Închisorile Europei devin tot mai aglomerate. Grecia, Belgia și Franța, printre cele mai afectate state
Datele publicate de Eurostat, citate de Euronews, arată că numărul deținuților din UE a crescut cu 2% față de anul precedent, în timp ce organizațiile europene avertizează că situația din unele penitenciare a devenit „inumană și degradantă”. Tot mai mulți deținuți în UE Potrivit statisticilor europene, în 2024 exista un deținut la fiecare 883 de locuitori din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Ungaria, Polonia, Letonia și Cehia. La polul opus s-au aflat Finlanda, Țările de Jos, Danemarca și Germania, state cu cele mai mici rate ale populației carcerale. Datele arată și că doar una din 18 persoane adulte aflate în detenție este femeie, în timp ce aproximativ 20% dintre deținuți au cetățenie străină în raport cu țara în care sunt încarcerați. În paralel, a crescut și numărul angajaților din sistemele judiciare și de ordine publică, inclusiv polițiști, judecători și personal penitenciar. Cu toate acestea, raportul a rămas aproape neschimbat: în UE există în medie 1,9 deținuți pentru fiecare angajat din sistemul penitenciar. Grecia, criticată pentru condiții „inumane” Printre cele mai grave situații semnalate se află cea din Grecia. Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a avertizat, după o vizită efectuată în ianuarie 2025, că numeroși deținuți sunt ținuți în condiții „complet nepotrivite”, care pot fi considerate tratamente „inumane și degradante”. Raportul descrie celule și dormitoare supraaglomerate, infestate cu ploșnițe și gândaci, afectate de mucegai și infiltrații. În multe cazuri, instalațiile sanitare erau defecte, iar accesul la apă caldă și încălzire era insuficient. „Supraaglomerarea subminează grav condițiile de trai ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare”, a declarat Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne, citat de Consiliul Europei. Proteste și greve în Portugalia și Belgia Problemele din penitenciare au generat tensiuni și în Portugalia. La începutul lunii mai, aproximativ 230 de deținuți dintr-o închisoare din Lisabona au protestat față de condițiile de detenție și au refuzat să revină în celule până la o discuție cu directorul penitenciarului. Situația este tensionată și în Belgia, unde angajații din penitenciare au declanșat pe 11 mai o grevă națională rar întâlnită. Sindicatele reclamă supraaglomerarea severă, creșterea violențelor și volumul excesiv de muncă. Închisorile belgiene găzduiesc în prezent 13.733 de persoane, deși capacitatea oficială este de doar 11.064 de locuri. Autoritățile au recunoscut că sute de deținuți dorm pe saltele așezate direct pe podea. Cele mai aglomerate penitenciare din UE Potrivit datelor pentru 2024, 13 state europene au raportat penitenciare supraaglomerate, în timp ce alte 14 țări aveau încă locuri disponibile. Cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost înregistrate în Cipru, Slovenia și Franța. În schimb, Estonia, Lituania și Luxemburg au raportat cele mai reduse grade de ocupare. Creșterea populației carcerale și presiunea tot mai mare asupra sistemelor penitenciare alimentează dezbaterea privind politicile penale și condițiile de detenție din Europa, în contextul în care organizațiile pentru drepturile omului avertizează că unele state se apropie de limite critice.
Schengen Shuffle: Cum reușesc americanii să trăiască aproape tot anul în Europa fără rezidență permanentă
Fenomenul a devenit tot mai popular în ultimii ani, în special în rândul pensionarilor, nomazilor digitali și expaților care vor să trăiască în Europa fără să obțină rezidență permanentă sau vize pe termen lung, arată CNN. Ce este „Schengen Shuffle” Spațiul Spațiul Schengen reunește în prezent 29 de state europene între care circulația se face fără controale la frontieră. Pentru cetățenii multor state non-UE, inclusiv ai Statele Unite, regula generală permite șederi de maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Asta înseamnă că, după trei luni petrecute în țări precum Italia, Franța sau Spania, vizitatorii trebuie să părăsească spațiul Schengen pentru aproximativ alte trei luni. Pentru mulți, soluția este „shuffle-ul”: mutarea temporară în state din afara zonei Schengen, precum Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Turcia sau Cipru. Pensionari americani care trăiesc jumătate de an în Italia Printre cei care practică acest stil de viață se află Christina și Eric Schwendeman, doi pensionari americani care și-au stabilit baza în Italia în 2022. După expirarea permiselor lor de rezidență, cei doi au decis să nu le mai reînnoiască și să alterneze perioadele petrecute în Italia cu călătorii în alte state. În ultimele luni, traseul lor a inclus Regatul Unit, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Turcia, Iordania și Cipru, înainte de a reveni în Italia. „Iubim Italia, dar am realizat că vrem să continuăm să călătorim cea mai mare parte a anului”, a explicat Christina Schwendeman pentru CNN. Comunități online dedicate „shuffle-ului” Fenomenul a dus la apariția unor grupuri online dedicate exclusiv acestor călători. Pe rețelele sociale, mii de oameni schimbă informații despre vize, chirii, trasee și calculul exact al zilelor petrecute în spațiul Schengen. Una dintre cele mai cunoscute comunități este grupul „Schengen Shuffle Expats”, creat de Cindy Wilhelm, o americancă stabilită ulterior în Franța după trei ani de călătorii continue. Pentru mulți participanți, provocarea principală nu este doar respectarea regulilor, ci și găsirea unui echilibru între mobilitate, costuri și viață socială. Regula de 90 de zile poate deveni complicată Deși regula pare simplă, calculul exact al zilelor poate deveni dificil. Sistemul funcționează pe baza unei perioade „mobile” de 180 de zile, iar autoritățile verifică retrospectiv fiecare intrare în spațiul Schengen. O singură eroare poate duce la amenzi consistente sau chiar la interdicții de intrare de până la cinci ani. Pentru a evita problemele, mulți folosesc aplicații speciale precum „Schengen Calculator 90/180” sau „Schengen Simple”. În plus, apar noi schimbări tehnologice. Uniunea Europeană pregătește implementarea sistemelor electronice EES și ETIAS, care vor înlocui treptat ștampilele din pașaport și vor monitoriza digital intrările și ieșirile din spațiul Schengen. De ce aleg oamenii acest stil de viață Pentru unii, „Schengen Shuffle” este o soluție birocratică. Pentru alții, a devenit un stil de viață. Mulți spun că preferă flexibilitatea și costurile mai reduse comparativ cu viața din Statele Unite. Orașele europene accesibile pietonal și transportul public eficient reduc nevoia unei mașini, iar în unele cazuri costurile totale sunt mai mici decât acasă. În același timp, restricțiile îi împing pe călători să descopere destinații mai puțin cunoscute. „Dacă nu existau limitele Schengen, probabil nu am fi ajuns niciodată în Albania sau Turcia. Au devenit unele dintre cele mai memorabile experiențe”, a spus Emily Wilson, o altă americancă intervievată de CNN. Fenomenul reflectă și o schimbare mai amplă în stilul de viață al unor pensionari și lucrători la distanță, care aleg mobilitatea permanentă în locul unei rezidențe fixe.
Nicușor Dan, răspuns la cea mai arzătoare întrebare a momentului: România trebuie să aleagă între Europa și America?
Cu ocazia summit-ului B9 pe care îl găzduiește, președintele Nicușor Dan a fost răspuns, marți, 12 mai, la cea mai arzătoare întrebare a momentului. „România trebuie să aleagă între Europa și America?”, este întrebarea care i s-a pus liderului de la Cotroceni. Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat așteptat. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale”, a transmis el. Nicușor Dan: „Nu trebuie să amestecăm lucrurile” Mai departe, Nicușor Dan a precizat că lucrurile nu trebuie amestecate, deși unii încearcă agitarea apelor. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale, însă nu cred că trebuie să amestecăm lucrurile. Noi, în România, avem evident o dezbatere internă pe chestiunii interne, nu cea mai fericită, dar se mai întâmplă în democrație. Pe de altă parte, nu s-a schimbat absolut nimic în orientarea strategică a României, nici în relația cu Uniunea Europeană, nici în relația cu NATO, nici în relația cu Statele Unite”, a spus președintele. El a vorbit într-o conferință internațională „Black Sea and Balkans Security Forum”, organizată la București. Nicușor Dan a mai spus că „nu e vorba de o alegere” între Europa și SUA: „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic. Cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Și, de altfel, există proiecte complementare la nivelul Uniunii Europene, la nivelul NATO. Ăsta este unul din avantajele competitive ale României, că are o politică externă extrem, extrem de predictibilă de 20, poate chiar 30 de ani. Nimic nu s-a schimbat aici”, a mai spus Nicușor Dan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Ion Cristoiu: „Speriat c-a supărat-o pe Boieroaica de la Bruxelles cu Discursul din 9 mai, vizitiul Nicușor Dan îi pupă urmele de la picioare” Nicușor Dan se gândește tot mai mult la un guvern tehnocrat și are în minte și un nume de premier: „Este un scenariu care are șanse”
Valentin Stan: AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European. Este una dintre cele mai mari formațiuni politice din UE
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Nu există partid într-o familie validată de Parlamentul European care să fie anti-european. Nu există așa ceva. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European. Acesta afirmă că grupul european este una dintre cele mai mari formațiuni politice din UE. Jurnalistul subliniază că nu există un partid într-o familie validată de Parlamentul European care să fie anti-european. Istoricul spune că în același grup din care face parte și AUR este și partidul Giorgiei Meloni. AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European, una din cele mai mari familii politice ale Parlamentului European. Unde se află și partidul Giorgiei Meloni. Da? Partidul Fratelli d’Italia… A spune despre un partid care face parte dintr-o familie politică validată în Parlament European că este anti-european? Relevă ce? Că ești prost de nu mai poți pe linia de plutire a longitudinii. Nu mai ai unde să te agăți în imponderabilitatea cretinismului planetar, decât de cuiul maximal al propriei neputințe intelectuale. Nu există partid într-o familie validată de Parlamentul European care să fie anti-european. Nu există așa ceva.
Analiză Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca Trump să retragă și mai mulți soldați americani din Europa
Dezvăluiri puternice făcute de agenția de știri Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca președintele american Donald Trump să retragă și mai multe trupe din Europa. Informația a prins contur după anunțul Pentagonului privind relocarea unui număr de aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Surse familiarizate cu subiectul au declarat, sub protecția anonimatului, că diplomați de rang înalt din rândul aliaților NATO sunt de părere că Trump va anunța și alte retrageri. Pe listă ar fi inclusiv din Italia, acolo unde americanii operează câteva baze importante. Ce alt scenariu au aliații NATO Din câte se pare, un alt scenariu vizează încetarea participării SUA la anumite exerciții militare. Totodată, ar fi avută în vedere și redirecționarea forțelor din țările față de care Trump este nemulțumit către altele considerate „prietene”. Totul a prins contur după ce președintele SUA a declarat, într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera, că „SUA încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Trump a subliniat că Washingtonul a fost întotdeauna alături de Roma, dar „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Retragerea militarilor din unele state NATO reprezintă un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați, precum Germania și Spania. Pe aceste două state le acuză că nu oferă suficient sprijin în războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”, a declarat, pentru Bloomberg, Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO. Încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO. În plus, el a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 85.000 de soldați americani. Numărul fluctuează pe măsură ce unitățile se întorc acasă sau SUA își consolidează prezența pentru exerciții militare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soldaţii americani pleacă din România! Șeful MApN „reconfirmă legătura solidă dintre România și SUA, partenerul nostru strategic” Polonia cere mai multe trupe americane. „Nu există o Europă sigură fără soldații americani” Șefa diplomației UE susține că retragerea soldaților americani din Germania a fost „o surpriză“. „Pilonul european al NATO trebuie întărit” Danemarca intră în alertă. Armata a primit ordin să fie pregătită de luptă în cazul unui atac american asupra Groenlandei. Soldați echipați cu muniție de război
Europa a descoperit o vulnerabilitate majoră după ce Trump a renunțat la planul cu rachete americane
Aceste arme de mare precizie permit lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, scrie FT. Planul convenit în timpul administrației Biden prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică aflată adânc pe teritoriul Rusiei. Experții în securitate consideră că sistemele DPS sunt importante din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să intre în acțiune. De ce statele europene nu au dezvoltat aceste arme Țările europene din NATO au mizat timp de decenii pe protecția oferită de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce înseamnă că NATO ar avea nevoie de superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei. Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu pot acoperi nevoile defensive ale întregului continent european. Pentru a reduce dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în faze incipiente, iar primele rezultate concrete sunt așteptate abia după 2030. Specialiștii în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar. Una dintre variantele analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În paralel, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, unele fiind utilizate și în Ucraina. Germania intenționează să colaboreze și cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.
România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025
În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Macron avertizează că președinții SUA, Rusiei și Chinei se opun cu îndârjire europenilor
„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor. Așadar, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi”, a declarat Macron într-o discuție cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Atena, potrivit Politico. „Trebuie să avem mai multă încredere în noi și să venim cu o agendă”, a adăugat el. Macron a mai spus că tensiunile cu Statele Unite ar putea continua și după încheierea mandatului lui Donald Trump. „Este o tendință istorică. Putem colabora cu SUA pe anumite teme și acest lucru are în continuare sens, datorită valorilor comune și legăturilor istorice, dar cred cu tărie că această abordare a SUA va continua”, a afirmat el. El a explicat că, în primul mandat al lui Trump, multe state europene au considerat situația drept una temporară, care nu necesita schimbări majore. „Acum, mulți colegi sunt mai lucizi, pentru că, după atâția ani, spunem: trebuie să reacționăm. Trebuie să acționăm ca europeni, să fim mai uniți, să ne apărăm propriile interese. Pentru mine, aceasta este direcția corectă”, a mai spus acesta. Macron a ajuns la Atena după o reuniune informală a Consiliului European, desfășurată în Cipru. Vizita are loc în contextul în care Grecia și Franța urmează să semneze sâmbătă reînnoirea unui acord bilateral de securitate.
Soluția Uniunii Europene la criminalitate: monitorizarea emoticoanelor din țările UE
Autoritățile europene de reglementare, Comisia Europeană și Consiliul Coordonatorilor Serviciilor Digitale susțin aplicarea Legii privind serviciile digitale. Potrivit Comisiei Europene , un prim raport privind riscurile platformelor online și a motoarelor de căutare a fost publicat. Pericolele lumii online vor fi combătute mai dur în UE Raportul susține că riscurile majore sunt: distribuirea conținutului ilegal; amenințarea drepturilor fundamentale; provocările protecției drepturilor intelectuale; fraudele cibernetice de pe piețele online. UE a devenit mai preocupată de sănătatea mintală și protejarea minorilor. Sisteme automate vor putea detecta emoji-uri folosite pentru ascunderea activităților ilegale Comisia Europeană ar urma să implementeze sisteme automate pentru a detecta chiar și emojis folosite pentru activități online ilegale, precum vânzarea de droguri. Digital EU a postat pe X mesajul: „Un emoji nu este întotdeauna doar un emoji”. Autorul recomandă: Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE