Cetățenii, atenționați de Banca Europeană să păstreze sume de bani în numerar. Motivele invocate
Într-un studiu publicat miercuri, intitulat „Păstrați-vă calmul și păstrați bani lichizi”, BCE recomandă să existe la dispoziție o sumă suficientă pentru a acoperi necesitățile esențiale timp de aproximativ 72 de ore, mai ales „în caz de instabilitate sistemică majoră”. Studiul citează exemplul Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei, unde autoritățile recomandă cetățenilor să păstreze între 70 și 100 de euro de persoană. Analiștii BCE au analizat patru crize recente din Europa: pandemia de COVID-19, invazia Ucrainei de către Rusia, pana majoră a rețelei electrice din Spania din aprilie 2025 și criza datoriei suverane din Grecia. Potrivit Francescăi Faella și lui Alejandro Zamora-Pérez, autorii studiului, „aceste episoade de criză variate arată că utilitatea numerarului se intensifică puternic atunci când stabilitatea este amenințată”. Studiul subliniază că banii lichizi oferă atât „utilitate psihologică, cât și practică”, datorită „naturii lor tangibile, care conferă confort și sentiment de control”, și a „funcționalității offline, esențială în cazul defectării sistemelor digitale”. BCE consideră această recomandare un „paradox”, în condițiile în care plățile digitale tind să înlocuiască numerarul în viața de zi cu zi. În timpul pandemiei, cererea de bancnote în euro a crescut cu peste 140 de miliarde, față de 55 de miliarde într-un an obișnuit. De asemenea, la începutul războiului din Ucraina și în timpul penei din Spania, retragerile de numerar au crescut semnificativ, reflectând nevoia populației de a-și reface rezervele de precauție.
Avertisment din partea specialiștilor: Euro riscă să piardă din avantajul pe care îl are la nivel mondial din cauza neînțelegerilor de ordin politic
Specialiștii atrag atenția că avantajele pe care moneda euro le-a obținut în ultima perioadă la nivel mondial riscă să fie puternic afectate de lipsa de consens de pe scena politică europeană. Avertismentul vine în contextul în care, recent, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, făcuse apel ca statele europene să profite de „momentul global al euro”, apărut după ce dolarul american a pierdut din influență ca urmare a unor politici controversate ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, arată Reuters. Bazându-se pe propunerile făcute anul trecut de predecesorul său, Mario Draghi, privind unele reforme ample ale sistemului financiar european, Lagarde declarase că moneda unică europeană trece printr-un moment foarte bun la nivel european, iar această oportunitate nu ar trebui să fie irosită. Raționamentul ei a fost simplu, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată de șefa BCE. Convinsă că acesta ar putea fi un moment definitoriu pentru Europa, Lagarde, fost ministru de Finanțe al Franței, ar fi fost dezamăgită de lipsa fermității și viziunii liderilor europeni. La patru luni distanță, și la un an de la raportul lui Draghi, apelurile lui Lagarde de a consolida bazele monedei unice se lovesc de diviziuni naționale și alte priorități, cum ar fi războiul din Ucraina, relația cu Trump și gestionarea turbulențelor politice interne de la nivelul Blocului comunitar. De altfel, mai mulți oficiali din zona euro au declarat pentru Reuters că la nivel european se observă un soi de inerție politică. Deși ar putea crește, moneda euro continuă să fie „în umbra” dolarului Măsurile care ar fi consolidat atractivitatea monedei euro pentru investitori au fost abandonate, au declarat sursele citate de Reuters. Propunerile de a face împrumuturi comune pentru a finanța apărarea Europei s-au confruntat cu rezistență din partea Berlinului și Parisului. Națiunile mai mici, cu sectoare financiare mari, s-au opus centralizării puterilor de supraveghere în cadrul organismelor UE. Iar planurile de a crea o versiune digitală a monedei euro nu au prins încă un contur clar. „Fundamental, UE se luptă să se concentreze asupra mai multor crize în același timp”, a declarat pentru Reuters Enrico Letta, fost prim-ministru italian, care anul trecut și-a prezentat propriul raport privind reformele necesare pentru piața unică. „Văd o Europă divizată”, spune oficialul. Moneda unică europeană, aflată în buzunarele a 350 de milioane de europeni, de la Dublin la Nicosia, se numără printre cele mai tangibile realizări ale UE. Aproape distrus de criza de acum 15 ani, moneda euro este rodul unui proces de trei decenii de reforme bancare și monetare, care este încă în curs de desfășurare. Dar dolarul rămâne dominant la nivel global. Acesta reprezintă trei cincimi din rezervele băncilor centrale și este principala monedă de schimb pentru mărfuri precum petrolul. Statutul său oferă guvernului SUA acces la un grup important de creditori și îl ajută să exercite o influență financiară uriașă. În acest context, euro este a doua cea mai folosită monedă a lumii. Acesta reprezintă aproximativ 20% din rezervele băncilor centrale la nivel mondial și un procent similar din totalul schimburilor comerciale. Pe lângă cele 20 de țări din zona euro, 60 de națiuni sau teritorii și-au legat direct sau indirect moneda de acesta, mai notează sursa citată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde, despre evoluția datoriei Franței și riscurile prăbușirii unui Guvern din zona euro: „Piețele EVALUEAZĂ riscurile” Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA Sursa foto: Colaj GÂNDUL
Piața a ignorat acordul comercial UE – SUA: investitorii caută realități economice, nu promisiuni
Acordul comercial UE – SUA a trecut aproape neobservat pe piețele financiare, semnalând o scădere a influenței acestor inițiative asupra investitorilor globali. Prezentat de Donald Trump drept „cel mai mare dintre toate acordurile”, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite nu a reușit să genereze reacții semnificative pe piețele internaționale. Indicii bursieri europeni au înregistrat scăderi modeste, iar euro s-a depreciat ușor luni. Acțiunile americane au încheiat ședința de tranzacționare aproape neschimbate, semn că anunțul acordului comercial UE – SUA nu a convins investitorii. Prin comparație, acordul dintre SUA și Japonia, anunțat cu doar o săptămână înainte, a fost întâmpinat cu un avânt puternic al burselor din Tokyo și New York. Diferența de reacție scoate în evidență o tendință tot mai clară: piața devine tot mai imună la retorica acordurilor comerciale, potrivit Bloomberg. Doar promisiunile nu mai câștigă încrederea pieței „Reacția pieței la acordurile comerciale a devenit mai rațională, mai ales în contextul fluctuațiilor recente privind reducerile de dobândă”, a explicat Dilin Wu, expert analitic al brokerului australian Pepperstone Group. „În loc să suprainterpreteze acordurile, investitorii se concentrează acum mai mult pe date concrete care să confirme perspectivele economice”. O parte din apatia piețelor poate fi explicată prin faptul că tarifele de 15% – centrul acestor acorduri, sunt deja percepute drept standard, apreciază analiștii economici. În plus, factorii cu adevărat determinanți în această perioadă sunt alții: reuniunea Rezervei Federale din această săptămână, datele macroeconomice importante din SUA, respectiv PIB-ul și locurile de muncă, precum și sezonul de raportări financiare al companiilor americane. Relația comercială SUA – China rămâne singura cu risc real „Capacitatea titlurilor legate de comerț (din media și rețelele sociale n.r.) de a mișca semnificativ piața a devenit tot mai redusă”, a declarat Taosha Wang, manager de portofoliu la Fidelity Internațional, care administrează active și soluții de investiții la nivel mondial, pentru sursa citată. Ea a adăugat că riscurile extreme asociate tarifelor comerciale „au fost reduse considerabil”. Acordul UE – SUA a fost perceput chiar ca dezavantajos pentru Europa, întrucât exporturile europene vor continua să se confrunte cu tarife mai mari decât cele aplicate de UE pentru importurile din SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a justificat această asimetrie, spunând că are drept scop reechilibrarea excedentului comercial al Uniunii față de SUA. Chiar dacă investitorii și-au pierdut interesul față de aceste acorduri, o sursă de dezechilibru semnificativ rămâne relația comercială dintre SUA și China. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a sugerat că negocierile bilaterale desfășurate la Stockholm ar putea duce la o prelungire de 90 de zile a armistițiului actual.
Bulgarii speră la un BOOM IMOBILIAR după aderarea la Euro. Care sunt previziunile Bochev
Piaţa imobiliară din Bulgaria speră o creştere semnificativă a preţurilor în 2025, urmată de un avans mult mai moderat după adoptarea euro, a estimat Alexander Bochev, Preşedintele Asociaţiei Naţionale Imobiliare (NSNI), informează Novinite, potrivit Agerpres. Bochev, compară mere cu pere, indicând precedentul creat de Croaţia, care s-a alăturat zonei euro în 2023. Bulgaria va adopta moneda euro în ianuarie 2026, iar de la 8 august toate prețurile vor fi afișate în leva și euro. În cei cinci ani înainte de adoptarea euro, preţurile proprietăţilor în Croaţia au urcat în ritm anual cu 6-10%. În anul de dinaintea aderării la zona euro, preţurile au urcat cu 17%, ar apoi au revenit la un ritm anual de creştere de 6-10%. Între Croația și Bulgaria nu există nici o similitudine geopolitică, culturală, ba nici geografică. O tendinţă similară este aşteptată în Bulgaria. În ultimii ani, preţurile proprietăţilor în ţară au urcat în ritm anual cu 9-15%. Pentru 2025 este previzionat un avans de 18%, în linie cu expansiunea din primul trimestru din 2025. Pentru perioada 2026-2027 creşterea preţurilor ar urma să se stabilizeze la aproximativ 10% pe an, a explicat Bochev, conform Antena3 CNN. În 2024, avansul pieţei imobiliare a fost determinat de cererea ridicată. Au fost finalizate aproximativ 95.000 de tranzacţii în domeniul proprietăţilor rezidenţiale, cu 40% peste media de dinaintea pandemiei, volumul total depăşind 12 miliarde de leva, a declarat Anton Andonov, directorul general al ERA Real Estate. Majorarea veniturilor gospodăriilor, dobânzile reduse la creditele ipotecare, inflaţia persistent ridicată, care i-a determinat pe oameni să investească în sectorul imobiliar şi speculaţiile în jurul adoptării euro au alimentat avansul pieţei imobiliare, susţine Andonov. Până la finalul lui 2025, preţurile locuinţelor ar urma să crească cu cel puţin 10%, iar în 2026 ritmul de creştere ar urma să încetinească la 6%, nivel considerat viabil şi sustenabil. Operațiunea Euro Bulgaria este acuzată că ar fi „manipulat” datele privind inflația printr-o reducere drastică și inexplicabilă a taxelor spitalicești, pentru a îndeplini criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Bulgaria este acuzată că ar fi „manipulat” datele privind inflația printr-o reducere drastică și inexplicabilă a taxelor spitalicești, pentru a îndeplini criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Mișcarea a stârnit suspiciuni în rândul economiștilor și îngrijorări în sistemul sanitar.
Guvernul se împrumută și de la români. Titlurile Fidelis au adus peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului doar în 2025
Românii împrumută statul cu miliarde de euro în plină austeritate. Guvernul adună bani pentru finanțare direct de la populație. Doar prin Fidelis s-au intrat deja anul acesta peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului. Dobânzile mari, de aproape 8% dar și câștigul neimpozitat i-au atras pe români să cumpere titluri de stat. Însă, chiar dacă încrederea investitorilor revine, ministrul finanțelor trage un semnal de alarmă și spune că România nu scapă de pericolul unor costuri uriașe pe piețele externe. Ultima listare a titlurilor de stat Fidelis la Bursa de Valori București a adus statului aproape 700 de milioane de lei și 192.000.000 euro, care vin direct din buzunarele românilor care împrumută statul pentru dobânzi avantajoase, care se duc spre 8% mai mari decât la bănci. La o sumă de 5.000 lei băgată în Fidelis, un investitor poate câștiga 735 lei, în comparație cu o bancă unde câștigul este cu 200 lei mai mic. 50 de miliarde de euro în 6 ani De la începutul lansării campaniei Fidelis, în urmă cu 6 ani, au fost lansate 26 de oferte. S-au atras de către statul român, prin intermediul Bursei de Valori București, peste 50 de miliarde de euro. În plus, titlurile de stat pot fi vândute înainte de maturitate, iar dobânda acumulată până atunci ajunge în buzunarul investitorului, iar veniturile din aceste titluri sunt scutite de impozit. Statul preferă în continuare să se împrumute de la populație, pentru că pe piețele externe dobânzile sunt încă ridicate, 7% pentru împrumuturile făcute pe 10 ani. În plus, încă suntem sub lupa agențiilor de rating care evaluează situația economică din țară și care ne vor da verdictul dacă suntem buni de investiții sau nu. Statul dorește anul acesta să atragă 40 de miliarde de lei prin ambele titluri de stat, Tezaur și Fidelis, bani cu care să finanțeze o parte din cheltuieli. Citiți și: Titlurile de stat Fidelis, DEBUT la Bursa de Valori. Opţiuni pentru deţinătorii care doresc să-și păstreze titlurile / Anunț Ministerul Finanțelor
Florin Cîțu: România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a vorbit despre presiunile reale din piața valutară și despre faptul că leul este menținut artificial într-un curs stabil. Cîțu susține că un curs valutar flexibil ar fi mai benefic pe termen lung pentru economia românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Florin Cîțu: „Presiuni au existat în piață” Cîțu a confirmat că în piața valutară s-au resimțit presiuni semnificative. El a discutat cu jucători din domeniu și spune că tendința era clară: românii își mutau economiile în euro. „Presiuni au existat în piață, am vorbit cu oameni din piață, au existat presiuni. Voiau să iasă euro din piață. Deci lumea cumpăra euro și vindea lei.”, spune Florin Cîțu. „România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab” Întrebat la cât s-ar duce euro dacă BNR ar lăsa cursul valutar liber, Cîțu a estimat un nivel în jur de 5,20 lei. „Am spus că România ar trebui să aibă un curs liber. Ar fi fost în jur de 5,20, cred eu. Până acum, în ultimii ani era mai apreciat, pentru că avem dobândă mare. Dar România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab. Cam acolo ar trebui să se ducă, poate mai sus și ar trebui să fie un instrument pe care îl folosim pentru competivitatea internațională.”, afirmă Florin Cîțu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Deși bulgarii au protestat masiv împotriva trecerii la moneda euro, Ministerul Finanțelor din Bulgaria lansează un calculator online de conversie valutară
Ministerul Finanțelor a lansat un calculator online de conversie valutară, disponibil acum pe site-ul oficial dedicat adoptării euro în Bulgaria – evroto.bg. Acest instrument face parte din pregătirile țării pentru trecerea la moneda unică europeană, programată oficial pentru 1 ianuarie 2026, în ciuda protestelor masive din ultimele săptămâni, ale populației. Calculatorul folosește cursul fix de schimb confirmat: 1 euro = 1,95583 leva. Claritate și simplitate Proiectat pentru a fi ușor de utilizat și afișat vizibil pe pagina principală a site-ului, acesta permite conversia rapidă a sumelor din leva în euro și invers. Scopul este de a oferi claritate și simplitate cetățenilor și firmelor în perioada de tranziție. Această inițiativă vine după aprobarea oficială a aderării Bulgariei la zona euro. Întrebări frecvente și actualizări oficiale Ieri, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul ferm pentru intrarea țării în zona euro, iar miniștrii de finanțe ai UE, reuniți în formatul ECOFIN, au adoptat în unanimitate cele trei decizii finale necesare pentru adoptarea monedei unice. Pe lângă calculator, site-ul evroto.bg funcționează ca un centru de informare de încredere, oferind date actualizate despre introducerea euro. Platforma reunește răspunsuri la întrebări frecvente, actualizări oficiale și resurse esențiale pentru a sprijini publicul în procesul de tranziție.
Statul se împrumută de la băncile comerciale. Un MILIARD de EURO, este ținta în iunie
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, transmite Agerpres. Suma totală, de 5,805 miliarde lei, este cu 255 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna mai a acestui an, de 6,06 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 2 iunie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 mai 2026. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi organizate licitaţii pentru 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,7 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (705 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru opt emisiuni de obligaţiuni de 400 milioane lei, în zilele de 2 iunie, 10 iunie, 16 iunie, 19 iunie (două), 23 iunie, 26 iunie şi 30 iunie, iar alte trei licitaţii sunt pentru emisiuni de 500 milioane lei, una în data de 5 iunie şi două în data de 12 iunie. Citiți și: Finanțele au atras aproape 1,2 miliarde de lei de la bănci, printr-o nouă emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
50% din bulgari resping trecerea la moneda EURO
Din ianuarie, mulți bulgari au ieșit să protesteze împotriva adoptării monedei euro și solicitând un referendum, pe fundalul unui val de dezinformări privind apartenența la Uniunea Europeană. Amintirilecrizei economice din 1996-1997 sunt încă întipărite pentru bulgarii când au văzut 14 bănci falimentate și o hiperinflație de 300%. În 2024, datoria publică a Bulgariei a fost de 24,1% din PIB și ar putea crește la 25,1% în 2025, potrivit Reuters. „Dacă Bulgaria va trece la euro, se va scufunda ca Titanicul”, a spus un oficial bulgar pensionat Nikolai Ivanov, potrivit France24. Bulgaria, polarizată în privința trecerii la moneda euro Potrivit sondajelor, numai 50% dintre bulgari sunt pentru tranziția de la levul bulgar la moneda euro. Dezbaterea între cele două tabere a reaprins propaganda eurosceptică și mulți dintre protestatarii naționaliști s-au afișat la demonstrații cu drapelul Rusiei. Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, este cea mai săracă țară membră din bloc. Boriana Dimitrova, directorul Institului de cercetare Alpha Research, a declarat că „săracilor le este frică să devină și mai săraci”, dând ca exemplu adoptarea monedei euro din Grecia și criza datoriilor pe care a traversat-o. Încrederea multor bulgari în instituții a scăzut din cauza dezamăgirilor din partea clasei politice, creând un teren fertil pentru o populație de 6,4 milioane de oameni înfricoșați de schimbări economice. Bulgarii săraci și naționaliști resping trecerea la euro. Președintele vrea referendum Președintele conservator pro-rus, Rumen Radev, a făcut un anunț neașteptat în mai, solicitând organizarea unui referendum pentru trecerea la moneda euro. El a acuzat guvernul că nu a implementat măsurile necesare pentru a proteja bulgarii vulnerabili la șocurile economice pe care le-ar provoca adoptarea monedei euro. În 2024, numai o treime dintre bulgari se confruntă cu sărăcia și excluderea socială, potrivit Eurostat, devenind victime sigure la dezinformările și propaganda pro-rusă răspândită pe rețelele de socializare. Pe acestea circulă mesaje precum „Bruxelles îți va confisca economiile pentru a finanța Ucraina”. Câteva grupuri politice extremiste, precum Partidul de extrema dreaptă Vazrazhdane, și-a chemat susținătorii la un protest anti-euro sâmbătă, la Sofia. Dimitrova a declarat pentru AFP că mișcarea președintelui Radev este una politică, dar bine calculată. Însă purtătorul de cuvânt al Adunării legislative, Natalia Kiselova, a refuzat să voteze pentru inițierea referendumului. Unii experți juridici consideră inițiativa președintelui drept „neconstituțională”. Dimitrova mai spune că unii au întrebat-o dacă moneda euro bulgară va fi validă în Franța sau Germania. Tinerii cu studii superioare și oamenii de afaceri susțin trecerea la euro Pe de altă parte, vocile pro-europene se fac la fel de bine auzite în orașele mai mari, precum și la Sofia, unde bulgarii tineri, cu studii superioare, dar și întreprinzătorii bogați, consideră trecerea la moenda euro drept un pas logic de făcut spre finalizarea procesului de integrare europeană. Băncile și instituțiile ar fi pregătite, iar forma monedei de 2 euro fiind deja concepută să aibă inscripția în limba bulgară „Dumnezeu să apere Bulgaria”. Comisia Europeană va stabili pe 4 iunie data exactă a aderării Bulgariei la zona euro. Bulgaria ar putea deveni al 21-lea stat cu moneda euro după 1 ianuarie 2026. Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Citește și: Bulgaria ar putea adera la zona EURO în 2026. Președintele țării e reticent și cere un referendum național. Reacția dură a premierului Jeliazkov Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Recomandările economiștilor: Țineți-vă banii la saltea, schimbați-vă economiile în euro!
Economiștii ne recomandă să avem bani la saltea și să schimbăm o parte din economii în euro. Banii cash sunt buni pentru zile negre. Banii de pe card nu o să mai fie de folos în vremuri tulburi, spun economiștii. Moneda euro s-ar putea vinde cu 6 lei până la finalul anului, avertizează experții. „Cu banii cash în buzunar, ești mai cumpătat”, au spus clienții unui supermarket intervievați de reporterii Kanal D. Din cauza fluctuațiilor, un cuplu deja a făcut economii cu bani lichizi în lei și în euro. Alții sunt mai ezitanți din cauza sumelor mici și spun „nu schimbăm banii, nu avem atât de mulți bani încât să ne dea afară din casă”, deși putem începe prin a economisi sume mici. „În cazul unui blocaj bancar sau pană de curent ca-n Spania, putem să apelăm la banii cash pe care îi avem. Vorbim de liniște psihică că poți apela la acele sume de bani pe care îi ai la saltea”, a spus Gabriel Badea, economist. În ultimele luni, moneda națională s-a devalorizat considerabil. Acum a ajuns la 5.05 lei, potrivit BNR. „Nu schimbați toți banii deodată. Lună de lună, pune mâna și cumpără 100-300 euro. Nu metode bruște. Deschideți-vă conturile în economii de valută”, a sfătuit Adrian Asoltanie, expert în educație financiară. Românii au economii în valută în valoare de 130 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul trecut. Citește și: Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele