AUR, mesaj categoric despre trecerea la euro: Exclus în următorii 4-5 ani!
Petrișor Peiu a explicat că România ar trebui mai întâi să îndeplinească criteriile necesare, iar abia apoi să înceapă o dezbatere serioasă privind trecerea la moneda euro. „AUR crede că nu este momentul potrivit să avem această discuție, pentru că nu îndeplinim niciuna din condiții. Dacă am îndeplinit condițiile, ar trebui să avem o dezbatere serioasă”, a declarat Peiu la Digi24. Criteriile pentru euro, indicator al sănătății financiare a statului Senatorul AUR a spus că aceste criterii sunt importante în primul rând pentru sănătatea financiară a statului, nu doar pentru trecerea la moneda unică. „Criteriile alea de trecere la euro sunt criterii de sănătate financiară, nu neapărat de trecere la euro. Adică eu trebuie să am în vedere acele criterii, nu pentru că ele mă duc în zona monedei unice, ci pentru că pe aia e sănătatea financiară a unui guvern, a unei administrații”, a spus Peiu. Peiu: Discuția despre euro, abia după 4-5 ani Întrebat dacă AUR susține trecerea la euro, Peiu a răspuns: „Eu personal nu susțin trecerea la euro acum. Cred că după 4-5 ani în care am atinge acele condiții, am putea să avem o discuție”. Potrivit lui Peiu, trecerea la euro este exclusă în acest moment. Nicușor Dan: există acord politic pentru trecerea la euro Nicușor Dan a declarat la începutul lunii august că există un acord politic pentru ca România să treacă la euro și că viitorul Guvern ar urma să pregătească o foaie de parcurs pentru acest obiectiv. Președintele a spus că aderarea la zona euro trebuie să fie o prioritate, chiar dacă este un proces de durată. În același timp, el a subliniat că România trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice, iar pregătirea pentru acest pas trebuie începută din timp. Ulterior, președintele a revenit asupra subiectului și a precizat că trecerea la euro este un proces de durată, care trebuie însă prioritizat.
Pleci în Bulgaria? Bancnotele euro pe care trebuie să le verifici de fiecare dată când ți se dă restul
Românii care își petrec vacanța în Bulgaria în această vară sunt sfătuiți să fie mai atenți atunci când plătesc în numerar sau primesc rest în euro. După aderarea Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, moneda unică este folosită atât în Grecia, cât și în Bulgaria, ceea ce înseamnă că turiștii nu mai schimbă lei în leva. Totuși, plățile în numerar necesită mai multă atenție, mai ales în sezonul estival, când tranzacțiile sunt rapide și zonele turistice sunt foarte aglomerate. Datele analizate de o companie de schimb valutar arată că, în România, au fost identificate 20 de bancnote euro contrafăcute, cu o valoare nominală totală de 1.910 euro, de la începutul anului până la jumătatea lunii iulie. În Bulgaria sunt mai puține falsuri, dar acestea au valori mai mari În Bulgaria au fost identificate 26 de bancnote contrafăcute în primele șapte luni din 2026, față de 33 în aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, valoarea lor totală a crescut de la 2.720 de euro la 3.540 de euro. Practic, numărul bancnotelor false a scăzut cu 21%, însă valoarea lor totală a crescut cu 30%. Valoarea medie a unei bancnote contrafăcute a urcat de la aproximativ 82 de euro la 136 de euro, iar falsificatorii folosesc tot mai des bancnote de 100, 200 și 500 de euro. Ponderea acestor cupiuri a crescut de la 36% la aproape 58% din totalul bancnotelor false identificate. Numărul bancnotelor de 200 de euro s-a dublat, iar cel al bancnotelor de 500 de euro a crescut de la una la două. Autorii analizei atrag însă atenția că aceste cifre provin exclusiv din tranzacțiile procesate în birourile companiei și nu reprezintă statistici naționale. Din acest motiv, ele nu pot fi folosite pentru a estima riscul real ca un turist să primească o bancnotă falsă. Totuși, datele indică o tendință clară: falsificatorii se orientează din ce în ce mai mult către bancnotele cu valori mari. Bancnotele de 20 și 50 de euro rămân cele mai falsificate în Europa În întreaga Uniune Europeană, riscul de a intra în posesia unei bancnote false rămâne redus, însă el există. Potrivit Băncii Centrale Europene, în 2025 au fost retrase din circulație 444.000 de bancnote euro contrafăcute, cu 20% mai puține decât în anul precedent. Raportat la numărul total al bancnotelor autentice aflate în circulație, asta înseamnă 14 bancnote false la un milion de bancnote autentice. Aproximativ 80% dintre falsurile descoperite au fost bancnote de 20 și 50 de euro. Cum recunoști o bancnotă falsă Potrivit documentului, multe dintre bancnotele false descoperite nu sunt falsuri sofisticate. Unele aveau chiar inscripțiile „COPY” sau „PROP COPY”, ceea ce înseamnă că puteau fi depistate foarte ușor. Specialiștii recomandă verificarea mai multor elemente de siguranță înainte de a accepta o bancnotă: Textura hârtiei – bancnotele autentice sunt tipărite pe hârtie din fibre de bumbac, cu o textură fermă și ușor aspră. Elementele principale sunt imprimate în relief și pot fi simțite la atingere. Filigranul – dacă bancnota este ținută în lumină, trebuie să apară imaginea și valoarea nominală, integrate în hârtie, nu imprimate pe suprafață. Firul de siguranță – acesta trebuie să fie încorporat în hârtie și să conțină simbolul euro și valoarea nominală. Holograma – imaginile din banda holografică își schimbă aspectul atunci când bancnota este înclinată. O hologramă fixă sau lipită reprezintă un semnal de alarmă. Cifra care își schimbă culoarea – pe bancnotele din seria Europa, cifra din colțul stâng jos trece din verde smarald în albastru închis și creează un efect luminos atunci când bancnota este mișcată. Ce trebuie să faci dacă ai suspiciuni O bancnotă suspectă ar trebui comparată cu una autentică de aceeași valoare. Dacă există îndoieli privind autenticitatea, bancnota nu trebuie folosită la o altă plată. Punerea în circulație, cu bună știință, a unei bancnote contrafăcute constituie infracțiune, chiar dacă persoana respectivă a primit-o inițial fără să știe că este falsă. Bancnota trebuie predată Poliției, unei bănci sau băncii centrale competente pentru verificări.
UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite
Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului
Joi, 14 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 5,2052 lei/euro, față de 5,2056 lei/euro, referința anunțată în urmă cu o zi. Este a șasea ședință consecutivă de aprecierea pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro până la 2,2052 lei, în scădere cu 0,04 bani față de cotația precedentă de 5,2056 lei. Și dolarul american a înregistrat o scădere în raport cu moneda națională. Potrivit cursului BNR, dolarul a fost cotat la 4,4455 lei, comparativ cu 4,4479 lei. Sursa: Curs BNR Spre deosebire de euro și dolar, francul elvețian a înregistrat o creștere ușoară. Acesta a ajuns la 5,6863 lei, în creștere cu 0,0012 lei față de evaluarea precedentă. De asemenea, lira sterlină a fost cotată la 6,0089 lei, în scădere cu 0,0011 lei comparativ cu ziua anterioară. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Moneda națională a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Marți, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2103 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Sursa: Curs BNR RECOMANDAREA AUTORULUI: A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană
A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene
Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan
Leul continuă să respire ușurat după căderea guvernuluin Bolojan. Înregistrează a treia zi de creștere consecutivă
Marți, 12 mai, BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,2103 lei/euro, faţă de 5,2222 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Curs euro/leu – Euro a început să scadă încă de ieri, 11 mai, ajungând în această dimineață la nivelul de 5,19 lei. În orele următoarea, euro a crescut la 5,20 lei, pe piaţa interbancară, după care s-a stabilizat la 5,21 lei. Leul a început săptămâna în creştere faţă de nivelul înregistrat vineri la cursul BNR Leul a început săptămâna cu o ușoară apreciere față de nivelul consemnat vineri la cursul BNR. În dimineața zilei de luni, euro era tranzacționat pe piața interbancară la 5,21 lei, comparativ cu 5,23 lei, cât indicase cursul oficial publicat vineri de Banca Națională. După ora 9:30, moneda europeană a coborât la 5,20 lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. Luni, 11 mai 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,2222 lei pentru un euro, în scădere față de nivelul de 5,2364 lei/euro afișat vineri. Înainte de această corecție, euro înregistrase patru ședințe consecutive de creștere record în raport cu leul: 5,1417 lei pe 30 aprilie, 5,1998 lei pe 4 mai, 5,2180 lei pe 5 mai și 5,2688 lei pe 6 mai 2026. De la finalul lunii aprilie și până pe 6 mai, pe fondul intensificării crizei politice, moneda europeană s-a apreciat cu aproximativ 3,5% față de leu, atingând cel mai ridicat nivel din istorie. Pe 28 aprilie 2026, cursul oficial anunțat de BNR era de 5,0937 lei/euro. Pe piața interbancară, euro a atins pragul de 5,26 lei miercuri, 6 mai 2026, nivel la care s-a menținut și în cursul zilei de joi, 7 mai 2026. AUTORUL RECOMANDĂ
Purtătorul de cuvânt al BNR anunță dacă există posibilitatea unui nou record al cursului euro-leu
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a anunțat că, în perioada următoare, cursul leu-euro ar putea avea varianții în ambele direcții, acesta a explicat că perioada de instabilitate se simte pe piețe și că până când nu vom avea răspunsuri clare în ceea ce privește stabilitatea politică-financiară a țării, tensiunile pot continua. Dan Suciu: ”Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe” „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnalişti dacă există posibilitatea să se ajungă la un curs ridicat, de 6 lei pentru un euro, Suciu nu a dorit să ofere un răspuns clar. „Noi nu avansăm cifre, nici niveluri. Trebuie să găsim un optim pentru situaţia dată, ţinând cont de toate resursele pe care le avem şi de toate constrângerile în care operăm, cele legate de, cum spuneam, găsirea unui răspuns la întrebarea legată de guvernare şi de stabilitatea financiară. Daţi-mi voie să nu mai fac alte comentarii, e o situaţie în care orice cuvânt poate fi interpretat pe pieţe, aşa că suntem cu toţii, până la urmă, în aceeaşi barcă în care ne dorim un curs cât mai rezonabil”, a explicat Dan Suciu. Moneda euro a ajuns la un nou record istoric, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis, în urma moțiunii de cenzură. Miercuri, 6 mai, la ora 13:00, euro se tranzacționa cu 5.2688 de lei, în creștere cu 5 bani, față de ziua precedentă.
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari. 1,2 milioane de români sunt afectați. Există o țară în Europa unde 1.200.000 de români iau o pensie mai mare decât au contribuit. Urmează, însă, falimentul. În Spania, se contribuie prea puțin, de către un număr prea mic de angajați. În schimb, cresc pensiile în mod constant, iar numărul pensionarilor este tot mai mare. În România se întâmplă un proces similar. Numărul pensionarilor va crește cu 1.000.000 în următorii 3-4 ani. Din păcate, numărul nașterilor va fi la jumătate. Nu va trece mult până când numărul pensionarilor va fi egal cu al angajaților. În prezent, sunt 4 pensionari la 5 angajați. Pensiile trebuie indexate cu inflația potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie al anului. Nu mai există, însă, bani. O creștere cu 1% anuală a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 250.000.000 euro. La data de 1.01.2027 indexarea în România ar trebui să se facă cu 13%. Costul indexării va ajunge la 2,8 miliarde anul viitor. În 2045, pensia va fi de numai 35% din ultimul salariu, în acest ritm. Acum, pensia românilor reprezintă aproape 50% din salariu. Ce se întâmplă cu pensiile în Spania În Spania trăiesc 1,2 milioane de România. Ei și-au făcut calculele, după cum scrie eleconomista. Statisticile spaniole arată că, în medie, fiecare euro plătit de angajați drept contribuție la sistemul de pensii se transformă în 1,62 euro plătiți la pensie. Asta demonstrează că pensiile sunt cu 62% mai mari decât valoarea contribuțiilor. Conform proiecțiilor demografice ale Comisiei Europene, raportul va fi de 2,14 în anul 2045 și de 2,20 în 2065. În „traducere liberă”, până la mijlocul secolului, pentru fiecare euro contribuit se vor plăti 2 EURO la sistemul de pensii din Spania. O situație similară va „bântui” și România. Politicienii refuză să recunoască inevitabilul. Sumele strânse la bugetul de pensii sunt mult mai mici decât nevoile pentru plata lor. Diferența va fi tot mai mare. Autorul recomandă:
Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică. Masacru și sânge, ies miliardele din țară
O creștere a cursului euro-leu de la 5,1004 la 5,1417, adică de doar 4 bani, a ajuns „masacru și sânge”, conform declarațiilor susținătorilor premierului Ilie Bolojan. Panica s-a instalat pe rețelele sociale, după ce Banca Națională a României (BNR) a afișat o creștere a cursului valutar de 0,8% joi, față de miercuri, 29 aprilie. Nu este nicio dovadă că ar „ieși” miliarde din țară sau că „BNR ține cu dinții de curs”. Dar o serie de date este clară: Rezervele valutare ale BNR sunt de 67 de miliarde de euro. Mai multe publicații au prezentat acest fapt ca o panică generală: „Curs BNR: Euro trece de 5,1 lei” / „Şoc valutar în România. Cel mai mare euro din istorie la cursul BNR. A sărit de 5,15 lei pe interbancar – curs valutar 30 aprilie 2026”/ „Record istoric pentru cursul leu-euro. Un euro e cotat la 5,14 lei”/ „BNR a cotat moneda europeană la 5,1417 lei, cel mai mare nivel din istorie”, sunt doar câteva din exemple. Influencerii care îl susțin pe Bolojan, postări alarmiste despre majorarea de 4 bani Mai mulți influenceri care îl susțin pe premierul Ilie Bolojan, printre care Andrei Caramitru, Iancu Guda sau Lucian Mîndruță au prezentat în acest mod creșterea euro cu doar 4 bani. „Masacru și sânge”, scrie Andrei Caramitru, referindu-se la creștertea de 4 bani. „Miliardele ies accelerat din țară, a plusat Caramitru. „La sfârșitul zilei ieri la Londra Ron s-a tranzacționat la 5.12. Dobânzile pe titluri de stat de zece ani cresc accelerat spre 8%. Asta DEȘI BNR intervine masiv, arde din rezerve. Azi e iar masacru și sânge – ies miliardele din țară accelerat. Am tot explicat ca avem 4 săptămâni rezerve sa rezistam la un șoc. Atât. Și după nu mai avem bani deloc. 4 săptămâni. Au trecut deja primele câteva zile”, a precizat Andrei Caramitru. „Cum iți dai seama că PSD și AUR sunt partide pro-europene? Simplu. Țin cu moneda comuna. Azi, 5,1 lei pentru un euro!”, a Lucian Mîndruță, încercând o ironie. Iancu Guda, susținător asumat al lui Ilie Bolojan scrie că: „RON se tranzacționează deja acum la 5,14. În ritmul ăsta, trece de 5,2 în câteva zile (asta deși BNR arde rezerva valutară la greu ca să țină cu dinții de RON)… Dobânda medie cu care se finanțează statul a crescut deja cu aproape 1% în ultima săptămână (DOAR ASTA NE COSTĂ 13 MILIARDE RON/an) Totul se va scumpi, totul se prăbușește… creșteri de șomaj și insolvențe. DE CE?! Cine a cauzat toate acestea?! O singură explicație: parteneriatul AUR & PSD în susținerea moțiunii prin care se dinamitează coaliția și se blochează orice reformă” „Depreciere, dobânzi mai mari, prețuri mai mari, șomaj mai mare, locuri de muncă mai puține, alternative mai puține. Se întâmplă deja!”, a precizat, de asemenea, Cristian Păun. Recomandările autorului: