Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului
Joi, 14 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 5,2052 lei/euro, față de 5,2056 lei/euro, referința anunțată în urmă cu o zi. Este a șasea ședință consecutivă de aprecierea pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro până la 2,2052 lei, în scădere cu 0,04 bani față de cotația precedentă de 5,2056 lei. Și dolarul american a înregistrat o scădere în raport cu moneda națională. Potrivit cursului BNR, dolarul a fost cotat la 4,4455 lei, comparativ cu 4,4479 lei. Sursa: Curs BNR Spre deosebire de euro și dolar, francul elvețian a înregistrat o creștere ușoară. Acesta a ajuns la 5,6863 lei, în creștere cu 0,0012 lei față de evaluarea precedentă. De asemenea, lira sterlină a fost cotată la 6,0089 lei, în scădere cu 0,0011 lei comparativ cu ziua anterioară. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Moneda națională a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Marți, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2103 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Sursa: Curs BNR RECOMANDAREA AUTORULUI: A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană
A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene
Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan
Leul continuă să respire ușurat după căderea guvernuluin Bolojan. Înregistrează a treia zi de creștere consecutivă
Marți, 12 mai, BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,2103 lei/euro, faţă de 5,2222 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Curs euro/leu – Euro a început să scadă încă de ieri, 11 mai, ajungând în această dimineață la nivelul de 5,19 lei. În orele următoarea, euro a crescut la 5,20 lei, pe piaţa interbancară, după care s-a stabilizat la 5,21 lei. Leul a început săptămâna în creştere faţă de nivelul înregistrat vineri la cursul BNR Leul a început săptămâna cu o ușoară apreciere față de nivelul consemnat vineri la cursul BNR. În dimineața zilei de luni, euro era tranzacționat pe piața interbancară la 5,21 lei, comparativ cu 5,23 lei, cât indicase cursul oficial publicat vineri de Banca Națională. După ora 9:30, moneda europeană a coborât la 5,20 lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. Luni, 11 mai 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,2222 lei pentru un euro, în scădere față de nivelul de 5,2364 lei/euro afișat vineri. Înainte de această corecție, euro înregistrase patru ședințe consecutive de creștere record în raport cu leul: 5,1417 lei pe 30 aprilie, 5,1998 lei pe 4 mai, 5,2180 lei pe 5 mai și 5,2688 lei pe 6 mai 2026. De la finalul lunii aprilie și până pe 6 mai, pe fondul intensificării crizei politice, moneda europeană s-a apreciat cu aproximativ 3,5% față de leu, atingând cel mai ridicat nivel din istorie. Pe 28 aprilie 2026, cursul oficial anunțat de BNR era de 5,0937 lei/euro. Pe piața interbancară, euro a atins pragul de 5,26 lei miercuri, 6 mai 2026, nivel la care s-a menținut și în cursul zilei de joi, 7 mai 2026. AUTORUL RECOMANDĂ
Purtătorul de cuvânt al BNR anunță dacă există posibilitatea unui nou record al cursului euro-leu
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a anunțat că, în perioada următoare, cursul leu-euro ar putea avea varianții în ambele direcții, acesta a explicat că perioada de instabilitate se simte pe piețe și că până când nu vom avea răspunsuri clare în ceea ce privește stabilitatea politică-financiară a țării, tensiunile pot continua. Dan Suciu: ”Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe” „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnalişti dacă există posibilitatea să se ajungă la un curs ridicat, de 6 lei pentru un euro, Suciu nu a dorit să ofere un răspuns clar. „Noi nu avansăm cifre, nici niveluri. Trebuie să găsim un optim pentru situaţia dată, ţinând cont de toate resursele pe care le avem şi de toate constrângerile în care operăm, cele legate de, cum spuneam, găsirea unui răspuns la întrebarea legată de guvernare şi de stabilitatea financiară. Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe, aşa că suntem cu toţii, până la urmă, în aceeaşi barcă în care ne dorim un curs cât mai rezonabil”, a explicat Dan Suciu. Moneda euro a ajuns la un nou record istoric, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis, în urma moțiunii de cenzură. Miercuri, 6 mai, la ora 13:00, euro se tranzacționa cu 5.2688 de lei, în creștere cu 5 bani, față de ziua precedentă.
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari. 1,2 milioane de români sunt afectați. Există o țară în Europa unde 1.200.000 de români iau o pensie mai mare decât au contribuit. Urmează, însă, falimentul. În Spania, se contribuie prea puțin, de către un număr prea mic de angajați. În schimb, cresc pensiile în mod constant, iar numărul pensionarilor este tot mai mare. În România se întâmplă un proces similar. Numărul pensionarilor va crește cu 1.000.000 în următorii 3-4 ani. Din păcate, numărul nașterilor va fi la jumătate. Nu va trece mult până când numărul pensionarilor va fi egal cu al angajaților. În prezent, sunt 4 pensionari la 5 angajați. Pensiile trebuie indexate cu inflația potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie al anului. Nu mai există, însă, bani. O creștere cu 1% anuală a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 250.000.000 euro. La data de 1.01.2027 indexarea în România ar trebui să se facă cu 13%. Costul indexării va ajunge la 2,8 miliarde anul viitor. În 2045, pensia va fi de numai 35% din ultimul salariu, în acest ritm. Acum, pensia românilor reprezintă aproape 50% din salariu. Ce se întâmplă cu pensiile în Spania În Spania trăiesc 1,2 milioane de România. Ei și-au făcut calculele, după cum scrie eleconomista. Statisticile spaniole arată că, în medie, fiecare euro plătit de angajați drept contribuție la sistemul de pensii se transformă în 1,62 euro plătiți la pensie. Asta demonstrează că pensiile sunt cu 62% mai mari decât valoarea contribuțiilor. Conform proiecțiilor demografice ale Comisiei Europene, raportul va fi de 2,14 în anul 2045 și de 2,20 în 2065. În „traducere liberă”, până la mijlocul secolului, pentru fiecare euro contribuit se vor plăti 2 EURO la sistemul de pensii din Spania. O situație similară va „bântui” și România. Politicienii refuză să recunoască inevitabilul. Sumele strânse la bugetul de pensii sunt mult mai mici decât nevoile pentru plata lor. Diferența va fi tot mai mare. Autorul recomandă:
Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică. Masacru și sânge, ies miliardele din țară
O creștere a cursului euro-leu de la 5,1004 la 5,1417, adică de doar 4 bani, a ajuns „masacru și sânge”, conform declarațiilor susținătorilor premierului Ilie Bolojan. Panica s-a instalat pe rețelele sociale, după ce Banca Națională a României (BNR) a afișat o creștere a cursului valutar de 0,8% joi, față de miercuri, 29 aprilie. Nu este nicio dovadă că ar „ieși” miliarde din țară sau că „BNR ține cu dinții de curs”. Dar o serie de date este clară: Rezervele valutare ale BNR sunt de 67 de miliarde de euro. Mai multe publicații au prezentat acest fapt ca o panică generală: „Curs BNR: Euro trece de 5,1 lei” / „Şoc valutar în România. Cel mai mare euro din istorie la cursul BNR. A sărit de 5,15 lei pe interbancar – curs valutar 30 aprilie 2026”/ „Record istoric pentru cursul leu-euro. Un euro e cotat la 5,14 lei”/ „BNR a cotat moneda europeană la 5,1417 lei, cel mai mare nivel din istorie”, sunt doar câteva din exemple. Influencerii care îl susțin pe Bolojan, postări alarmiste despre majorarea de 4 bani Mai mulți influenceri care îl susțin pe premierul Ilie Bolojan, printre care Andrei Caramitru, Iancu Guda sau Lucian Mîndruță au prezentat în acest mod creșterea euro cu doar 4 bani. „Masacru și sânge”, scrie Andrei Caramitru, referindu-se la creștertea de 4 bani. „Miliardele ies accelerat din țară, a plusat Caramitru. „La sfârșitul zilei ieri la Londra Ron s-a tranzacționat la 5.12. Dobânzile pe titluri de stat de zece ani cresc accelerat spre 8%. Asta DEȘI BNR intervine masiv, arde din rezerve. Azi e iar masacru și sânge – ies miliardele din țară accelerat. Am tot explicat ca avem 4 săptămâni rezerve sa rezistam la un șoc. Atât. Și după nu mai avem bani deloc. 4 săptămâni. Au trecut deja primele câteva zile”, a precizat Andrei Caramitru. „Cum iți dai seama că PSD și AUR sunt partide pro-europene? Simplu. Țin cu moneda comuna. Azi, 5,1 lei pentru un euro!”, a Lucian Mîndruță, încercând o ironie. Iancu Guda, susținător asumat al lui Ilie Bolojan scrie că: „RON se tranzacționează deja acum la 5,14. În ritmul ăsta, trece de 5,2 în câteva zile (asta deși BNR arde rezerva valutară la greu ca să țină cu dinții de RON)… Dobânda medie cu care se finanțează statul a crescut deja cu aproape 1% în ultima săptămână (DOAR ASTA NE COSTĂ 13 MILIARDE RON/an) Totul se va scumpi, totul se prăbușește… creșteri de șomaj și insolvențe. DE CE?! Cine a cauzat toate acestea?! O singură explicație: parteneriatul AUR & PSD în susținerea moțiunii prin care se dinamitează coaliția și se blochează orice reformă” „Depreciere, dobânzi mai mari, prețuri mai mari, șomaj mai mare, locuri de muncă mai puține, alternative mai puține. Se întâmplă deja!”, a precizat, de asemenea, Cristian Păun. Recomandările autorului:
Orașul din România în care un teren se vinde cu 5 lei/mp. Suprafața utilă este de 9.732 mp și există posibilitatea de parcelare
Orașul din România în care un teren se vinde cu 5 lei/mp. Suprafața utilă este de 9.732 mp și există posibilitatea de parcelare. Un proprietar vinde un teren intravilan în Târgu Lăpuș (Zona Lighet) cu 1 euro /mp. Terenul se află lângă o stație meteo și dispune de o suprafață totală de 9.732 mp. Deschiderea la asfalt este de 35 metri liniari. Există drum de acces și pe lateral, pe toată lungimea terenului. Terenul intravilan are acces direct din drum asfaltat și se află într-o zonă liniștită, cu potențial pentru construcții sau investiție, scrie vânzătorul în anunțul de pe olx. Există și posibilitatea de parcelare, iar prețul variază în funcție de zona aleasă. Staţia Meteorologică Târgu Lăpuş se află pe Dealul Lighet, parte dintr-o depresiune intramontană orientată spre sud, care se sprijină la nord pe munţii vulcanici ai Ţibleşului, Lăpuşului şi Gutâiului şi se deschide la sud peste podişul Boiului şi culmea Breaza, spre valea Someşului şi masivul Preluca la vest, numită ,,Ţara Lăpuşului”, scrie directmm.ro. Staţia funcţionează în program de observaţii 20 de ore din 24, aceste observaţii fiind efectuate de personal calificat cu experienţă în domeniu. Sursa foto: Capturi olx Cea mai ieftină casă din România: Localitatea în care o casă costă doar 5.300 euro în 2026
Victor Negrescu: Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară
„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”. Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre. „Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.
M
Într-un interviu acordat agenției financiare Econostream Media , publicat marți, De Guindos a declarat că BCE nu are un curs de schimb țintă pentru euro, dar este o variabilă importantă pe care entitatea o monitorizează foarte atent, scrie EFE. „Evoluția cursului de schimb euro-dolar depinde de evoluțiile din Europa și, în plus, de politicile din SUA. Acesta a fluctuat în jurul valorilor de 1,16 și 1,18 (dolari) pentru o perioadă extinsă. Recent, a existat o scurtă revenire, dar acum ne aflăm din nou în acest interval, ceea ce este complet în concordanță cu ipotezele incluse în proiecțiile noastre”, a adăugat de Guindos. Kevin Warsh, o alegere bună De Guindos a considerat că este necesar să se fie conștient și de cursul de schimb al altor valute, cum ar fi renminbi-ul chinezesc, yenul japonez sau rupia indiană. De Guindos l-a descris, de asemenea, pe Kevin Warsh, care a fost nominalizat recent ca următorul președinte al Rezervei Federale (Fed), ca fiind „o persoană foarte bine informată , care știe cum funcționează piețele și înțelege importanța independenței băncii centrale”. „În opinia mea, a fost o alegere bună ”, a adăugat vicepreședintele BCE. De Guindos a considerat, de asemenea, că va fi necesar să se monitorizeze îndeaproape dacă există o deviere mai mare a comerțului din China către Europa, deoarece „exporturile chinezești ar putea avea un impact descendent asupra inflației și creșterii economice”.