Bulgarii speră la un BOOM IMOBILIAR după aderarea la Euro. Care sunt previziunile Bochev
Piaţa imobiliară din Bulgaria speră o creştere semnificativă a preţurilor în 2025, urmată de un avans mult mai moderat după adoptarea euro, a estimat Alexander Bochev, Preşedintele Asociaţiei Naţionale Imobiliare (NSNI), informează Novinite, potrivit Agerpres. Bochev, compară mere cu pere, indicând precedentul creat de Croaţia, care s-a alăturat zonei euro în 2023. Bulgaria va adopta moneda euro în ianuarie 2026, iar de la 8 august toate prețurile vor fi afișate în leva și euro. În cei cinci ani înainte de adoptarea euro, preţurile proprietăţilor în Croaţia au urcat în ritm anual cu 6-10%. În anul de dinaintea aderării la zona euro, preţurile au urcat cu 17%, ar apoi au revenit la un ritm anual de creştere de 6-10%. Între Croația și Bulgaria nu există nici o similitudine geopolitică, culturală, ba nici geografică. O tendinţă similară este aşteptată în Bulgaria. În ultimii ani, preţurile proprietăţilor în ţară au urcat în ritm anual cu 9-15%. Pentru 2025 este previzionat un avans de 18%, în linie cu expansiunea din primul trimestru din 2025. Pentru perioada 2026-2027 creşterea preţurilor ar urma să se stabilizeze la aproximativ 10% pe an, a explicat Bochev, conform Antena3 CNN. În 2024, avansul pieţei imobiliare a fost determinat de cererea ridicată. Au fost finalizate aproximativ 95.000 de tranzacţii în domeniul proprietăţilor rezidenţiale, cu 40% peste media de dinaintea pandemiei, volumul total depăşind 12 miliarde de leva, a declarat Anton Andonov, directorul general al ERA Real Estate. Majorarea veniturilor gospodăriilor, dobânzile reduse la creditele ipotecare, inflaţia persistent ridicată, care i-a determinat pe oameni să investească în sectorul imobiliar şi speculaţiile în jurul adoptării euro au alimentat avansul pieţei imobiliare, susţine Andonov. Până la finalul lui 2025, preţurile locuinţelor ar urma să crească cu cel puţin 10%, iar în 2026 ritmul de creştere ar urma să încetinească la 6%, nivel considerat viabil şi sustenabil. Operațiunea Euro Bulgaria este acuzată că ar fi „manipulat” datele privind inflația printr-o reducere drastică și inexplicabilă a taxelor spitalicești, pentru a îndeplini criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Bulgaria este acuzată că ar fi „manipulat” datele privind inflația printr-o reducere drastică și inexplicabilă a taxelor spitalicești, pentru a îndeplini criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Mișcarea a stârnit suspiciuni în rândul economiștilor și îngrijorări în sistemul sanitar.
Guvernul se împrumută și de la români. Titlurile Fidelis au adus peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului doar în 2025
Românii împrumută statul cu miliarde de euro în plină austeritate. Guvernul adună bani pentru finanțare direct de la populație. Doar prin Fidelis s-au intrat deja anul acesta peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului. Dobânzile mari, de aproape 8% dar și câștigul neimpozitat i-au atras pe români să cumpere titluri de stat. Însă, chiar dacă încrederea investitorilor revine, ministrul finanțelor trage un semnal de alarmă și spune că România nu scapă de pericolul unor costuri uriașe pe piețele externe. Ultima listare a titlurilor de stat Fidelis la Bursa de Valori București a adus statului aproape 700 de milioane de lei și 192.000.000 euro, care vin direct din buzunarele românilor care împrumută statul pentru dobânzi avantajoase, care se duc spre 8% mai mari decât la bănci. La o sumă de 5.000 lei băgată în Fidelis, un investitor poate câștiga 735 lei, în comparație cu o bancă unde câștigul este cu 200 lei mai mic. 50 de miliarde de euro în 6 ani De la începutul lansării campaniei Fidelis, în urmă cu 6 ani, au fost lansate 26 de oferte. S-au atras de către statul român, prin intermediul Bursei de Valori București, peste 50 de miliarde de euro. În plus, titlurile de stat pot fi vândute înainte de maturitate, iar dobânda acumulată până atunci ajunge în buzunarul investitorului, iar veniturile din aceste titluri sunt scutite de impozit. Statul preferă în continuare să se împrumute de la populație, pentru că pe piețele externe dobânzile sunt încă ridicate, 7% pentru împrumuturile făcute pe 10 ani. În plus, încă suntem sub lupa agențiilor de rating care evaluează situația economică din țară și care ne vor da verdictul dacă suntem buni de investiții sau nu. Statul dorește anul acesta să atragă 40 de miliarde de lei prin ambele titluri de stat, Tezaur și Fidelis, bani cu care să finanțeze o parte din cheltuieli. Citiți și: Titlurile de stat Fidelis, DEBUT la Bursa de Valori. Opţiuni pentru deţinătorii care doresc să-și păstreze titlurile / Anunț Ministerul Finanțelor
Florin Cîțu: România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a vorbit despre presiunile reale din piața valutară și despre faptul că leul este menținut artificial într-un curs stabil. Cîțu susține că un curs valutar flexibil ar fi mai benefic pe termen lung pentru economia românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Florin Cîțu: „Presiuni au existat în piață” Cîțu a confirmat că în piața valutară s-au resimțit presiuni semnificative. El a discutat cu jucători din domeniu și spune că tendința era clară: românii își mutau economiile în euro. „Presiuni au existat în piață, am vorbit cu oameni din piață, au existat presiuni. Voiau să iasă euro din piață. Deci lumea cumpăra euro și vindea lei.”, spune Florin Cîțu. „România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab” Întrebat la cât s-ar duce euro dacă BNR ar lăsa cursul valutar liber, Cîțu a estimat un nivel în jur de 5,20 lei. „Am spus că România ar trebui să aibă un curs liber. Ar fi fost în jur de 5,20, cred eu. Până acum, în ultimii ani era mai apreciat, pentru că avem dobândă mare. Dar România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab. Cam acolo ar trebui să se ducă, poate mai sus și ar trebui să fie un instrument pe care îl folosim pentru competivitatea internațională.”, afirmă Florin Cîțu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Deși bulgarii au protestat masiv împotriva trecerii la moneda euro, Ministerul Finanțelor din Bulgaria lansează un calculator online de conversie valutară
Ministerul Finanțelor a lansat un calculator online de conversie valutară, disponibil acum pe site-ul oficial dedicat adoptării euro în Bulgaria – evroto.bg. Acest instrument face parte din pregătirile țării pentru trecerea la moneda unică europeană, programată oficial pentru 1 ianuarie 2026, în ciuda protestelor masive din ultimele săptămâni, ale populației. Calculatorul folosește cursul fix de schimb confirmat: 1 euro = 1,95583 leva. Claritate și simplitate Proiectat pentru a fi ușor de utilizat și afișat vizibil pe pagina principală a site-ului, acesta permite conversia rapidă a sumelor din leva în euro și invers. Scopul este de a oferi claritate și simplitate cetățenilor și firmelor în perioada de tranziție. Această inițiativă vine după aprobarea oficială a aderării Bulgariei la zona euro. Întrebări frecvente și actualizări oficiale Ieri, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul ferm pentru intrarea țării în zona euro, iar miniștrii de finanțe ai UE, reuniți în formatul ECOFIN, au adoptat în unanimitate cele trei decizii finale necesare pentru adoptarea monedei unice. Pe lângă calculator, site-ul evroto.bg funcționează ca un centru de informare de încredere, oferind date actualizate despre introducerea euro. Platforma reunește răspunsuri la întrebări frecvente, actualizări oficiale și resurse esențiale pentru a sprijini publicul în procesul de tranziție.
Statul se împrumută de la băncile comerciale. Un MILIARD de EURO, este ținta în iunie
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, transmite Agerpres. Suma totală, de 5,805 miliarde lei, este cu 255 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna mai a acestui an, de 6,06 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 2 iunie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 mai 2026. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi organizate licitaţii pentru 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,7 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (705 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru opt emisiuni de obligaţiuni de 400 milioane lei, în zilele de 2 iunie, 10 iunie, 16 iunie, 19 iunie (două), 23 iunie, 26 iunie şi 30 iunie, iar alte trei licitaţii sunt pentru emisiuni de 500 milioane lei, una în data de 5 iunie şi două în data de 12 iunie. Citiți și: Finanțele au atras aproape 1,2 miliarde de lei de la bănci, printr-o nouă emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
50% din bulgari resping trecerea la moneda EURO
Din ianuarie, mulți bulgari au ieșit să protesteze împotriva adoptării monedei euro și solicitând un referendum, pe fundalul unui val de dezinformări privind apartenența la Uniunea Europeană. Amintirilecrizei economice din 1996-1997 sunt încă întipărite pentru bulgarii când au văzut 14 bănci falimentate și o hiperinflație de 300%. În 2024, datoria publică a Bulgariei a fost de 24,1% din PIB și ar putea crește la 25,1% în 2025, potrivit Reuters. „Dacă Bulgaria va trece la euro, se va scufunda ca Titanicul”, a spus un oficial bulgar pensionat Nikolai Ivanov, potrivit France24. Bulgaria, polarizată în privința trecerii la moneda euro Potrivit sondajelor, numai 50% dintre bulgari sunt pentru tranziția de la levul bulgar la moneda euro. Dezbaterea între cele două tabere a reaprins propaganda eurosceptică și mulți dintre protestatarii naționaliști s-au afișat la demonstrații cu drapelul Rusiei. Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, este cea mai săracă țară membră din bloc. Boriana Dimitrova, directorul Institului de cercetare Alpha Research, a declarat că „săracilor le este frică să devină și mai săraci”, dând ca exemplu adoptarea monedei euro din Grecia și criza datoriilor pe care a traversat-o. Încrederea multor bulgari în instituții a scăzut din cauza dezamăgirilor din partea clasei politice, creând un teren fertil pentru o populație de 6,4 milioane de oameni înfricoșați de schimbări economice. Bulgarii săraci și naționaliști resping trecerea la euro. Președintele vrea referendum Președintele conservator pro-rus, Rumen Radev, a făcut un anunț neașteptat în mai, solicitând organizarea unui referendum pentru trecerea la moneda euro. El a acuzat guvernul că nu a implementat măsurile necesare pentru a proteja bulgarii vulnerabili la șocurile economice pe care le-ar provoca adoptarea monedei euro. În 2024, numai o treime dintre bulgari se confruntă cu sărăcia și excluderea socială, potrivit Eurostat, devenind victime sigure la dezinformările și propaganda pro-rusă răspândită pe rețelele de socializare. Pe acestea circulă mesaje precum „Bruxelles îți va confisca economiile pentru a finanța Ucraina”. Câteva grupuri politice extremiste, precum Partidul de extrema dreaptă Vazrazhdane, și-a chemat susținătorii la un protest anti-euro sâmbătă, la Sofia. Dimitrova a declarat pentru AFP că mișcarea președintelui Radev este una politică, dar bine calculată. Însă purtătorul de cuvânt al Adunării legislative, Natalia Kiselova, a refuzat să voteze pentru inițierea referendumului. Unii experți juridici consideră inițiativa președintelui drept „neconstituțională”. Dimitrova mai spune că unii au întrebat-o dacă moneda euro bulgară va fi validă în Franța sau Germania. Tinerii cu studii superioare și oamenii de afaceri susțin trecerea la euro Pe de altă parte, vocile pro-europene se fac la fel de bine auzite în orașele mai mari, precum și la Sofia, unde bulgarii tineri, cu studii superioare, dar și întreprinzătorii bogați, consideră trecerea la moenda euro drept un pas logic de făcut spre finalizarea procesului de integrare europeană. Băncile și instituțiile ar fi pregătite, iar forma monedei de 2 euro fiind deja concepută să aibă inscripția în limba bulgară „Dumnezeu să apere Bulgaria”. Comisia Europeană va stabili pe 4 iunie data exactă a aderării Bulgariei la zona euro. Bulgaria ar putea deveni al 21-lea stat cu moneda euro după 1 ianuarie 2026. Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Citește și: Bulgaria ar putea adera la zona EURO în 2026. Președintele țării e reticent și cere un referendum național. Reacția dură a premierului Jeliazkov Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Recomandările economiștilor: Țineți-vă banii la saltea, schimbați-vă economiile în euro!
Economiștii ne recomandă să avem bani la saltea și să schimbăm o parte din economii în euro. Banii cash sunt buni pentru zile negre. Banii de pe card nu o să mai fie de folos în vremuri tulburi, spun economiștii. Moneda euro s-ar putea vinde cu 6 lei până la finalul anului, avertizează experții. „Cu banii cash în buzunar, ești mai cumpătat”, au spus clienții unui supermarket intervievați de reporterii Kanal D. Din cauza fluctuațiilor, un cuplu deja a făcut economii cu bani lichizi în lei și în euro. Alții sunt mai ezitanți din cauza sumelor mici și spun „nu schimbăm banii, nu avem atât de mulți bani încât să ne dea afară din casă”, deși putem începe prin a economisi sume mici. „În cazul unui blocaj bancar sau pană de curent ca-n Spania, putem să apelăm la banii cash pe care îi avem. Vorbim de liniște psihică că poți apela la acele sume de bani pe care îi ai la saltea”, a spus Gabriel Badea, economist. În ultimele luni, moneda națională s-a devalorizat considerabil. Acum a ajuns la 5.05 lei, potrivit BNR. „Nu schimbați toți banii deodată. Lună de lună, pune mâna și cumpără 100-300 euro. Nu metode bruște. Deschideți-vă conturile în economii de valută”, a sfătuit Adrian Asoltanie, expert în educație financiară. Românii au economii în valută în valoare de 130 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul trecut. Citește și: Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Veste bună de la BNR: Leul s-a apreciat ușor. Cât a ajuns să coste un euro
Leul s-a apreciat ușor miercuri la cursul BNR, un euro fiind cotat la 5,0730 lei, față de 5,0848 lei marți, potrivit Mediafax. Cursul anunțat de BNR marți a fost de 5,0848 lei pentru un euro, iar miercuri euro a fost cotat la 5,0730 lei. Miercuri, dolarul american a scăzut miercuri 4,4781 lei, după ce marți urcase la la 4,5188 lei. Lira sterlina a ajuns miercuri la 6,0028 lei, de la 6,0422 lei marți. Aurul a crescut cu 6,6558 lei/gram, până la 476,6088 lei. Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate miercuri de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul: Moneda Simbol RON Euro EUR 5,0730 Dolarul SUA USD 4,4781 Gramul de aur XAU 476,6088 Francul elvețian CHF 5,4280 Lira sterlină GPB 6,0028 Dolarul australian AUD 2,8826 Dolarul canadian CAD 3,2238 Coroana cehă CZK 0,2038 Coroana daneză DKK 0,6801 Lira egipteană EGP 0,0898 100 Forinți maghiari HUF 1,2597 100 Yeni japonezi JPY 3,1086 Leul moldovenesc MDL 0,2594 Coroana norvegiană NOK 0,4407 Zlotul polonez PLN 1,1944 Coroana suedeză SEK 0,4682 Lira turcească TRY 0,1152 Rubla rusească RUB 0,0558 Leva bulgărească BGN 2,5938 Randalul sud-african ZAR 0,2498 Realul brazilian BRL 0,7900 Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6215 Rupia indiană INR 0,0523 100 Woni sud-coreeni KRW 0,3225 Peso-ul mexican MXN 0,2320 Dolarul neo-zeelandez NZD 2,6538 Dinarul sârbesc RSD 0,0433 Hryvna ucraineană UAH 0,1080 Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2192 Bahtul thailandez THB 0,1365 Dolarul din Hong Kong HKD 0,5718 100 Rupii indoneziene IDR 0,0273 Shekelul israelian ILS 1,2600 100 Coroane islandeze ISK 3,4986 Ringgitul malaysian MIR 1,0487 Peso-ul filipinez PHP 0,0805 Dolarul singaporez SGD 3,4692 DST XDR 6,0721 CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: „2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare”
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, aflat în vizită de lucru la Bruselles, anunţă că 2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare. Conform minstrului, pentru Politica de Coeziune 2021-2027 ”lucrurile se mişcă deja în direcţia bună”. ”Am trimis recent spre analiză o aplicaţie de plată de 2,1 miliarde de euro, iar în scurt timp vom transmite o nouă cerere, în valoare de 500 milioane de euro”, a mai transmis Boloș. După cum ştiţi, avem zilele acestea discuţii tehnice extrem de importante pe două fronturi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune. Una dintre întâlniri a fost cu Sofia Alves, director DG Regio, şi echipa ei, care au apreciat ritmul susţinut al României din ultimele luni – atât în absorbţia fondurilor europene, cât şi în aplicarea reformelor asumate, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Marcel Boloş. Boloș anunţă o serie de propuneri importante, pe care Comisia a fost de acord să le analizeze, pentru a adapta mai bine investiţiile europene la nevoile reale ale României: am propus alocări suplimentare pentru infrastructura de sănătate, în special pentru oncologie, cardiologie intervenţională şi sistemul naţional de transfuzii; am propus pentru un proiect-pilot de gestionare a deşeurilor în Bucureşti (sectoarele 1 şi 6), cu potenţial de replicare la nivelul întregii capitale; am propus să extindem finanţarea pentru reţelele de apă şi canalizare din localităţile sub 2.000 de locuitori, în acord cu noile directive europene; am propus proiecte-pilot în domeniul mediului, precum consolidarea falezei de la Eforie sau colectarea automată a deşeurilor la Bistriţa; ”România îşi defineşte acum priorităţile pentru anii decisivi care urmează. Avem fonduri disponibile, susţinere europeană şi priorităţi clare. Urmează perioada în care trebuie să demonstrăm că ştim să transformăm banii europeni în proiecte duse la capăt, nu doar începute”, a mai comunicat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. Citiți și: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Bloomberg: Leul românesc se prăbușește după vot, în contextul relaxării politicii monetare a Băncii Naționale
Jurnaliștii de la Bloomberg notează, marți, faptul că moneda României s-a depreciat cu peste 2% și a depășit pragul de 5 lei pentru un euro, după căderea guvernului. Această evoluție bruscă indică faptul că autoritățile de la București au relaxat controlul asupra monedei naționale, după ce anterior menținuseră leul într-un interval restrâns, prin intermediul unui regim de flotare controlată. Banca centrală a declarat că nu va comenta recentele mișcări de pe piața valutară. „Scăderea monedei este însoțită de o vânzare masivă a obligațiunilor și acțiunilor românești, după ce primul tur al alegerilor prezidențiale a adus victoria unui candidat de extremă dreapta și a eliminat candidatul coaliției de guvernare, provocând demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu.”, mai notează Bloomberg, preluat de Mediafax. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei a crescut cu peste 50 de puncte de bază în această săptămână, depășind 8%, iar indicele bursier de referință din București a scăzut cu aproximativ 3%. Obligațiunile în dolari ale țării cu scadența în 2035 s-au numărat printre cele mai slabe performante de pe piețele emergente marți. Tranzacțiile de pe piața interbancară au semnalat că leul a fost supus unei presiuni puternice în ultimele zile, potrivit Valentin Tataru, economistul șef al ING Bank pentru România. ING își menține prognoza de sfârșit de an de 5,05 lei pe euro, deși pe termen scurt sunt posibile unele depășiri mai apropiate de 5,10, a spus el. „Considerăm că banca centrală este capabilă și dispusă să traseze o nouă linie pentru perechea valutară, dar va fi nevoie de puțin timp pentru ca piața să se stabilizeze, având în vedere contextul electoral și incertitudinea politică generală”, a spus Tataru. CITIȚI ȘI: Record istoric. BNR a anunțat marți că EURO a DEPĂȘIT pragul de 5 lei