Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările
Bulgaria devine astăzi, în mod oficial, al 21-lea stat care intră în zona euro, o etapă istorică pentru țară, dar și pentru Uniunea Europeană. Paradoxal, o economie care rămâne pe ultimele locuri în UE la numeroși indicatori structurali reușește să intre în clubul monedei unice înaintea unor state mai mari și mai dezvoltate, precum Cehia, Polonia sau Ungaria și nu pentru că le-ar depăși economic, ci pentru că a bifat criteriile nominale cerute de tratatele europene. Pentru vecinii noștri, mai săraci și cu o populație mai mică, miza nu se rezumă doar la schimbarea bancnotelor și a monedelor, ci accesul la masa deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene. Asta înseamnă participarea la stabilirea ratelor dobânzilor, a politicilor de lichiditate și a regulilor de stabilitate financiară care guvernează întreaga zonă euro. Odată cu dispariția leva, România rămâne singurul stat din regiune cu o economie relevantă care nu face parte nici din zona euro, nici din mecanismul decizional al acesteia. Practic, țara noastră rămâne cu o poziție mai slabă decât vecinii bulgari în competiția pentru investiții și ar putea resimți mai adânc șocurile externe și eventualele costuri de finanțare. Trecerea Bulgariei la euro a fost marcată de proteste și instabilitate politică Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. În consecință, premierul Rosen Zhelyazkov și guvernul său au demisionat cu doar 3 săptămâni înainte de intrarea Bulgariei în zona euro. Lagarde: Bulgaria își reafirmă statutul de națiune mândră, suverană și europeană Deși Bulgaria intră în zona euro într-un context marcat de tensiuni politice interne și de dezinformare, câștigurile legate de această adoptare vor fi „substanțiale”, a asigurat Christine Lagarde, președinta BCE. Aceasta a spus că „schimburile vor fi mai fluide, costurile de finanțare mai mici și prețurile mai stabile”. Acum, decidenții de la Bruxelles și Sofia speră că acest pas istoric va impulsiona economia celei mai sărace țări din Uniunea Europeană și va consolida traiectoria sa pro-occidentală. Totuși, există voci sceptice care avertizează cu privire la riscurile economice și sociale ale tranziției la moneda europeană. Cristian Socol: „Tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro” Întrebat de Gândul dacă vor exista schimbări în ceea ce privește prețurile din Bulgaria, economistul Cristian Socol a explicat că, pentru românii care obișnuiesc să-și facă cumpărăturile în magazinele bulgărești sau aleg să-și petreacă vacanțele pe litoralul bulgăresc, lucrurile vor rămâne în mare parte neschimbate. Pe termen scurt, românii nu vor simții diferențe mari, dar pe termen lung, Bulgaria ar putea să devină mai scumpă decât în prezent dacă țara se aliniază la nivelul prețurilor din Zona Euro. „Din perspectiva românilor care alegeau să meargă în concedii sau la shopping în Bulgaria, lucrurile vor rămâne relativ la fel. Pe termen scurt, prețurile în Bulgaria foarte probabil vor crește, dar marginal, având în vedere experiența istorică a țărilor care au aderat la Zona Euro. Teoretic, pe termen mediu și lung, tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro”, a transmis economistul pentru Gândul. Vacanțele continuă să fie mai ieftine pe litoralul bulgăresc Cele mai recente date arată că Bulgaria rămâne destinația mai atractivă pentru românii care vor să-și petreacă concediul la mare, chiar și după trecerea la euro. Cazarea pe litoralul bulgăresc, într-un hotel de 3-4 stele pentru 7 nopți, ar urma să fie între 170 și 700 de euro, în timp ce în România, un sejur similar costă între 250 și 900 de euro. Și costurile cu transportul sunt mai mici: pentru un drum dus-întors din București până la litoralul bulgăresc, turiștii vor plăti între 80 și 100 de euro pentru combustibil, în timp ce pentru un traseu similar în România, costul crește cu 10-20%. De asemenea, turiștii care vor vizita Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă pe la schimbul valutar și vor putea compara prețurile direct cu alte țări din zona euro. Această schimbare face ca experiența străinilor să fie mai simplă și mai fluentă, încurajând practic vizitele mai dese și cheltuielile mai mari. Bulgaria rămâne „supermarketul” mai ieftin al românilor Un alt punct de interes pentru românii care aleg să treacă granița este shopping-ul. Vecinii noștri continuă să aibă prețuri la alimente și bunuri de bază mai mici decât în România chiar și după adoptarea euro. De exemplu, 1 kg de piept de pui costă cu 2 euro mai puțin în Bulgaria, iar o sticlă de bere costă 0,90 de euro, în timp ce în România prețul ajunge la 2 euro. De asemenea, prețul țigărilor rămâne semnificativ mai mic decât la noi. Un pachet de țigări costă între 3,5 și 4 euro în Bulgaria, în timp ce în România prețurile sunt între 4,3 și 6 euro. În plus, cumpărăturile făcute de români în Bulgaria devin mai simple și rămân atractive pentru că românii vor continua să economisească. Trecerea Bulgariei la moneda europeană vine însă și cu dezavantaje pentru România, în special din punct de vedere economic și fiscal. O parte din investițiile care ar fi putut să vină în țara noastră ar urma să fie direcționate acum spre vecinii noștri datorită costurilor de finanțare mai mici și a stabilității oferite de mecanismele Băncii Centrale Europene. Firmele românești profită pe seama avantajelor fiscale pentru că în Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, mai mic cu 6% decât în România, iar cel pe dividende este de 5%, față de 10-15% la noi. În prezent, aproximativ 7.400 de firme cu capital românesc sunt înregistrate în Bulgaria, dintre care aproape 200 cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro anual și trendul continuă să fie ascendent. În primele 7 luni
Bulgaria trece la moneda euro
La miezul nopții, Bulgaria își va lua rămas bun atât de la anul 2025, cât și de la moneda sa leva, care este în uz de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În timp ce guvernele succesive din țara cu 6,4 milioane de locuitori au pledat pentru aderarea la moneda euro în speranța că aceasta va stimula economia celui mai sărac membru al UE, va consolida legăturile cu Occidentul și va proteja împotriva influenței Rusiei, unii s-au opus acestei schimbări, potrivit AFP. Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, se confruntă cu provocări unice, inclusiv proteste anticorupție care au înlăturat recent un guvern condus de conservatori. Prim-ministrul Rossen Jeliazkov, aflat la sfârșitul mandatului, a declarat marți că simte totuși că guvernul său a atins o etapă importantă. „Bulgaria încheie anul cu un produs intern brut de 113 miliarde de euro (aproape 133 de miliarde de dolari) și o creștere economică de peste trei procente, ceea ce ne plasează printre primele cinci țări din UE”, a declarat el înaintea unei ședințe guvernamentale. El a adăugat că inflația din Bulgaria care se situează în jurul a 3,6%, este „legată de creșterea puterii de cumpărare” și de o economie mai puțin coruptă și în niciun fel de introducerea monedei euro. Moneda euro ar putea crește prețurile Unii bulgari sunt îngrijorați că introducerea monedei euro ar putea duce la creșteri de prețuri. Aceste temeri au fost alimentate parțial de o campanie de protest care a apărut anul acesta pentru „păstrarea levei bulgărești”, care a valorificat o opinie general negativă asupra monedei unice în rândul unei mari părți a populației. Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile alimentelor au crescut cu cinci procente față de anul precedent în noiembrie, mai mult decât dublu față de media zonei euro. Unii oameni, inclusiv proprietari de afaceri, s-au plâns că le-a fost greu să pună mâna pe euro, proprietarii de magazine spunând că nu au primit pachetele de euro pentru început pe care le-au comandat. Posibile perturbări ale plăților, de Revelion Băncile au avertizat deja cu privire la posibile perturbări ale plăților cu cardul și ale retragerilor de la bancomat în noaptea de Revelion. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 49% dintre bulgari sunt împotriva monedei unice. Euro a fost introdus pentru prima dată în 12 țări la 1 ianuarie 2002. Croația a fost ultima care a aderat în ianuarie 2023. Aderarea Bulgariei va aduce numărul europenilor care utilizează moneda euro la peste 350 de milioane.
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Euro, aproape de un nou record după alegeri. BNR a făcut anunțul astăzi: leului îi slăbește puterea
Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu euro, dar s-a apreciat față de dolarul american. Banca Națională a României a publicat cursul valutar de referință pentru miercuri, 3 decembrie 2025. Euro a fost cotat la 5,0910 lei, în creștere ușoară față de ședința de marți, când se situa la 5,0893 lei. Dolarul american a continuat scăderea accentuată și a coborât până la 4,3656 lei, față de 4,3849 lei în ziua precedentă, mai exact un minus de aproape 2 bani. Francul elvețian a fost calculat la 5,4516 lei, o creștere marginală comparativ cu marți (5,4481 lei). Lira sterlină s-a apreciat la 5,7984 lei, după ce în ședința anterioară fusese cotată la 5,7849 lei. Gramul de aur a înregistrat o scădere și a fost evaluat miercuri la 589,2664 lei, în coborâre față de marți (590,0719 lei). Foto: Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată Cât trebuie să contribui lunar la Pilonul III ca să obții o pensie cu 500, 1.000 sau 2.000 lei mai mare. Simulări reale pe 20–30 de ani
Gestul Jelenei Ostapenko după ce și-a cumpărat un Porsche de 200.000 de euro
Jelena Ostapenko (28 de ani), una dintre rivalele importante ale Simonei Halep (34 de ani), pe vremea când românca făcea senzație în circuitul WTA, se află din nou în centrul atenției. Jelena Ostapenko stârnește numeroase controverse nu doar pe terenul de tenis, ci și atunci când se află în vacanță! Ultima ispravă a campioanei din Letonia este elocventă. Ostapenko, cea care a cucerit turneul de Grand Slam de la Roland Garros 2017, chiar după o finală cu românca Simona Halep, scor 4-6, 6-4, 6-3, și-a cumpărat un Porsche nou-nouț, dar ce a urmat i-a contrariat pe fani. Jelena Ostapenko a făcut vâlvă în mediul online, după ce a postat pe Instagram că și-a cumpărat un nou Porsche, marca 911 Targa 4 GTS, în valoare de 200.000 de euro. La scurt timp, pe contul ei secundar, Jelena a scos la vânzare cutii de depozitare folosite, la prețul de cinci euro bucata, contrastul dintre cele două postări fiind de-a dreptul hilar. Spre amuzamentul fanilor, fosta rivală a Simonei Halep comercializează diverse obiecte second hand, inclusiv mostre de parfum folosite, haine sau aspiratoare. „Dimineața își ridică noul Porsche, după-amiaza este ocupată să vândă cutii folosite” În contextul în care pe contul ei principal de Instagram, Ostapenko a dezvăluit că și-a cumpărat un Porsche luxos, iar pe celălalt cont a scos din nou la vânzare obiecte folosite, letona a fost ironizată din nou: „Jelena Ostapenko: Dimineața își ridică noul Porsche. După-amiaza este ocupată să vândă cutii de depozitare folosite cu 5 euro”, au glumit internauții, conform publicației Tennis World USA. Jelena Ostapenko a strâns o sumă impresionantă din premiile la turnee în toată cariera: 18,7 milioane de dolari. Nici sumele încasate de Jelena în 2025 nu au trecut neobservate, aceasta acumulând 2,23 milioane de dolari. Ostapenko a încheiat sezonul cu o semifinală disputată la Turneul Campioanelor, în proba de dublu, alături de Su-Wei Hsieh din Taipei.
Simona Halep și-a văzut visul îndeplinit după ce a solicitat autorităților renovarea unui apartament din Floreasca!
Simona Halep (34 de ani) a publicat pe rețelele de socializare o imagine rară dintr-unul dintre apartamentele sale luxoase, situat în zona Floreasca din Capitală. Simona Halep și-a achiziționat în ultimii ani mai multe proprietăți în București, dar și în apropierea Capitalei, iar fosta sportivă a terminat de renovat unul dintre apartamente. „Simo”, cea care s-a retras din tenis în luna februarie, și-a amenajat deja locuința pentru sărbătorile de iarnă, împărtășind momentul cu urmăritorii de pe rețelele de socializare. Simona Halep, imagine în premieră din apartamentul din zona Floreasca unde își va petrece sărbătorile Simona Halep va petrece sărbătorile de iarnă într-unul dintre apartamentele sale, cu vedere la Lacul Floreasca din București. Românca a publicat o imagine în premieră, din interiorul locuinței, etichetând și complexul de apartamente super-premium One Rahmaninov. Conform site-ului oficial, One Rahmaninov este „singurul complex rezidențial din țară cu un hol de 600 de metri pătrați și 6 metri înălțime”. De asemenea, „este una dintre cele mai exclusiviste dezvoltări rezidențiale de pe piața imobiliară din București”. Simona Halep a plătit peste 2 milioane de euro pe două apartamente de lux situate la etajul 5 al complexului One Rahmaninov. Fosta campioană a solicitat imediat autorităților locale actele necesare amenajării interioare a celor două locuințe, conform Profit.ro, iar acum și-a dus planul la bun sfârșit. Simona Halep și-a achiziționat recent și o vilă la 37 km nord de București Interesant este că Simona Halep nu își va petrece sărbătorile în vila de lux pentru care a plătit recent 600.000 de euro, ci a ales să își împodobească bradul în apartamentul din zona Floreasca. Vila Simonei are o suprafață construită de 255,4 metri pătrați, iar conform informațiilor publicate pe site-ul complexului „National Golf & Country Club”, aceasta are un preț de 560.000 de euro, la care se adaugă TVA. Simona Halep și-a achiziționat casa aflată la 37 de kilometri nord de București pentru a-și hrăni noua pasiune, vila fiind dotată cu un teren de golf și având trei dormitoare și două băi.
Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Întrebat dacă euro va mai scădea vreodată sub 5 lei, Isărescu a spus că nu se așteaptă ca moneda să mai ajungă vreodată sub pragul psihologic de 5 lei. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat că moneda europeană nu are cum să mai scadă sub pragul de 5 lei explicând că piața valutară este stabilă și că nu există motive pentru a fi tulburată. Isărescu a mai spus că piețele „sunt mulțumite” de combinația dintre nivelul dobânzii, cursul de schimb și fixurile de capital. „Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a spus Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ
Euro se îndreaptă către noi maxime istorice. BNR a făcut anunțul oficial astăzi: leului îi slăbește puterea
Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Euro a ajuns la 5,8061 lei, de la 5,0851 lei, înregistrat vineri. Dolarul american și lira sterlină s-au apreciat până la 4,4167 lei, respectiv 5,7988 lei, iar francul elvețian a fost evaluat în scădere, la 5,4698 lei. Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu dolarul american și euro, dar s-a apreciat față de francul elvețian. Astfel, euro a fost cotat de BNR la 5,0861 lei, în creștere cu 0.0010 lei. Valoarea leului a scăzut și în comparație cu dolarul, moneda americană fiind cotată la 4,4167 lei, în urcare cu 0.0220 lei. Francul elvețian a fost calculat astăzi de Banca Națională Română la 5,4698 lei, în scădere cu 0.0089 față de cotația anterioară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a ajuns să se vândă o monedă de 1 euro din 2001, acum, în octombrie 2025. Câștigi o mică avere din vânzarea ei BNR confirmă ceea ce deja știm cu toții. Creșterile de taxe s-au transferat direct în prețurile de la raft
Ion Țiriac i-a pus pe masă 100 de milioane de euro premierului României: Dumneata trebuie să faci o lege!
Ion Țiriac le-a lansat guvernanților o propunere neașteptată. Fostul tenismen român s-a declarat dispus să investească 100 de milioane de euro pentru construirea unei arene de tenis de talie mondială, cu condiția ca suma să fie scutită de taxe și impozite. Ion Țiriac a povestit că a discutat acest subiect personal cu Marcel Ciolacu, pe vremea când acesta ocupa funcția de prim-ministru al României. Propunerea sa viza o lege specială care să încurajeze investițiile private în infrastructura sportivă, prin exceptarea de la impozitare a proiectelor finanțate integral din fonduri proprii. Ion Țiriac i-a cerut prim-ministrului României o amnistie fiscala pentru 100 de milioane de euro: „Dumneata trebuie să faci o lege!” Ion Țiriac a făcut publică discuția pe care a purtat-o cu prim-ministrul României, în perioada în care Marcel Ciolacu ocupa această funcție! Magnatul i-a transmis premierului că pune la bătaie 100 de milioane de euro pentru construcția arenei de tenis, însă dorea o amnistie fiscală pentru o asemenea investiție: „Pun pe masă 100 de milioane și o fac, însă scoateți-mi o hotărâre ceva, vorbiți cu ministrul de finanțe, că nu mai dau și alți 20%, încă 20 de milioane TVA. Și mai dau și taxe după aia locale nu știu cât. O fac, o dau în primire dacă vreți, îmi dați banii în 50 de ani, în 200 de ani, dacă nu mi-i mai dați e în regulă”, i-a spus Ion Țiriac prim-ministrului. Cu toate că premierul ar fi fost deschis la negocieri, acestea au intrat în impas, mai ales că fiul lui Țiriac nu ar agrea afacerile cu statul: „În momentul ăsta nu aveți nicio sală, niciunde, pentru că domnul prim-ministru, într-adevăr, a avut toată bunăvoința, domnul Ciolacu, dar i-am spus: ‘Nu merge așa!’. ‘Nu, domne, facem o lege acuma’ (n.r. – ar fi răspuns prim-ministrul). O lege pentru sala aia nu merge. Dumneata trebuie să faci o lege, să spui: ‘Ăla care dă, nu care dă cu gura. Cu faptul. Și a pus în Banca Transilvania 100 de milioane. Ăia s-au dus, acolo sunt. Sunt gata de cheltuit’. Cu toate că și statul are bani pentru treburi din ăstea. Dar Ion Ion are o viziune, nu ne trebuie bani de la stat, facem cu ce avem noi și gata! Fără probleme”, a declarat omul de afaceri la podcastul Școala Sportivă. Ion Țiriac nu renunță la planul de a construi o arenă de tenis ultramodernă, în ciuda faptului că negocierile cu statul au eșuat Chiar dacă negocierile cu statul au eșuat, Ion Țiriac nu renunță la proiectul său, astfel că va construi pe cont propriu arena de tenis, la Otopeni. Miliardarul se confruntă în continuare cu unele impedimente: „Dacă trebuie să o manageriez eu, o înghit greu. Trebuie să îmi găsesc în Europa un manager, că în țară eu nu mi-l găsesc. Pentru că pe lângă turneul de tenis care va dura două săptămâni, mai fac 18 terenuri împrejur, pe care trebuie să le faci. Eu am nevoie acolo de minim 200 de zile de activitate, dintre care 150 concerte. Uită-te, sala din Cluj, făcută foarte inteligent acum 20 de ani, 18 milioane pentru 10.000 de locuri. Ei, pentru 15.000 de locuri nu cred că ajunge. Dar vom vedea ce se poate face cu 100 de milioane”, a adăugat Ion Țiriac.
În timp ce Bolojan îndeamnă la strâns cureaua, Poșta Română își face rebranding de 48.000 . Cum își justifică costurile operatorul național
În contextul în care Guvernul Bolojan caută să reducă personalul instituțiilor de stat și îi îndeamnă pe români să strângă cureaua, Poșta Română își face un rebranding costisitor de aproximativ 48.000 de euro. Reprezentanții companiei care își schimbă emblema pentru prima oară din 2004 susțin că se declară „extrem de mulțumiți de ce a ieșit”. Într-o conferință de presă de joi, aceștia au prezentat noua identitate vizuală a companiei. „Suntem extrem de mulțumiți de ce a ieșit și de viitor. (…) Nu am făcut un logo, ci un proces de branding pentru Poșta Română”, a declarat directorul general, Valentin Ștefan. Cum este justificată suma de 48.000 de euro Costul este justificat de colantarea tuturor mașinilor, schimbarea uniformelor angajaților și modificările asupra oficiile poștale. Autoritățile estimează un cost între 50 și 100 de euro pentru fiecare mașină cu noua emblemă. „Uniformele nu se schimbă, ele se oferă anual către salariați. Poșta este obligată, în fiecare an, să acorde salariaților uniforme. Cele care au fost cumpărate au fost folosite în 2023, cele din 2024 – în 2024”, a explicat directorul general. „Pentru oficiile poștale estimăm o investiție între 10 și 15 milioane de euro în următorii doi ani pentru modernizarea lor. Trebuie făcute, indiferent dacă aveam rebranding sau nu”, a mai spus Valentin Ștefan. În plină eră a firmelor de curierat, Poșta Română promite că se va adapta la secolul 21 Poșta Română promite transformarea pe încă trei direcții: un ghișeu universal unde cetățenii să aibă acces la serviciile instituțiilor de stat; curierat și logistică: hub-uri logistice, dezvoltarea serviciilor; soluții digitale accesibile; Valentin Ștefan a mai anunțat că Poșta Română lansează compania Zor, vizând generația Z. „Targetăm clienții cu vârsta de 18-20 de ani, și cu Zor vrem să cucerim și acest segment. Ne-am adaptat, și ne-am dezvoltat continuu.Pentru că știm că o țară stabilă are nevoie de o Poștă stabilă, apreciem trecutul și ne uităm la viitor pe care îl pregătim cu Zor”. CNPR este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale. Deține o reţea de peste 5.000 de subunităţi poştale la nivel naţional, dintre care 676 sunt oficii poştale şi 1.054 ghişee poştale. Sursa Foto: Poșta Română Autorul recomandă: