Etichetă: euro

Când poate trece România la euro? Exemplele Croației și Bulgariei

Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Însă, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țara din fosta Iugoslavie a cărei economie este dependentă de turism, trecerea la euro fiind un pariu câștigat. Ce se întâmplă, însă, cu România? În ce orizont de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a trece la moneda europerană? Țara noastră a ratat o șansă uriașă în 2015, care ne-ar fi scutit de austeritarea de acum, apreciază specialiștii. Potrivit experților economici, decidenții nu au posibilitatea obiectivă – date fiind cifrele crizei economice – și nici nu au interes deocamdată să accelereze trecerea la euro, proces din care economia României ar avea numai de câștigat. Populația s-ar bucura de credite de 3 ori mai ieftine, ca în Bulgaria. Mai mult, ne putem aștepta ca, după modelul Ungariei, și Bulgaria să ne fure potențiali investitori strategici. Cel mai optimist scenariu este 2028 ca an de trecere a țării la moneda euro. Moneda euro a bulversat Bulgaria și a adus scumpiri semnificative Așa cum a scris Gândul, trecerea la euro a venit cu multe provocări în țara vecină. Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând din Bulgaria. Clienților care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară clasică. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monede a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro. Sursa foto: Profimedia Economia Croației a evoluat spectaculos în 3 ani de la trecerea la euro Fix acum 3 ani, la 1 ianuarie 2023, și Croația trecea oficial la moneda euro. Tot în 2023, oamenii s-au bucurat că ţara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană. Catedrala din Zagreb / foto: Envato Moneda croată kuna, introdusă în circulaţie după câştigarea independenţei, în anii ’90, şi-a pierdut valabilitatea în favoarea monedei europene. Scepticismul iniţial al croaților a dispărut între timp, și s-a dovedit că adoptarea euro a stimulat puternic turismul, domeniu cu o contribuție majoră la PIB-ul țării. Însă, la fel ca în Bulgaria, în etapa inițială a adoptării monedei europene, prețurile la raft au crescut. Adrian Negrescu: Trecerea la euro aduce bunăstare. Bulgarii se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin ca românii Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu salută trecerea Bulgariei la euro, demers în care vede o șansă extraordinară pentru dezvoltarea economică a țării vecine. Trecerea la euro ar fi un câștig extraordinar pentru țara noastră, însă în prezent România nu întrunește condițiile de convergență, mai ales în contextul inflației uriașe și a crizei economice de proporții, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, România are șanse abia în 2028 să facă trecere la moneda UE.  În plus, nici politicienii nu doresc să accelereze pașii în această direcție, fiind mai degrabă interesați de aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).   În primul rând, observă cunoscutul economist, scumpirea produselor din Bulgaria este o etapă temporară, provizorie, care cu siguranță va înceta la un moment dat. Însă, pe termen mediu și lung, economia țării vecine se va bucura de efecte indiscutabil pozitive, de la ieftinirea creditelor la stabilitatea economică și atragerea de investiții strategice ale unor cunoscute multinaționale. Trecerea la euro va aduce, pe termen mediu și lung, numai bunăstare. Bulgarii vor avea acces la joburi mai bine plătite, în condițiile în care aderarea la euro atrage investitorii ca un magnet, și la credite de 3 ori mai ieftine decât cele din România. Pe de altă parte, nu vor mai avea surprize de ordin fiscal cum se întâmplă în România, în sensul că administrația fiscală a statului bulgar va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Nu vor mai crește taxele ca în România, de ce? Pentru că euro aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și îți aduce investiții.  România privește cu invidie, cu jind în momentul de față, la Bulgaria. Da, pe termen scurt e o creștere de prețuri la raft, dar este o scumpire conjuncturală prin care au trecut toate țările în momentul în care au aderat la euro. Probabil se va tempera pe măsură ce bulgarii se vor obișnui cu noul sistem. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să scadă prețurile, altfel rămân cu marfa nevândută, căci puterea de cumpărare a bulgarilor e extrem de redusă.  Bulgaria ne va fura potențialii investitori, după modelul Ungariei. 2028, anul în care putem începe să sperăm la euro Economistul mai observă că vecinii de la sud se vor bucura de credite mult mai ieftine, ca o consecință directă a trecerii la moneda UE, spre deosebire de România, care va rămâne la credite cu dobânzi mari. Mai grav însă, avertizează Negrescu, țara noastră are nevoie de investiții strategice ca de aer și de infuzie de capital (la un record minim istoric în 2024), iar acestea ar putea lua calea Bulgariei. După cum a scris Gândul, România a pierdut în ultimii ani investiții străine directe, de miliarde de euro, în favoarea Ungariei. Însă, pentru bulgari, dincolo de acest efect inevitabil, perspectivele sunt pozitive. Luați în calcul măcar că se vor ieftini creditele, se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin decât românii. Euro aduce stabilitate, coerență, predictibilitate financiară și investitții. Noi doar visam la un asemenea obiectiv. Avem o inflație uriașă, cea mai mare din Europa, iar taxele și impozitele au crescut exponențial. Politicile fiscale ale guvernului sunt devastatoare. Datoria publică a atins 60% din PIB. România are nevoie urgentă de investiții private, dar gândiți-vă că marii investitori se vor orienta spre Bulgaria, care va atrage investiții greenfield, cele care creează

Tranziția la euro în Bulgaria provoacă noi erori: cafea la dublu preț

Potrivit lui Todor Kanazirev de la Organizația Vending din Bulgaria, problema apare deoarece aparatele nu fac diferența între leva și euro. „Aparatele trebuie încă instruite că o cafea care costa un leu trebuie acum să fie 50 de eurocenți”, a explicat el într-un interviu, scrie novinite.com. Problema este cauzată de neconcordanța între software-ul aparatelor și mecanismele fizice de monedă. În timp ce casele de marcat raportează acum vânzările către Agenția Națională de Venituri (NRA) în euro, multe aparate de vending funcționează încă cu monede de leva, dar le interpretează ca eurocenți. Serviciile de asistență susțin că, deși aparatele raportează digital 60 de eurocenți autorităților fiscale, în realitate ele acceptă leva. Totuși, regulile protecției consumatorului cer ca prețurile să fie afișate clar, iar rotunjirea să fie în favoarea clienților, ceea ce pune actuala configurare în conflict cu legea. Cu peste 30.000 de aparate de vending în întreaga țară, industria se confruntă cu o provocare logistică majoră. Fiecare aparat trebuie vizitat pentru ajustarea mecanismului de monedă și actualizarea software-ului. Reprezentanții industriei solicitaseră o perioadă de grație de o lună înainte de implementarea euro pentru a face aceste corecții, însă nu a fost acordată nicio excepție oficială. Consumatorii sunt sfătuiți să verifice cu atenție moneda afișată pe aparatele de vending înainte de a face o achiziție, pentru a evita să plătească aproape dublu în această perioadă inițială de tranziție.

Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină

Bulgaria a intrat în zona euro, de la 1 ianuarie 2026, astfel că și vinieta va fi plătită în moneda europeană. Vinieta este necesară pentru utilizarea rețelei de drumuri cu plată din Bulgaria și poate fi cumpărată online, inclusiv cu afișarea prețurilor în euro, potrivit Mediafax. În contextul trecerii la moneda euro, autoritățile bulgare au prezentat deja prețurile vinietelor. Conversia în euro se bazează pe cursul fix stabilit pentru trecerea de la leva la euro (1 EUR = 1,95583 BGN), potrivit informațiilor de pe platforma oficială dedicată adoptării monedei unice. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru autoturisme (până la 3,5 t), prețurile oficiale ale vinietei electronice sunt: Vinietă de weekend: 5,11 euro (valabilă vineri de la 12:00 până duminică la 23:59) 7 zile: 7,67 euro 1 lună: 15,34 euro 3 luni: 27,61 euro 1 an: 49,60 euro Cât ar însemna în lei (orientativ): la cursul BNR din 31.12.2025 (1 EUR = 5,0985 lei), vinieta de weekend ar fi aproximativ 26,05 lei, cea de 7 zile 39,11 lei, iar cea lunară 78,21 lei (sumele pot diferi în funcție de cursul aplicat de bancă la plata cu cardul). FOTO – Caracter ilustrativ Ce tip de vinietă să alegi, în funcție de tranzit Tranzit rapid (dus-întors într-un weekend): de multe ori ajunge vinieta de weekend (dar ai grijă la intervalul fix de valabilitate: începe vineri la 12:00). Sejur de 7–10 zile (vacanță la mare / drum spre Grecia + întoarcere): de regulă, cea mai practică este vinieta de 7 zile sau de 1 lună dacă depășești o săptămână. Mai multe ieșiri în Bulgaria într-un an (city-break-uri, Grecia de mai multe ori): merită vinieta anuală.

Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările

Bulgaria devine astăzi, în mod oficial, al 21-lea stat care intră în zona euro, o etapă istorică pentru țară, dar și pentru Uniunea Europeană. Paradoxal, o economie care rămâne pe ultimele locuri în UE la numeroși indicatori structurali reușește să intre în clubul monedei unice înaintea unor state mai mari și mai dezvoltate, precum Cehia, Polonia sau Ungaria și nu pentru că le-ar depăși economic, ci pentru că a bifat criteriile nominale cerute de tratatele europene. Pentru vecinii noștri, mai săraci și cu o populație mai mică, miza nu se rezumă doar la schimbarea bancnotelor și a monedelor, ci accesul la masa deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene. Asta înseamnă participarea la stabilirea ratelor dobânzilor, a politicilor de lichiditate și a regulilor de stabilitate financiară care guvernează întreaga zonă euro. Odată cu dispariția leva, România rămâne singurul stat din regiune cu o economie relevantă care nu face parte nici din zona euro, nici din mecanismul decizional al acesteia. Practic, țara noastră rămâne cu o poziție mai slabă decât vecinii bulgari în competiția pentru investiții și ar putea resimți mai adânc șocurile externe și eventualele costuri de finanțare. Trecerea Bulgariei la euro a fost marcată de proteste și instabilitate politică Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. În consecință, premierul Rosen Zhelyazkov și guvernul său au demisionat cu doar 3 săptămâni înainte de intrarea Bulgariei în zona euro. Lagarde: Bulgaria își reafirmă statutul de națiune mândră, suverană și europeană Deși Bulgaria intră în zona euro într-un context marcat de tensiuni politice interne și de dezinformare, câștigurile legate de această adoptare vor fi „substanțiale”, a asigurat Christine Lagarde, președinta BCE. Aceasta a spus că „schimburile vor fi mai fluide, costurile de finanțare mai mici și prețurile mai stabile”. Acum, decidenții de la Bruxelles și Sofia speră că acest pas istoric va impulsiona economia celei mai sărace țări din Uniunea Europeană și va consolida traiectoria sa pro-occidentală. Totuși, există voci sceptice care avertizează cu privire la riscurile economice și sociale ale tranziției la moneda europeană. Cristian Socol: „Tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro” Întrebat de Gândul dacă vor exista schimbări în ceea ce privește prețurile din Bulgaria, economistul Cristian Socol a explicat că, pentru românii care obișnuiesc să-și facă cumpărăturile în magazinele bulgărești sau aleg să-și petreacă vacanțele pe litoralul bulgăresc, lucrurile vor rămâne în mare parte neschimbate. Pe termen scurt, românii nu vor simții diferențe mari, dar pe termen lung, Bulgaria ar putea să devină mai scumpă decât în prezent dacă țara se aliniază la nivelul prețurilor din Zona Euro. „Din perspectiva românilor care alegeau să meargă în concedii sau la shopping în Bulgaria, lucrurile vor rămâne relativ la fel. Pe termen scurt, prețurile în Bulgaria foarte probabil vor crește, dar marginal, având în vedere experiența istorică a țărilor care au aderat la Zona Euro. Teoretic, pe termen mediu și lung, tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro”, a transmis economistul pentru Gândul.  Vacanțele continuă să fie mai ieftine pe litoralul bulgăresc Cele mai recente date arată că Bulgaria rămâne destinația mai atractivă pentru românii care vor să-și petreacă concediul la mare, chiar și după trecerea la euro. Cazarea pe litoralul bulgăresc, într-un hotel de 3-4 stele pentru 7 nopți, ar urma să fie între 170 și 700 de euro, în timp ce în România, un sejur similar costă între 250 și 900 de euro. Și costurile cu transportul sunt mai mici: pentru un drum dus-întors din București până la litoralul bulgăresc, turiștii vor plăti între 80 și 100 de euro pentru combustibil, în timp ce pentru un traseu similar în România, costul crește cu 10-20%. De asemenea, turiștii care vor vizita Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă pe la schimbul valutar și vor putea compara prețurile direct cu alte țări din zona euro. Această schimbare face ca experiența străinilor să fie mai simplă și mai fluentă, încurajând practic vizitele mai dese și cheltuielile mai mari. Bulgaria rămâne „supermarketul” mai ieftin al românilor Un alt punct de interes pentru românii care aleg să treacă granița este shopping-ul. Vecinii noștri continuă să aibă prețuri la alimente și bunuri de bază mai mici decât în România chiar și după adoptarea euro. De exemplu, 1 kg de piept de pui costă cu 2 euro mai puțin în Bulgaria, iar o sticlă de bere costă 0,90 de euro, în timp ce în România prețul ajunge la 2 euro. De asemenea, prețul țigărilor rămâne semnificativ mai mic decât la noi. Un pachet de țigări costă între 3,5 și 4 euro în Bulgaria, în timp ce în România prețurile sunt între 4,3 și 6 euro. În plus, cumpărăturile făcute de români în Bulgaria devin mai simple și rămân atractive pentru că românii vor continua să economisească. Trecerea Bulgariei la moneda europeană vine însă și cu dezavantaje pentru România, în special din punct de vedere economic și fiscal. O parte din investițiile care ar fi putut să vină în țara noastră ar urma să fie direcționate acum spre vecinii noștri datorită costurilor de finanțare mai mici și a stabilității oferite de mecanismele Băncii Centrale Europene. Firmele românești profită pe seama avantajelor fiscale pentru că în Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, mai mic cu 6% decât în România, iar cel pe dividende este de 5%, față de 10-15% la noi. În prezent, aproximativ 7.400 de firme cu capital românesc sunt înregistrate în Bulgaria, dintre care aproape 200 cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro anual și trendul continuă să fie ascendent. În primele 7 luni

Bulgaria trece la moneda euro

La miezul nopții, Bulgaria își va lua rămas bun atât de la anul 2025, cât și de la moneda sa leva, care este în uz de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În timp ce guvernele succesive din țara cu 6,4 milioane de locuitori au pledat pentru aderarea la moneda euro în speranța că aceasta va stimula economia celui mai sărac membru al UE, va consolida legăturile cu Occidentul și va proteja împotriva influenței Rusiei, unii s-au opus acestei schimbări, potrivit AFP. Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, se confruntă cu provocări unice, inclusiv proteste anticorupție care au înlăturat recent un guvern condus de conservatori. Prim-ministrul Rossen Jeliazkov, aflat la sfârșitul mandatului, a declarat marți că simte totuși că guvernul său a atins o etapă importantă. „Bulgaria încheie anul cu un produs intern brut de 113 miliarde de euro (aproape 133 de miliarde de dolari) și o creștere economică de peste trei procente, ceea ce ne plasează printre primele cinci țări din UE”, a declarat el înaintea unei ședințe guvernamentale. El a adăugat că inflația din Bulgaria care se situează în jurul a 3,6%, este „legată de creșterea puterii de cumpărare” și de o economie mai puțin coruptă și în niciun fel de introducerea monedei euro. Moneda euro ar putea crește prețurile Unii bulgari sunt îngrijorați că introducerea monedei euro ar putea duce la creșteri de prețuri. Aceste temeri au fost alimentate parțial de o campanie de protest care a apărut anul acesta pentru „păstrarea levei bulgărești”, care a valorificat o opinie general negativă asupra monedei unice în rândul unei mari părți a populației. Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile alimentelor au crescut cu cinci procente față de anul precedent în noiembrie, mai mult decât dublu față de media zonei euro. Unii oameni, inclusiv proprietari de afaceri, s-au plâns că le-a fost greu să pună mâna pe euro, proprietarii de magazine spunând că nu au primit pachetele de euro pentru început pe care le-au comandat. Posibile perturbări ale plăților, de Revelion Băncile au avertizat deja cu privire la posibile perturbări ale plăților cu cardul și ale retragerilor de la bancomat în noaptea de Revelion. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 49% dintre bulgari sunt împotriva monedei unice. Euro a fost introdus pentru prima dată în 12 țări la 1 ianuarie 2002. Croația a fost ultima care a aderat în ianuarie 2023. Aderarea Bulgariei va aduce numărul europenilor care utilizează moneda euro la peste 350 de milioane.

Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE

Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania

Euro, aproape de un nou record după alegeri. BNR a făcut anunțul astăzi: leului îi slăbește puterea

Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu euro, dar s-a apreciat față de dolarul american. Banca Națională a României a publicat cursul valutar de referință pentru miercuri, 3 decembrie 2025. Euro a fost cotat la 5,0910 lei, în creștere ușoară față de ședința de marți, când se situa la 5,0893 lei. Dolarul american a continuat scăderea accentuată și a coborât până la 4,3656 lei, față de 4,3849 lei în ziua precedentă, mai exact un minus de aproape 2 bani. Francul elvețian a fost calculat la 5,4516 lei, o creștere marginală comparativ cu marți (5,4481 lei). Lira sterlină s-a apreciat la 5,7984 lei, după ce în ședința anterioară fusese cotată la 5,7849 lei. Gramul de aur a înregistrat o scădere și a fost evaluat miercuri la 589,2664 lei, în coborâre față de marți (590,0719 lei). Foto: Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată Cât trebuie să contribui lunar la Pilonul III ca să obții o pensie cu 500, 1.000 sau 2.000 lei mai mare. Simulări reale pe 20–30 de ani

Gestul Jelenei Ostapenko după ce și-a cumpărat un Porsche de 200.000 de euro

Jelena Ostapenko (28 de ani), una dintre rivalele importante ale Simonei Halep (34 de ani), pe vremea când românca făcea senzație în circuitul WTA, se află din nou în centrul atenției. Jelena Ostapenko stârnește numeroase controverse nu doar pe terenul de tenis, ci și atunci când se află în vacanță! Ultima ispravă a campioanei din Letonia este elocventă. Ostapenko, cea care a cucerit turneul de Grand Slam de la Roland Garros 2017, chiar după o finală cu românca Simona Halep, scor 4-6, 6-4, 6-3, și-a cumpărat un Porsche nou-nouț, dar ce a urmat i-a contrariat pe fani. Jelena Ostapenko a făcut vâlvă în mediul online, după ce a postat pe Instagram că și-a cumpărat un nou Porsche, marca 911 Targa 4 GTS, în valoare de 200.000 de euro. La scurt timp, pe contul ei secundar, Jelena a scos la vânzare cutii de depozitare folosite, la prețul de cinci euro bucata, contrastul dintre cele două postări fiind de-a dreptul hilar. Spre amuzamentul fanilor, fosta rivală a Simonei Halep comercializează diverse obiecte second hand, inclusiv mostre de parfum folosite, haine sau aspiratoare. „Dimineața își ridică noul Porsche, după-amiaza este ocupată să vândă cutii folosite” În contextul în care pe contul ei principal de Instagram, Ostapenko a dezvăluit că și-a cumpărat un Porsche luxos, iar pe celălalt cont a scos din nou la vânzare obiecte folosite, letona a fost ironizată din nou: „Jelena Ostapenko: Dimineața își ridică noul Porsche. După-amiaza este ocupată să vândă cutii de depozitare folosite cu 5 euro”, au glumit internauții, conform publicației Tennis World USA. Jelena Ostapenko a strâns o sumă impresionantă din premiile la turnee în toată cariera: 18,7 milioane de dolari. Nici sumele încasate de Jelena în 2025 nu au trecut neobservate, aceasta acumulând 2,23 milioane de dolari. Ostapenko a încheiat sezonul cu o semifinală disputată la Turneul Campioanelor, în proba de dublu, alături de Su-Wei Hsieh din Taipei.

Simona Halep și-a văzut visul îndeplinit după ce a solicitat autorităților renovarea unui apartament din Floreasca!

Simona Halep (34 de ani) a publicat pe rețelele de socializare o imagine rară dintr-unul dintre apartamentele sale luxoase, situat în zona Floreasca din Capitală. Simona Halep și-a achiziționat în ultimii ani mai multe proprietăți în București, dar și în apropierea Capitalei, iar fosta sportivă a terminat de renovat unul dintre apartamente. „Simo”, cea care s-a retras din tenis în luna februarie, și-a amenajat deja locuința pentru sărbătorile de iarnă, împărtășind momentul cu urmăritorii de pe rețelele de socializare. Simona Halep, imagine în premieră din apartamentul din zona Floreasca unde își va petrece sărbătorile Simona Halep va petrece sărbătorile de iarnă într-unul dintre apartamentele sale, cu vedere la Lacul Floreasca din București. Românca a publicat o imagine în premieră, din interiorul locuinței, etichetând și complexul de apartamente super-premium One Rahmaninov. Conform site-ului oficial, One Rahmaninov este „singurul complex rezidențial din țară cu un hol de 600 de metri pătrați și 6 metri înălțime”. De asemenea, „este una dintre cele mai exclusiviste dezvoltări rezidențiale de pe piața imobiliară din București”. Simona Halep a plătit peste 2 milioane de euro pe două apartamente de lux situate la etajul 5 al complexului One Rahmaninov. Fosta campioană a solicitat imediat autorităților locale actele necesare amenajării interioare a celor două locuințe, conform Profit.ro, iar acum și-a dus planul la bun sfârșit. Simona Halep și-a achiziționat recent și o vilă la 37 km nord de București  Interesant este că Simona Halep nu își va petrece sărbătorile în vila de lux pentru care a plătit recent 600.000 de euro, ci a ales să își împodobească bradul în apartamentul din zona Floreasca. Vila Simonei are o suprafață construită de 255,4 metri pătrați, iar conform informațiilor publicate pe site-ul complexului „National Golf & Country Club”, aceasta are un preț de 560.000 de euro, la care se adaugă TVA. Simona Halep și-a achiziționat casa aflată la 37 de kilometri nord de București pentru a-și hrăni noua pasiune, vila fiind dotată cu un teren de golf și având trei dormitoare și două băi.

Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Întrebat dacă euro va mai scădea vreodată sub 5 lei, Isărescu a spus că nu se așteaptă ca moneda să mai ajungă vreodată sub pragul psihologic de 5 lei.  Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat că moneda europeană nu are cum să mai scadă sub pragul de 5 lei explicând că piața valutară este stabilă și că nu există motive pentru a fi tulburată. Isărescu a mai spus că piețele „sunt mulțumite” de combinația dintre nivelul dobânzii, cursul de schimb și fixurile de capital. „Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a spus Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ