainte de a face pasul către euro, în timp ce Bulgaria oferă un exemplu concret al provocărilor imediate generate de trecerea la moneda unică.
Dispută între familia Simonei Halep și Primăria Constanța pe un teren și 330.000 de euro
Un proces cu miză uriașă pentru familia Simonei Halep se desfășoară la Tribunalul Constanța, după ce firma deținută de unchiul campioanei tenisului a dat în judecată municipalitatea. Costea Halep, unchiul Simonei, a atacat o hotărâre a Consiliului Local Constanța prin care Primăria a aprobat un raport de evaluare pentru un teren situat în stațiunea Mamaia, pe bulevardul Mamaia nr. 519, fostul amplasament al Restaurantului Corsarul. Hotărârea stabilește o diferență de preț de 339.800 de euro (fără TVA), calculată după modificarea reglementărilor urbanistice, terenul trecând de la destinația de restaurant la un proiect imobiliar de mare amploare. Procesul dintre firma deținută de unchiul Simonei Halep și Primăria Constanța a fost amânat Procesul dintre firma Grain Sistem Services SRL, controlată de unchiul Simonei Halep, și Primăria Constanța, a avut termenul pe 13 ianuarie, dar ședința a fost amânată pentru data de 28 aprilie, în vederea administrării probei cu expertiza evaluatorie. Dosarul, înregistrat cu numărul 2052/118/2025, se judecă la Secția de contencios administrativ și fiscal, stadiul procesual fiind fond. Conform Ziua de Constanța, terenul pentru care Costea Halep se judecă cu Primăria are o suprafață de 865 mp, iar documentația urbanistică prevede indicatori importanți, precum un POT propus de 70%, un CUT propus de 5,94, o suprafață construită de peste 5.100 mp și o suprafață desfășurată totală de peste 5.760 mp. Conform hotărârii contestate, diferența de preț ar fi trebuit achitată integral, inclusiv TVA, înainte de semnarea actului autentic. Procesul a fost suspendat în octombrie 2025, ca urmare a unei hotărâri a Adunării Generale a Judecătorilor Tribunalului Constanța, însă ulterior a fost reluat. Controverse stârnite de Costea Halep după ce a pornit un proiect imobiliar în centrul Constanței Costea Halep sau Costică, așa cum îi spun apropiații, este un om de afaceri cunoscut în Constanța. Acesta a stârnit controverse atunci când a început un alt proiect imobiliar în centrul orașului, spre nemulțumirea vecinilor. Discuțiile s-au concentrat pe faptul că terenul respectiv se află într-o zonă protejată prin lege. Mai precis, parcela vizată face parte din zona „comercială urbană” situată în centrul Constanței. Proiectul este amplasat în imediata apropiere a Hanului Balkan, o clădire istorică ridicată în 1890. Având în vedere valoarea ambientală a imobilelor din jur, Costică Halep a fost nevoit să obțină un aviz de la Direcția de Cultură, pe care l-a primit în anul 2018.
Când poate trece România la euro? Exemplele Croației și Bulgariei
Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Însă, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țara din fosta Iugoslavie a cărei economie este dependentă de turism, trecerea la euro fiind un pariu câștigat. Ce se întâmplă, însă, cu România? În ce orizont de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a trece la moneda europerană? Țara noastră a ratat o șansă uriașă în 2015, care ne-ar fi scutit de austeritarea de acum, apreciază specialiștii. Potrivit experților economici, decidenții nu au posibilitatea obiectivă – date fiind cifrele crizei economice – și nici nu au interes deocamdată să accelereze trecerea la euro, proces din care economia României ar avea numai de câștigat. Populația s-ar bucura de credite de 3 ori mai ieftine, ca în Bulgaria. Mai mult, ne putem aștepta ca, după modelul Ungariei, și Bulgaria să ne fure potențiali investitori strategici. Cel mai optimist scenariu este 2028 ca an de trecere a țării la moneda euro. Moneda euro a bulversat Bulgaria și a adus scumpiri semnificative Așa cum a scris Gândul, trecerea la euro a venit cu multe provocări în țara vecină. Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând din Bulgaria. Clienților care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară clasică. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monede a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro. Sursa foto: Profimedia Economia Croației a evoluat spectaculos în 3 ani de la trecerea la euro Fix acum 3 ani, la 1 ianuarie 2023, și Croația trecea oficial la moneda euro. Tot în 2023, oamenii s-au bucurat că ţara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană. Catedrala din Zagreb / foto: Envato Moneda croată kuna, introdusă în circulaţie după câştigarea independenţei, în anii ’90, şi-a pierdut valabilitatea în favoarea monedei europene. Scepticismul iniţial al croaților a dispărut între timp, și s-a dovedit că adoptarea euro a stimulat puternic turismul, domeniu cu o contribuție majoră la PIB-ul țării. Însă, la fel ca în Bulgaria, în etapa inițială a adoptării monedei europene, prețurile la raft au crescut. Adrian Negrescu: Trecerea la euro aduce bunăstare. Bulgarii se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin ca românii Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu salută trecerea Bulgariei la euro, demers în care vede o șansă extraordinară pentru dezvoltarea economică a țării vecine. Trecerea la euro ar fi un câștig extraordinar pentru țara noastră, însă în prezent România nu întrunește condițiile de convergență, mai ales în contextul inflației uriașe și a crizei economice de proporții, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, România are șanse abia în 2028 să facă trecere la moneda UE. În plus, nici politicienii nu doresc să accelereze pașii în această direcție, fiind mai degrabă interesați de aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). În primul rând, observă cunoscutul economist, scumpirea produselor din Bulgaria este o etapă temporară, provizorie, care cu siguranță va înceta la un moment dat. Însă, pe termen mediu și lung, economia țării vecine se va bucura de efecte indiscutabil pozitive, de la ieftinirea creditelor la stabilitatea economică și atragerea de investiții strategice ale unor cunoscute multinaționale. Trecerea la euro va aduce, pe termen mediu și lung, numai bunăstare. Bulgarii vor avea acces la joburi mai bine plătite, în condițiile în care aderarea la euro atrage investitorii ca un magnet, și la credite de 3 ori mai ieftine decât cele din România. Pe de altă parte, nu vor mai avea surprize de ordin fiscal cum se întâmplă în România, în sensul că administrația fiscală a statului bulgar va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Nu vor mai crește taxele ca în România, de ce? Pentru că euro aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și îți aduce investiții. România privește cu invidie, cu jind în momentul de față, la Bulgaria. Da, pe termen scurt e o creștere de prețuri la raft, dar este o scumpire conjuncturală prin care au trecut toate țările în momentul în care au aderat la euro. Probabil se va tempera pe măsură ce bulgarii se vor obișnui cu noul sistem. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să scadă prețurile, altfel rămân cu marfa nevândută, căci puterea de cumpărare a bulgarilor e extrem de redusă. Bulgaria ne va fura potențialii investitori, după modelul Ungariei. 2028, anul în care putem începe să sperăm la euro Economistul mai observă că vecinii de la sud se vor bucura de credite mult mai ieftine, ca o consecință directă a trecerii la moneda UE, spre deosebire de România, care va rămâne la credite cu dobânzi mari. Mai grav însă, avertizează Negrescu, țara noastră are nevoie de investiții strategice ca de aer și de infuzie de capital (la un record minim istoric în 2024), iar acestea ar putea lua calea Bulgariei. După cum a scris Gândul, România a pierdut în ultimii ani investiții străine directe, de miliarde de euro, în favoarea Ungariei. Însă, pentru bulgari, dincolo de acest efect inevitabil, perspectivele sunt pozitive. Luați în calcul măcar că se vor ieftini creditele, se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin decât românii. Euro aduce stabilitate, coerență, predictibilitate financiară și investitții. Noi doar visam la un asemenea obiectiv. Avem o inflație uriașă, cea mai mare din Europa, iar taxele și impozitele au crescut exponențial. Politicile fiscale ale guvernului sunt devastatoare. Datoria publică a atins 60% din PIB. România are nevoie urgentă de investiții private, dar gândiți-vă că marii investitori se vor orienta spre Bulgaria, care va atrage investiții greenfield, cele care creează
Tranziția la euro în Bulgaria provoacă noi erori: cafea la dublu preț
Potrivit lui Todor Kanazirev de la Organizația Vending din Bulgaria, problema apare deoarece aparatele nu fac diferența între leva și euro. „Aparatele trebuie încă instruite că o cafea care costa un leu trebuie acum să fie 50 de eurocenți”, a explicat el într-un interviu, scrie novinite.com. Problema este cauzată de neconcordanța între software-ul aparatelor și mecanismele fizice de monedă. În timp ce casele de marcat raportează acum vânzările către Agenția Națională de Venituri (NRA) în euro, multe aparate de vending funcționează încă cu monede de leva, dar le interpretează ca eurocenți. Serviciile de asistență susțin că, deși aparatele raportează digital 60 de eurocenți autorităților fiscale, în realitate ele acceptă leva. Totuși, regulile protecției consumatorului cer ca prețurile să fie afișate clar, iar rotunjirea să fie în favoarea clienților, ceea ce pune actuala configurare în conflict cu legea. Cu peste 30.000 de aparate de vending în întreaga țară, industria se confruntă cu o provocare logistică majoră. Fiecare aparat trebuie vizitat pentru ajustarea mecanismului de monedă și actualizarea software-ului. Reprezentanții industriei solicitaseră o perioadă de grație de o lună înainte de implementarea euro pentru a face aceste corecții, însă nu a fost acordată nicio excepție oficială. Consumatorii sunt sfătuiți să verifice cu atenție moneda afișată pe aparatele de vending înainte de a face o achiziție, pentru a evita să plătească aproape dublu în această perioadă inițială de tranziție.
Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină
Bulgaria a intrat în zona euro, de la 1 ianuarie 2026, astfel că și vinieta va fi plătită în moneda europeană. Vinieta este necesară pentru utilizarea rețelei de drumuri cu plată din Bulgaria și poate fi cumpărată online, inclusiv cu afișarea prețurilor în euro, potrivit Mediafax. În contextul trecerii la moneda euro, autoritățile bulgare au prezentat deja prețurile vinietelor. Conversia în euro se bazează pe cursul fix stabilit pentru trecerea de la leva la euro (1 EUR = 1,95583 BGN), potrivit informațiilor de pe platforma oficială dedicată adoptării monedei unice. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru autoturisme (până la 3,5 t), prețurile oficiale ale vinietei electronice sunt: Vinietă de weekend: 5,11 euro (valabilă vineri de la 12:00 până duminică la 23:59) 7 zile: 7,67 euro 1 lună: 15,34 euro 3 luni: 27,61 euro 1 an: 49,60 euro Cât ar însemna în lei (orientativ): la cursul BNR din 31.12.2025 (1 EUR = 5,0985 lei), vinieta de weekend ar fi aproximativ 26,05 lei, cea de 7 zile 39,11 lei, iar cea lunară 78,21 lei (sumele pot diferi în funcție de cursul aplicat de bancă la plata cu cardul). FOTO – Caracter ilustrativ Ce tip de vinietă să alegi, în funcție de tranzit Tranzit rapid (dus-întors într-un weekend): de multe ori ajunge vinieta de weekend (dar ai grijă la intervalul fix de valabilitate: începe vineri la 12:00). Sejur de 7–10 zile (vacanță la mare / drum spre Grecia + întoarcere): de regulă, cea mai practică este vinieta de 7 zile sau de 1 lună dacă depășești o săptămână. Mai multe ieșiri în Bulgaria într-un an (city-break-uri, Grecia de mai multe ori): merită vinieta anuală.