Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.
Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich
Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.
Jumătate dintre europeni îl consideră pe Trump un dușman al Europei, arată un sondaj
Dușman declarat – percepția asupra lui Trump variază semnificativ între țări. Sondajul a fost realizat pentru platforma de dezbatere Le Grand Continent, cu sediul la Paris. Jumătate dintre oameni consideră că riscul unui război cu Rusia este ridicat în următorii ani. Trei sferturi dintre respondenți doresc ca țara lor să rămână în Uniunea Europeană. Peste două treimi cred că țara lor nu ar putea să se apere în caz de război. În Belgia, 62% îl văd astfel, iar în Franța 57% au această opinie negativă. În Croația, doar 37% îl consideră dușman. În Polonia, procentul scade la 19%, cel mai mic din cele nouă țări sondaje. „Trumpismul” văzut ca forță ostilă, nu ca dușman strategic tradițional Jean-Yves Dormagen, profesor de științe politice și fondator al agenției Cluster17, analizează rezultatele, scrie The Guardian. „Pe întreg continentul, trumpismul este considerat în mod clar o forță ostilă”, declară el. Această percepție de dușman se consolidează față de decembrie 2024. Mai puține persoane îl descriu pe Trump ca „nici prieten, nici dușman” acum. Mai multe persoane îl consideră în mod clar ostil continentului european. Schimbarea de percepție este clară în doar câteva luni de la realegerea sa. Totuși, europenii consideră relația cu SUA importantă din punct de vedere strategic. Când au fost întrebați ce poziție ar trebui să adopte UE față de guvernul american, 48% au ales compromisul. „Europa nu se confruntă doar cu riscuri crescânde, ci și cu o transformare a mediului său istoric”, spune Dormagen. Continentul este „profund conștient de vulnerabilitățile sale” în fața amenințărilor multiple. Rusia văzută ca potențial dușman militar de majoritatea europenilor Sondajul realizat în Franța, Italia, Spania, Germania, Polonia, Portugalia, Croația, Belgia și Țările de Jos dezvăluie anxietăți militare profunde. O majoritate relativă (51%) consideră că riscul unui război deschis cu Rusia este ridicat. 18% îl consideră foarte ridicat. Rusia apare astfel ca potențial dușman militar real, nu doar teoretic pentru europeni. „Un astfel de rezultat ar fi fost de neimaginat cu doar câțiva ani în urmă”, afirmă Dormagen. Rezultatul „semnalează schimbarea opiniei europene către un nou regim geopolitic” tensionat. Posibilitatea unui conflict direct pe continent cu un dușman declarat este acum larg acceptată. Europenii nu mai văd pacea ca pe ceva garantat pe termen lung. Opiniile variază puternic în funcție de proximitatea geografică față de potențialul dușman. În Polonia, 77% consideră riscul de război ridicat datorită graniței comune cu Rusia. În Franța, 54% au această percepție, iar în Germania 51%. În Portugalia, doar 39% văd risc ridicat, iar în Italia 34%. Încredere scăzută în capacitatea de a face față unui dușman extern 69% dintre respondenții din cele nouă țări afirmă că țara lor nu este capabilă să se apere împotriva unui dușman precum Rusia. „Nu este cu adevărat” sau „deloc” capabilă, consideră majoritatea. Respondenții francezi erau cei mai încrezători în capacitatea de apărare împotriva unui dușman, dar cu doar 44%. Aceasta rămâne totuși o opinie minoritară chiar și în Franța. În Polonia, care are graniță comună cu potențialul dușman rus, 58% nu sunt încrezători în propriile capacități militare. „Intrăm într-o eră periculoasă”, avertizează Dormagen. Sentimentul de vulnerabilitate în fața unui dușman potențial este larg împărtășit pe continent. Doar 12% dintre respondenți nu se simt amenințați în mod special. Amenințările merg de la cele militare directe de la un dușman extern până la cele tehnologice, energetice și alimentare. Securitatea tehnologică și digitală a fost cea mai frecvent menționată amenințare (28%). Securitatea militară împotriva unui dușman tradițional urmează cu 25%. Europa se simte vulnerabilă pe multiple fronturi simultan în prezent. Cerere puternică de protecție europeană împotriva dușmanilor externi A existat o cerere puternică de ajutor european pentru securitate împotriva dușmanilor. 69% dintre oameni afirmă că UE ar trebui să joace un rol protector activ. Marea majoritate a respondenților din cele nouă țări susține apartenența la Uniunea Europeană. 74% declară că doresc ca țara lor să rămână în bloc pentru protecție comună. Acest sentiment este cel mai puternic în Portugalia (90%) și Spania (89%). Este cel mai slab în Polonia (68%) și Franța (61%), dar rămâne majoritar peste tot. La cinci ani de la Brexit, decizia Regatului Unit de a părăsi UE este văzută copleșitor ca eșec. 63% consideră că aceasta a avut impact negativ asupra Marii Britanii. Doar 19% consideră că Brexit a avut impact pozitiv. Dintre aceștia, doar 5% consideră că impactul a fost foarte pozitiv pentru Regatul Unit. Europenii doresc să rămână uniți în fața unui Trump considerat dușman și a unei Rusii văzute ca amenințare militară reală. Unitatea europeană devine esențială pentru securitate.
A fost aleasă cea mai bună pizza din Europa și nu este făcută în Italia
A fost aleasă cea mai bună pizza din Europa și nu este făcută în restaurantele din Italia. Asttfel, European Pizza Show, o competiție organizată la Londra a pus în evidență o mică pizzeria din Bruxelles, Belgia. Ea a câștigat titlul de „cel mai bun producător european de pizza”, scrie DHnet. Deși Belgia este cunoscută pentru cartofii prăjiți, se pare că țara excelează și la pizza. O mică pizzeria din Schaerbeek, denumită Biga, tocmai a strălucit la European Pizza Show, de la Londra. Acolo, Nicola Falanga a câștigat titlul de „Cel mai bun producător european de pizza” la categoria contemporană. Preparatul a cucerit juriul. Pentru a o realiza, pizzerul a utilizat faimosul său aluat special, realizat din cereale străvechi și făinuri integrale, apoi maturat mult timp pentru a-și dezvălui finețea. De asemenea, aluatul a fost deosebit de bine hidratat, rezultatul unei cercetări constante. Pe această bază, s-a adăugat o garnitură construită în jurul a trei sosuri diferite de roșii. A fost adăugată și apă de roșii fermentată Piennolo, aplicată delicat cu un spray, un pesto crocant pentru textură, dar și o spumă ușoară de mozzarela de bivoliță. „O pizza care reprezintă viziunea mea asupra creativității: tehnică, alegerea cu grijă a ingredientelor și dorința de a surprinde”, a scris pizzerul pe Instagram. „Fiecare element este conceput pentru a crea o explozie de gust, aromă și textură care spune povestea ideii mele de bucătărie contemporană. Mulțumiri imense celor care mă susțin în fiecare zi și celor care cred în calitate și inovație,” a spus câștigătorul distincției. Autorul recomandă: Cum să prepari pizza în 15 minute. Rețetă pentru un aluat omogen cu 5 ingrediente
Europa se teme de un acord neplăcut” în cazul Ucrainei
Indiferent de rezultatul ultimei inițiative a lui Trump, Europa se teme de perspectiva unui acord care nu va slăbi Rusia așa cum sperau liderii săi. Un astfel de acord ar putea permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean cucerit cu forța, transmite Reuters. Europenii nu au avut reprezentanți la discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni din Florida care au avut loc în weekend. Ei urmăresc de la distanță vizita trimisului special al SUA, Steve Witkoff, la președintele rus Vladimir Putin. „Am impresia că, încet-încet, se înțelege că, la un moment dat, se va ajunge la un acord neplăcut”, a declarat Luuk van Middelaar, directorul fondator al think tank-ului Brussels Institute for Geopolitics. Trump vrea acord conform logicii marilor puteri Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că europenii vor fi implicați în discuțiile privind rolul NATO și al Uniunii Europene în orice acord de pace. Diplomații europeni nu sunt însă liniștiți de astfel de asigurări. Ei spun că aproape toate aspectele unui acord ar afecta Europa. De la potențiale concesii teritoriale până la cooperarea economică dintre SUA și Rusia. Îngrijorări privind angajamentul SUA față de NATO Cea mai recentă inițiativă a stârnit noi temeri în Europa cu privire la angajamentul SUA față de NATO. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna trecută că europenii nu mai știu „în ce alianțe vom mai putea avea încredere în viitor”. Planurile lui Rubio de a nu participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles ar putea alimenta și mai mult neliniștile europene. Serviciile de informații germane avertizează că Rusia păstrează opțiunea unui război împotriva NATO cel târziu până în 2029. Teama că concesiile teritoriale îl vor încuraja pe Putin Oficialii europeni spun că nu văd niciun semn că Putin ar dori să pună capăt invaziei Ucrainei. Ei se tem că orice acord care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei ar putea încuraja Rusia să atace din nou. În prezent pare probabil că orice acord de pace ar permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean pe care l-a cucerit cu forța. Administrația Trump nu a respins nici pretențiile Rusiei asupra restului regiunii Donbas. Perspective economice îngrijorătoare Trump și alți oficiali americani au afirmat clar că văd mari oportunități pentru acorduri comerciale cu Moscova odată ce războiul se va termina. Oficialii europeni se tem că încetarea izolării Rusiei va oferi Moscovei miliarde de dolari pentru a-și reconstitui armata. „Dacă armata Rusiei este mare, dacă bugetul său militar este la fel de mare ca în prezent, va dori să-l folosească din nou”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Liderii europeni s-au străduit să exercite o influență puternică asupra oricărui acord de pace, deși Europa a acordat Ucrainei ajutor în valoare de aproximativ 180 de miliarde de euro de la invazia Rusiei. UE are un mare atu sub forma activelor rusești înghețate în bloc. Însă liderii UE nu au reușit până acum să ajungă la un acord cu privire la utilizarea acestor active pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. „Europenii plătesc acum prețul pentru că nu au investit în capacități militare în ultimii ani”, a declarat Claudia Major de la German Marshall Fund. „Europenii nu sunt la masa negocierilor. Pentru că nu au cărțile necesare”, a spus ea. Cinci ore încheiate fără acord Cinci ore de discuții între președintele rus Vladimir Putin și negociatorii de vârf ai Statelor Unite nu au dus la un progres în ceea ce privește un posibil acord de pace în Ucraina, a declarat miercuri dimineață un consilier al Kremlinului, citat de CNN. Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele acestuia, Jared Kushner, au participat marți la discuții la nivel înalt cu Putin la Kremlin, culminând cu o săptămână de diplomație intensă, în timp ce administrația Trump continuă să facă presiuni pentru a pune capăt războiului rus din Ucraina. Discuțiile din capitala Rusiei au fost „foarte utile, constructive și extrem de substanțiale”, dar „nu s-a găsit o opțiune de compromis”, a declarat reporterilor, după întâlnire, consilierul rus pentru politică externă și consilierul lui Putin, Yuri Ushakov. „Unele dintre propunerile americane par mai mult sau mai puțin acceptabile, deși trebuie discutate”, a spus Ushakov, adăugând că alte puncte „nu ne convin”. „Lucrările vor continua”, a spus el.
Fenomentul care ar putea forța Europa să intre într-o nouă Eră Glaciară. Continentul nostru riscă să treacă printr-o transformare aproape apocaliptică
Experții avertizează asupra unui fenomen care ar putea forța Europa să intre într-o nouă Eră Glaciară, în doar câteva decenii, iar continentul nostru ar putea trece printr-o transformarea aproape apocaliptică. Dincolo de scăderea temperaturilor, acest fenomen ar duce și la o creștere drastică a nivelului mării. Efectele periculoase au fost detaliate într-un nou studiu, publicat în jurnalul Communications Earth & Environment, informează a1.ro. Cercetarea a fost realizată de cercetători de la Institutul de Oceanologie al Academiei Chineze de Științe și Universitatea din California, San Diego. Potrivit acestora, de vină ar fi prăbușirea unui curent esențial din oceanul Atlantic, numit Circulația Meridională de Inversiune a Atlanticului (AMOC). Este vorba de o „bandă transportoare a oceanului” care direcționează apa caldă spre suprafață, dinspre tropice către emisfera nordică. Acest curent include și Curentul Golfului ce pornește din Golful Mexic spre Coasta de Est a SUA și traversează Atlanticul către Europa. AMOC contribuie la menținerea climei blânde din Europa, Marea Britanie și coasta estică a SUA. Studiul a precizat că sursa acestui curent marin, ce afectează temperatura, este calota glaciară din Groenlanda. Însă aceasta se topește pe fondul creșterii temperaturilor din cauza încălzirii globale. Topirea calotei glaciare determină scurgerea apei de topire în Atlanticul de Nord, ceea ce duce la stagnare, fenomen care a dus la apariția unei „amprente distinctive de temperatură” situate între aproximativ 1.000 și 2.000 de metri sub suprafața oceanului. „Aici identificăm o amprentă distinctă de temperatură în Atlanticul ecuatorial, care semnalează schimbarea Circulației Meridionale de Inversiune a Atlanticului. Mecanismul fizic robust și detectarea fiabilă fac ca acesta să fie un indicator valoros pentru monitorizarea AMOC într-un climat în încălzire”, au precizat autorii studiului în lucrare”. Prezența acestui punct fierbinte marin sugerează că încetinirea curentului ar putea duce la un colaps total înainte de sfârșitul secolului, conform datelor studiului. Cercetătorii ar fi descoperit acest punct cald prin Modelul de Circulație Generală al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, fiind un model computerizat care simulează oceanul, atmosfera și clima. Foto – caracter ilustrativ: Profimedia Experții au folosit modelul pentru a monitoriza modul în care „semnalele legate de AMOC”, precum undele de energie, se propagă rapid spre ecuator. Când ajung acolo, acestea se amplifică în regiunea ecuatorială, ceea ce creează practic această zonă oceanică fierbinte. Încetinirea AMOC provoacă încălzire sub suprafață în Atlanticul de Nord subpolar, fapt ce generează unde de energie care călătoresc de-a lungul Atlanticului de Nord vestic spre ecuator. Cercetătorii susțin că, dacă AMOC încetinește prea mult, ar putea apărea consecințe semnificative. Printre acestea se numără sugestia extremă că temperaturile din Europa ar putea să scadă cu aproape 33 de grade Celsius în anumite zone. „Iernile ar fi mai degrabă tipice pentru Canada arctică, iar precipitațiile ar scădea, de asemenea,” a declarat Jonathan Bamber, profesor la Universitatea din Bristol. Ultima dată când AMOC s-a prăbușit a fost înainte de ultima Eră Glaciară, care s-a încheiat acum aproximativ 12.000 de ani…
Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022
Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Europa ar putea discuta direct cu Rusia, susține președintele finlandez
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus că statele europene vor ajunge în final la dialog direct cu Rusia în cadrul unui posibil proces de soluționare a conflictului din Ucraina. „Ori de câte ori va veni acel moment (pentru discuții directe), ceea ce va fi la un moment dat (…) va trebui să fie coordonat”, a declarat Alexander Stubb într-un interviu pentru Politico. Stubb a precizat că, în prezent, apreciază rolul pe care îl poartă Statele Unite în eforturile diplomatice. Din punctul său de vedere, Washingtonul trebuie să impună un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei. „Următorul pas ar trebui să fie sancțiunile, pachetul de sancțiuni din Senatul (SUA)”, a spus președintele finlandez. Legat de conflictul din Ucraina și discuțiile de pace care au avut loc în ultima perioadă, Subb a menționat că un armistițiu în Ucraina nu pare posibil în acest moment. „Citind în încăpere chiar acum, având conversații cu (Vladimir) Zelenski vineri, cu prietenii mei americani și prietenii europeni în ultimele săptămâni, pur și simplu nu văd acest (armiștiu) posibil”, a spus Alexander Stubb, citat de POLITICO. Reuters a informat, în trecut, pe baza declarațiilor unui oficial al Casei Albe, că președintele american Donald Trump ar fi dispus să semneze un proiect de lege care crește sancțiunile anti ruse. Asta dacă ar avea autoritatea finală privind aplicarea acestor măsuri. Proiectul în discuție a fost prezentat la începutul lunii aprilie de un grup bipartizan de senatori. Printre principalii inițiatori se află Lindsey Graham, republican din Carolina de Sud și inclus în lista teroriștilor și extremiștilor din Rusia, și Richard Blumenthal, democrat din Connecticut. Propunerea include sancțiuni pentru partenerii comerciali ai Rusiei și tarife de 500 la sută pentru importurile în Statele Unite din țările care cumpără petrol, gaze, uraniu sau alte produse din Rusia.