Statul se împrumută de la băncile comerciale. Un MILIARD de EURO, este ținta în iunie
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, transmite Agerpres. Suma totală, de 5,805 miliarde lei, este cu 255 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna mai a acestui an, de 6,06 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 2 iunie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 mai 2026. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi organizate licitaţii pentru 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,7 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (705 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru opt emisiuni de obligaţiuni de 400 milioane lei, în zilele de 2 iunie, 10 iunie, 16 iunie, 19 iunie (două), 23 iunie, 26 iunie şi 30 iunie, iar alte trei licitaţii sunt pentru emisiuni de 500 milioane lei, una în data de 5 iunie şi două în data de 12 iunie. Citiți și: Finanțele au atras aproape 1,2 miliarde de lei de la bănci, printr-o nouă emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
50% din bulgari resping trecerea la moneda EURO
Din ianuarie, mulți bulgari au ieșit să protesteze împotriva adoptării monedei euro și solicitând un referendum, pe fundalul unui val de dezinformări privind apartenența la Uniunea Europeană. Amintirilecrizei economice din 1996-1997 sunt încă întipărite pentru bulgarii când au văzut 14 bănci falimentate și o hiperinflație de 300%. În 2024, datoria publică a Bulgariei a fost de 24,1% din PIB și ar putea crește la 25,1% în 2025, potrivit Reuters. „Dacă Bulgaria va trece la euro, se va scufunda ca Titanicul”, a spus un oficial bulgar pensionat Nikolai Ivanov, potrivit France24. Bulgaria, polarizată în privința trecerii la moneda euro Potrivit sondajelor, numai 50% dintre bulgari sunt pentru tranziția de la levul bulgar la moneda euro. Dezbaterea între cele două tabere a reaprins propaganda eurosceptică și mulți dintre protestatarii naționaliști s-au afișat la demonstrații cu drapelul Rusiei. Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, este cea mai săracă țară membră din bloc. Boriana Dimitrova, directorul Institului de cercetare Alpha Research, a declarat că „săracilor le este frică să devină și mai săraci”, dând ca exemplu adoptarea monedei euro din Grecia și criza datoriilor pe care a traversat-o. Încrederea multor bulgari în instituții a scăzut din cauza dezamăgirilor din partea clasei politice, creând un teren fertil pentru o populație de 6,4 milioane de oameni înfricoșați de schimbări economice. Bulgarii săraci și naționaliști resping trecerea la euro. Președintele vrea referendum Președintele conservator pro-rus, Rumen Radev, a făcut un anunț neașteptat în mai, solicitând organizarea unui referendum pentru trecerea la moneda euro. El a acuzat guvernul că nu a implementat măsurile necesare pentru a proteja bulgarii vulnerabili la șocurile economice pe care le-ar provoca adoptarea monedei euro. În 2024, numai o treime dintre bulgari se confruntă cu sărăcia și excluderea socială, potrivit Eurostat, devenind victime sigure la dezinformările și propaganda pro-rusă răspândită pe rețelele de socializare. Pe acestea circulă mesaje precum „Bruxelles îți va confisca economiile pentru a finanța Ucraina”. Câteva grupuri politice extremiste, precum Partidul de extrema dreaptă Vazrazhdane, și-a chemat susținătorii la un protest anti-euro sâmbătă, la Sofia. Dimitrova a declarat pentru AFP că mișcarea președintelui Radev este una politică, dar bine calculată. Însă purtătorul de cuvânt al Adunării legislative, Natalia Kiselova, a refuzat să voteze pentru inițierea referendumului. Unii experți juridici consideră inițiativa președintelui drept „neconstituțională”. Dimitrova mai spune că unii au întrebat-o dacă moneda euro bulgară va fi validă în Franța sau Germania. Tinerii cu studii superioare și oamenii de afaceri susțin trecerea la euro Pe de altă parte, vocile pro-europene se fac la fel de bine auzite în orașele mai mari, precum și la Sofia, unde bulgarii tineri, cu studii superioare, dar și întreprinzătorii bogați, consideră trecerea la moenda euro drept un pas logic de făcut spre finalizarea procesului de integrare europeană. Băncile și instituțiile ar fi pregătite, iar forma monedei de 2 euro fiind deja concepută să aibă inscripția în limba bulgară „Dumnezeu să apere Bulgaria”. Comisia Europeană va stabili pe 4 iunie data exactă a aderării Bulgariei la zona euro. Bulgaria ar putea deveni al 21-lea stat cu moneda euro după 1 ianuarie 2026. Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Citește și: Bulgaria ar putea adera la zona EURO în 2026. Președintele țării e reticent și cere un referendum național. Reacția dură a premierului Jeliazkov Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Recomandările economiștilor: Țineți-vă banii la saltea, schimbați-vă economiile în euro!
Economiștii ne recomandă să avem bani la saltea și să schimbăm o parte din economii în euro. Banii cash sunt buni pentru zile negre. Banii de pe card nu o să mai fie de folos în vremuri tulburi, spun economiștii. Moneda euro s-ar putea vinde cu 6 lei până la finalul anului, avertizează experții. „Cu banii cash în buzunar, ești mai cumpătat”, au spus clienții unui supermarket intervievați de reporterii Kanal D. Din cauza fluctuațiilor, un cuplu deja a făcut economii cu bani lichizi în lei și în euro. Alții sunt mai ezitanți din cauza sumelor mici și spun „nu schimbăm banii, nu avem atât de mulți bani încât să ne dea afară din casă”, deși putem începe prin a economisi sume mici. „În cazul unui blocaj bancar sau pană de curent ca-n Spania, putem să apelăm la banii cash pe care îi avem. Vorbim de liniște psihică că poți apela la acele sume de bani pe care îi ai la saltea”, a spus Gabriel Badea, economist. În ultimele luni, moneda națională s-a devalorizat considerabil. Acum a ajuns la 5.05 lei, potrivit BNR. „Nu schimbați toți banii deodată. Lună de lună, pune mâna și cumpără 100-300 euro. Nu metode bruște. Deschideți-vă conturile în economii de valută”, a sfătuit Adrian Asoltanie, expert în educație financiară. Românii au economii în valută în valoare de 130 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul trecut. Citește și: Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Veste bună de la BNR: Leul s-a apreciat ușor. Cât a ajuns să coste un euro
Leul s-a apreciat ușor miercuri la cursul BNR, un euro fiind cotat la 5,0730 lei, față de 5,0848 lei marți, potrivit Mediafax. Cursul anunțat de BNR marți a fost de 5,0848 lei pentru un euro, iar miercuri euro a fost cotat la 5,0730 lei. Miercuri, dolarul american a scăzut miercuri 4,4781 lei, după ce marți urcase la la 4,5188 lei. Lira sterlina a ajuns miercuri la 6,0028 lei, de la 6,0422 lei marți. Aurul a crescut cu 6,6558 lei/gram, până la 476,6088 lei. Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate miercuri de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul: Moneda Simbol RON Euro EUR 5,0730 Dolarul SUA USD 4,4781 Gramul de aur XAU 476,6088 Francul elvețian CHF 5,4280 Lira sterlină GPB 6,0028 Dolarul australian AUD 2,8826 Dolarul canadian CAD 3,2238 Coroana cehă CZK 0,2038 Coroana daneză DKK 0,6801 Lira egipteană EGP 0,0898 100 Forinți maghiari HUF 1,2597 100 Yeni japonezi JPY 3,1086 Leul moldovenesc MDL 0,2594 Coroana norvegiană NOK 0,4407 Zlotul polonez PLN 1,1944 Coroana suedeză SEK 0,4682 Lira turcească TRY 0,1152 Rubla rusească RUB 0,0558 Leva bulgărească BGN 2,5938 Randalul sud-african ZAR 0,2498 Realul brazilian BRL 0,7900 Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6215 Rupia indiană INR 0,0523 100 Woni sud-coreeni KRW 0,3225 Peso-ul mexican MXN 0,2320 Dolarul neo-zeelandez NZD 2,6538 Dinarul sârbesc RSD 0,0433 Hryvna ucraineană UAH 0,1080 Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2192 Bahtul thailandez THB 0,1365 Dolarul din Hong Kong HKD 0,5718 100 Rupii indoneziene IDR 0,0273 Shekelul israelian ILS 1,2600 100 Coroane islandeze ISK 3,4986 Ringgitul malaysian MIR 1,0487 Peso-ul filipinez PHP 0,0805 Dolarul singaporez SGD 3,4692 DST XDR 6,0721 CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: „2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare”
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, aflat în vizită de lucru la Bruselles, anunţă că 2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare. Conform minstrului, pentru Politica de Coeziune 2021-2027 ”lucrurile se mişcă deja în direcţia bună”. ”Am trimis recent spre analiză o aplicaţie de plată de 2,1 miliarde de euro, iar în scurt timp vom transmite o nouă cerere, în valoare de 500 milioane de euro”, a mai transmis Boloș. După cum ştiţi, avem zilele acestea discuţii tehnice extrem de importante pe două fronturi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune. Una dintre întâlniri a fost cu Sofia Alves, director DG Regio, şi echipa ei, care au apreciat ritmul susţinut al României din ultimele luni – atât în absorbţia fondurilor europene, cât şi în aplicarea reformelor asumate, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Marcel Boloş. Boloș anunţă o serie de propuneri importante, pe care Comisia a fost de acord să le analizeze, pentru a adapta mai bine investiţiile europene la nevoile reale ale României: am propus alocări suplimentare pentru infrastructura de sănătate, în special pentru oncologie, cardiologie intervenţională şi sistemul naţional de transfuzii; am propus pentru un proiect-pilot de gestionare a deşeurilor în Bucureşti (sectoarele 1 şi 6), cu potenţial de replicare la nivelul întregii capitale; am propus să extindem finanţarea pentru reţelele de apă şi canalizare din localităţile sub 2.000 de locuitori, în acord cu noile directive europene; am propus proiecte-pilot în domeniul mediului, precum consolidarea falezei de la Eforie sau colectarea automată a deşeurilor la Bistriţa; ”România îşi defineşte acum priorităţile pentru anii decisivi care urmează. Avem fonduri disponibile, susţinere europeană şi priorităţi clare. Urmează perioada în care trebuie să demonstrăm că ştim să transformăm banii europeni în proiecte duse la capăt, nu doar începute”, a mai comunicat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. Citiți și: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Bloomberg: Leul românesc se prăbușește după vot, în contextul relaxării politicii monetare a Băncii Naționale
Jurnaliștii de la Bloomberg notează, marți, faptul că moneda României s-a depreciat cu peste 2% și a depășit pragul de 5 lei pentru un euro, după căderea guvernului. Această evoluție bruscă indică faptul că autoritățile de la București au relaxat controlul asupra monedei naționale, după ce anterior menținuseră leul într-un interval restrâns, prin intermediul unui regim de flotare controlată. Banca centrală a declarat că nu va comenta recentele mișcări de pe piața valutară. „Scăderea monedei este însoțită de o vânzare masivă a obligațiunilor și acțiunilor românești, după ce primul tur al alegerilor prezidențiale a adus victoria unui candidat de extremă dreapta și a eliminat candidatul coaliției de guvernare, provocând demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu.”, mai notează Bloomberg, preluat de Mediafax. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei a crescut cu peste 50 de puncte de bază în această săptămână, depășind 8%, iar indicele bursier de referință din București a scăzut cu aproximativ 3%. Obligațiunile în dolari ale țării cu scadența în 2035 s-au numărat printre cele mai slabe performante de pe piețele emergente marți. Tranzacțiile de pe piața interbancară au semnalat că leul a fost supus unei presiuni puternice în ultimele zile, potrivit Valentin Tataru, economistul șef al ING Bank pentru România. ING își menține prognoza de sfârșit de an de 5,05 lei pe euro, deși pe termen scurt sunt posibile unele depășiri mai apropiate de 5,10, a spus el. „Considerăm că banca centrală este capabilă și dispusă să traseze o nouă linie pentru perechea valutară, dar va fi nevoie de puțin timp pentru ca piața să se stabilizeze, având în vedere contextul electoral și incertitudinea politică generală”, a spus Tataru. CITIȚI ȘI: Record istoric. BNR a anunțat marți că EURO a DEPĂȘIT pragul de 5 lei
A început operațiunea de retragere a două bancnote europene în forma actuală. Erau cele mai folosite, dar și foarte falsificate
Banca Centrală Europeană (BCE) a inițiat, luna aceasta, procesul de retragere treptată din circulație a bancnotelor de 20 și 50 de euro în formatul actual. Măsura face parte dintr-un plan amplu de modernizare a monedei euro, care vizează actualizarea designului și îmbunătățirea elementelor de securitate ale bancnotelor. Așadar, BCE pregătește o nouă generație de bancnote euro, cu tematici culturale și naturale, lansarea unui proces de redesenare a bancnotelor euro, propunând două noi teme: „Cultura europeană” și „Natura Europei”. Noile bancnote vor aduce în prim-plan figuri emblematice precum Marie Curie și Miguel de Cervantes, dar și imagini reprezentând locuri și activități culturale cu impact continental. În paralel, tema inspirată din natură va celebra biodiversitatea Europei, prin reprezentări vizuale ale păsărilor și râurilor care traversează granițele și unesc peisajul natural al continentului. În acest context, BCE va organiza în 2025 un concurs destinat artiștilor și designerilor grafici din întreaga Uniune Europeană (UE). Astfel, participanții vor crea propuneri vizuale pentru noile bancnote, care vor fi evaluate atât de un juriu de specialitate, cât și prin vot public, iar procesul de selecție va combina expertiza profesională cu preferințele cetățenilor europeni. Modelele câștigătoare vor fi aprobate de Consiliul Director al BCE, iar noile bancnote sunt programate să fie introduse oficial în circulație în 2026. Acestea vor reflecta un echilibru între modernitate, sustenabilitate vizuală și simbolism european, înlocuind treptat actualele modele. BCE, responsabilă de politica monetară a statelor din zona euro, are ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor, acționând pentru ca inflația să rămână scăzută, constantă și previzibilă, o condiție esențială pentru protejarea veniturilor, economiilor și planurilor financiare pe termen lung ale cetățenilor europeni. Bancnotele de 20 și 50 de euro, cele mai falsificate și utilizate din Europa „Aproximativ 554.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2024. Probabilitatea de a primi o bancnotă contrafăcută este redusă, întrucât numărul bancnotelor contrafăcute este foarte mic în raport cu bancnotele euro autentice aflate în circulație. În anul 2024, au fost detectate 18 bancnote contrafăcute la 1 000 000 de bancnote autentice aflate în circulație, nivel foarte scăzut comparativ cu nivelurile înregistrate după lansarea euro. Deși ponderea este foarte mică, numărul efectiv de bancnote contrafăcute a crescut comparativ cu ultimii ani, când a fost deosebit de scăzut ca urmare a pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, numărul de bancnote contrafăcute rămâne inferior celui consemnat în anii premergători pandemiei. Cupiurile de 20 EUR și 50 EUR au continuat să înregistreze cel mai mare număr de contrafaceri, reprezentând împreună peste 75% din total. 97,8% dintre bancnotele contrafăcute au fost identificate în țări din zona euro, în timp ce 1,3% au provenit din state membre ale UE din afara zonei euro și 0,9% din alte regiuni ale lumii”, precizează BCE, prin intermediul unui comunicat citat de stiripesurse.ro. FOTO – Profimedia Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Aurul atinge un nou maxim istoric: 480,83 lei/gram! Curs valutar marți, 22 aprilie 2025: ce se întâmplă cu LEUL românesc
Prețul aurului a urcat marți la un nou record istoric, atingând valoarea de 480,8399 lei/gram, potrivit datelor oficiale publicate de Banca Națională a României (BNR). Comparativ cu ultima cotație de joi, 18 aprilie, când gramul de aur era evaluat la 467,2986 lei, scumpirea este de 13,54 lei, respectiv 2,89%. Evoluția ascendentă vine în contextul volatilității globale și a tensiunilor geopolitice, care mențin aurul în poziția de „refugiu” tradițional pentru investitori în perioade de incertitudine economică. Curs valutar: leul câștigă teren, dar nu în fața euro Moneda națională a înregistrat o depreciere nesemnificativă față de euro, care a fost cotat marți la 4,9774 lei, în creștere cu 0,01 bani față de cotația precedentă (4,9773 lei). În schimb, leul s-a apreciat vizibil în fața dolarului american, care a scăzut la 4,3291 lei, cu 4,65 bani mai puțin (-1,06%) comparativ cu valoarea de joi, de 4,3756 lei. Tendința pozitivă s-a menținut și în raport cu francul elvețian, cotat la 5,3406 lei, în scădere cu 1,48 bani (-0,27%) față de 5,3554 lei. Creșterea prețului aurului confirmă tendința de refugiu a investitorilor în active sigure, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice. În acest context, leul își păstrează o relativă stabilitate, cu fluctuații minore față de euro și ușoare aprecieri în fața dolarului și francului elvețian. Este un semnal că piața valutară din România rămâne deocamdată bine ancorată, în ciuda presiunilor externe tot mai accentuate. CITEȘTE ȘI: Românii își retrag ECONOMIILE din bănci și investesc în titlurile de stat. Ce câștiguri oferă Programul Tezaur? Satul părăsit, din România, unde a fost descoperită pepita de 53 de kilograme de AUR. Un loc de poveste, construit pe bulgări uriași de aur Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele