Bloomberg: Compania financiară Blackstone vrea să facă investiții de 500 de miliarde de dolari în Europa /Este o oportunitate majoră
Grupul multinațional financiar american Blackstone intenționează să facă investiții de 500 de miliarde de dolari (437 de miliarde de euro) în Europa în următorii zece ani, anunță directorul general al companiei, Steve Schwarzman. ”Pentru noi, este o oportunitate majoră. În Europa, abordarea începe să se schimbe, ceea ce probabil va genera rate mai mari de randament”, a afirmat Steve Schwarzman, într-un interviu acordat grupului media Bloomberg. Afirmațiile lui Steve Schwarzman sunt cel mai nou semnal referitor la interesul grupului de investiții alternative pentru piața financiară europeană. Cu ocazia conferinței ”SuperReturn International”, organizată săptămâna trecută la Berlin, managerii unor companii precum BC Partners, Permira și Brookfield Asset Management au semnalat că Europa devine destinație de investiții, pe fondul amplificării riscurilor economice la nivel mondial. Firma Blackstone și-a deschis o filială în Londra în anul 2000, când singurul sediu era în New York. În acea perioadă, Blackstone a generat profituri de 13 miliarde de dolari. În prezent, Blackstone este principalul grup de investiții alternative din lume, deținând active de peste 1.000 de miliarde de dolari și având filiale în 27 de orașe ale lumii. Sediul din Londra are 650 de angajați, a precizat Steve Schwarzman. Firma a făcut deja investiții de circa 100 de miliarde de dolari în Marea Britanie. Blackstone se concentrează pe investiții în sectorul imobiliar, construind inclusiv un centru de date în nordul Angliei, care are potențialul de a deveni cel mai mare din Europa. ”Guvernul britanic ne-a ajutat foarte mult, s-a implicat direct în realizarea acestui proiect”, a subliniat Steve Schwarzman. În afara Europei, compania Blackstone se orientează spre investiții în Orientul Mijlociu, manifestând interes pentru orașele Riyad și Dubai. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Forțele Navale israeliene au bombardat, în premieră, un port din YEMEN folosit de militanții huthi ANALIZĂ The Washington Post: IMPLOZIA publică a alianței Musk-Trump /Criticile președintelui SUA evidențiau erodarea dramatică a relației Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Europa trebuie să își ia securitatea în propriile mâini
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre raportarea UE la NATO. Sociologul se referă la o independență a securității europenilor, cu sau fără NATO. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Scoateți banii și nu vă mai bizuiți că noi, fără să plătiți, vă vom ajuta.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre relația dintre UE și SUA, în raportul NATO. Acesta susține că UE vrea să își creeze o proprie armată pentru a nu da cei 5% către NATO. Americanii susțin că dacă Europa nu își plătește datoriile către NATO, aceasta nu va mai fi apărată. Aici, discută sociologul, dacă Europa preferă să fie stăpână pe propria securitate în interiorul sau în afara NATO. Presupunerea acestuia este că europenii preferă să fie stăpâni în afara NATO. Dungaciu vorbește despre un episod din mandatul trecut al Președintelui Trump, în care acesta a înștiințat un alt președinte că NATO nu va mai asigura apărarea dacă nu sunt plătite taxele de 5%. Atunci, Europa a fost consternată, la fel cum va fi și acum, susține sociologul, când se vor imputa aceleași lucruri. „Să-și ia securitate în propriile mâini, dar în cadrul NATO sau în afara NATO? Asta e, de fapt, discuția. Europa vrea să-și ia securitate în propriile mâini, în afara NATO. Ei nu vor să-și ia securitate în propriile mâini în interior NATO. Mesajul american și aici, toată duplicitatea aceasta, cum se spune, schimbăm schimbarea taberelor după 30 de ani, cel puțin bizară pentru un stat ca România… Pete Hegseth a vorbit despre cheltuieli de 5% în interiorul NATO. Acolo suntem noi parteneri cu americani. Dacă Europa își construiește propria armată, acolo, parteneriatul cu America trebuie reconstruit. Dar nu mai e vorba de 5%, dacă europenii nu mai vor în NATO, nu-i mai obligă nimeni să plătească 5%. Articolul cinci nu se referă la armata europeană. Articolul cinci se referă la membru NATO, la o armată a statului european respectiv. Deci, americanii asta spun. Articolul cinci este acolo, îl susținem, dar articolul 3 e important. Deci puneți 5%! Asta ar fi, asta e soluția. Scoateți banii, scoateți banii și nu vă mai bizuiți că noi, fără să plătiți, vă vom ajuta. De fapt, e același mesaj pe care Donald Trump l-a dat în prima președinție. Reacția lui Donald Trump atunci, asta a recunosc Secretarul General de la vremea respectivă, a adus bani în bugetul NATO. A avut o discuție și era și un președinte acolo. Ăla a întrebat – și dacă nu plătesc, n-o să mă mai apărați. I-a răspuns că nu. Pentru că ești infractor. Ți-ai încălcat promisiune și atunci nu vă mai apără. Și tot Europa a fost foarte șocată și acuma se ajunge în aceeași situație, în aceeași logică, întărit mesajul american de războiul din Ucraina. Europenii acuma spun gata, nici să nu le dăm satisfacția americanilor să le dăm 5% pentru NATO. Facem noi armata noastră, cumpărăm de la noi. Pentru că Pete Hegseth n-a spus, voi, europenii, trebuie să cumpărați numai de la voi, că vă faceți propria armată. Nu a fost ăsta mesajul. NATO nu are nevoie de noi capabilități. Ei au zis că pun 13% pentru apărare. Ia puneți și voi cât trebuie să puneți. Aici, jocul ăsta e mai degrabă politica. Americanii o să plece din Europa, mai ales dacă îi împingem noi să plece sau îi ajutăm noi să plece.”, a explicat Dan Dungaciu.
Sorina Matei: Europa are propriul sistem de propagandă tip USAID
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Sorina Matei a vorbit despre un mecanism complex de influențare a presei europene, finanțat de Uniunea Europeană și comparabil cu fosta agenție americană USAID. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În cadrul discuției cu Marius Tucă, Sorina Matei a făcut o paralelă între modelul american USAID, recent închis de administrația Trump, și un sistem european pe care îl consideră similar. Sorina Matei: „Aici este cumva varianta europeană a USAID” Jurnalista susține că aceste mecanisme de finanțare sunt foarte bine camuflate, dar servesc unor scopuri clare de propagandă. „Aici este cumva varianta europeană a USAID. Să nu uităm că asta s-a întâmplat în ultimele luni și pe teritoriul statului american, când Elon Musk a tăiat 8,3 miliarde de dolari, cheltuieli nejustificate, și practic s-a desființat USAID, care la fel, prin Departamentul de Stat, era un instrument prin care se promovau, în principal, politicile woke ale Partidului Democrat din Statele Unite, iar decizia președintelui Donald Trump a fost că USAID… Europa are propriul sistem. Sunt zeci de milioane, sute de milioane pentru propagandă. Zeci de milioane, sute de milioane, eu cred că se ajunge la nivelul miliardului la ce a descoperit Thomas Fazi. El are și niște concluzii la acest raport, prin care arată că acest sistem nu susține pluralismul și independența presei, ci urmărește, în mod sistematic, să modeleze relatările publice și să promoveze un mediu al mediei, al presei, aliniat intereselor Uniunii Europene.”, spune aceasta. Se estompează granița dintre jurnalism și propagandă Potrivit invitatei, raportul jurnalistului Thomas Fazi descrie un sistem european de finanțare divizat și ascuns. „Finanțarea, spune el, se realizează prin intermediul mai multor linii bugetare și programe adesea suprapuse și sunt difuzate printr-un labirint de site-uri, platforme, televiziuni, fiecare prezentând informațiile în formate diferite, cu o terminologie inconsecventă și seturi de date… Dar justificarea Uniunii Europene, Marius, este că susține jurnalismul. Iar exact asta demontează Thomas Fazi. Pentru că el susține că această practică, pe care o și demonstrează, estompează și mai mult granița dintre informația publică și promovarea politică. Constatările, spune el, că mă uit în acest raport, arată că sănătatea democratică a Uniunii Europene se confundă cu o amenințare gravă și în creștere, pentru că aceste dependențe financiare pe care în acest moment le are o parte din media din România și media europene, încurajează conformitatea narativă și promovează un ecosistem în care vocile dividente sunt marginalizate.”, a conchis jurnalista. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: România nu are cum să aibă o relație cu America. Tot ceea ce face deranjează `spiritul european`
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a discutat relația României cu Statele Unite ale Americii, în contextul divergențelor ideologice dintre politica promovată de Donald Trump și valorile asumate de Uniunea Europeană. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tucă: „Eu am iubit întotdeauna America” Marius Tucă a început discuția exprimându-și atașamentul față de SUA, indiferent de președintele aflat la conducere: „Eu am iubit America și pe vremea lui Biden și Kamala, iubesc america dintotdeauna. (…) Când am vizitat prima dată America, mi s-a părut altă planetă – complet diferită de Europa, n-are nicio legătură Londra, Parisul, nici măcar cu Roma.”, povestește Tucă. Acestea fiind spuse, Tucă îi critică pe cei care își schimbă atitudinea față de America în funcție de președintele aflat la conducere. „Ăștia au iubit atât de mult America pe vremea lui Biden. S-a întors Trump și dintr-o dată nu mai dădeau doi bani pe America.”, concluzionează el. Cristoiu: „România nu poate avea o relație cu America îsub conducerea lui Nicușor Dan” Cristoiu a preluat firul discuției că o relație strânsă între România și SUA este dificilă în contextul în care politicile promovate de Trump intră în contradicție cu valorile susținute de Uniunea Europeană: „Donald Trump duce o politică net opusă Uniunii Europene. Tot ceea ce face Trump deranjează ‘spiritul european’. Nicușor Dan e întru totul cu valorile Europene. De asta nu trebuie să țopăie când îl sună Trump.”, declară Cristoiu. Nicușor Dan – oportunism sau reținere diplomatică? Crisotiu consideră că acțiunile recente ale lui Nicușor Dan dau dovadă de oportunism politic. Răspunzând doar unora dintre liderii politici care l-au susținut, el declară în mod indirect cu valorile cui este dispus să se asocieze și cu cine își dorește relații mai strânsă. „Tot ce face Trump deranjează valorile europene. Ai văzut că el nu i-a răspuns lui Xi Jinping ? De ce? Ca nu cumva lumea să creadă că e comunist. Însă programul cu care a câștigat el (Nicușor) e net opus lui Trump.” Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Trump a ameninţat UE cu taxe de 50%. Bursele europene şi euro au scăzut în urma afirmaților Președintelui SUA
Bursele europene au scăzut vineri după ce preşedintele american Donald Trump a sugerat că va impune taxe vamale de 50% asupra produselor importate din ţările Uniunii Europene începând cu 1 iunie şi a dat de înţeles că negocierile comerciale între Washington şi Bruxelles sunt în impas, transmite agenția de știri AFP. Președintele Donald Trump a criticat vehement, vineri, Uniunea Europeană, acuzând-o că profită de Statele Unite la nivel comercial. „Uniunea Europeană, care a fost formată cu scopul principal de a profita de pe urma Statelor Unite în comerţ, este foarte dificil să se negocieze cu ea. Discuţiile noastre cu ei nu duc nicăieri. În aceste condiţii, recomand impunerea unor taxe vamale de 50% împotriva UE, începând cu 1 iunie”, a scris Trump pe reţeaua de socializare Truth Social. Reacția Pieței Comune După aceste declaraţii, în jurul orei 12:00 GMT, bursa de la Paris era în scădere cu 2,43%, bursa de la Frankfurt pierdea 2,03% iar cea de la Milano era în scădere cu 2,77%. Indicele bursier pan-european Stoxx 600 era în scădere cu 2%, în condiţiile în care acţiunile companiilor auto şi ale băncilor au pierdut mai mult de 3%. Ulterior, în jurul orei 12:15 GMT, indicele CAC 40 al bursei de la Paris afişa o scădere de 3,06%, în condiţiile în care acţiunile companiilor din sectorul produselor de lux şi producătorii de automobile erau în picaj. Acţiunile Kering erau în scădere cu 3,90%, titlurile Hermes erau în scădere cu iar cele ale LVMH erau în scădere cu 3,16%, toate aceste companii fiind puternic dependente de piaţa americană. În paralel, acţiunile grupului auto Stellantis, şi el foarte prezent pe piaţa americană, erau în scădere cu 4,74%. De asemenea, moneda euro a scăzut vineri, pierzând câştigurile anterioare, după ce anunţul preşedintelui Donald Trump a relansat îngrijorările cu privire la impactul tarifelor vamale asupra economiei şi comerţului mondial. După ce joi moneda euro a crescut cu 0,8% în raport cu dolarul, vineri era în creştere cu 0,3% până la 1,1311 dolari pentru un euro. Pe pieţele valutare, principalul câştigător a fost yenul japonez, o valoare de refugiu tradiţională. Ultima dată, dolarul american era în scădere cu 0,9% în raport cu moneda japoneză, un dolar fiind cotat la 142,77 yeni, în timp ce moneda euro era în scădere cu 0,56% fiind cotată la 161,43 yeni. Citiți și: Trump acuză UE că profită de Statele Unite și amenință cu impunerea de TAXE vamale de 50% Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
The Guardian: Donald Trump riscă să împingă Europa spre China /Xi Jinping va fi încântat
Acțiunile președintelui american, Donald Trump, riscă să împingă Europa spre avansarea relațiilor cu Beijingul, constată cotidianul The Guardian, îndemnând țările europene să fie vigilente la deschiderea ”utilitaristă” a Administrației Xi Jinping. ”Cum percepe președintele Xi Jinping circul orchestrat de Donald Trump la Washington? Nu există niciun dubiu că noul președinte al SUA a creat o oportunitate pentru ca Beijingul să scindeze alianța transatlantică”, comentează Orville Schell, directorul Centrului privind Relațiile SUA-China din cadrul Societății Asia, într-un editorial publicat în cotidianul The Guardian. În condițiile în care războiul tarifelor vamale lansat de Trump continuă să genereze instabilitate pentru economia mondială, abordarea reticentă a lui Xi Jinping este testată. La fel ca lui Trump, liderului chinez îi plac acțiunile de ripostă. “Nu ne temem de provocări, nu vom da înapoi”, a avertizat recent Ministerul chinez de Externe, sugerând că Beijingul nu va ceda în fața tonului beligerant al lui Trump. China ar putea atrage de partea sa aliații SUA ”Dacă președintele chinez este inteligent, nu va riposta la beligeranța Statelor Unite imediat și nici simetric. În schimb, va aștepta, va avea un ton amiabil, mai ales față de Europa și față de țări considerate aliate ale Occidentului, printre care se numără Japonia, Australia și Coreea de Sud. Dacă Administrația SUA nu își vine rapid în fire, înclinația lui Trump în sensul auto-distrugerii ar putea favoriza ascensiunea Chinei fără ca Xi Jinping să miște un deget, ceea ce ar genera cel mai mare regres al Statelor Unite”, argumentează editorialistul. Europa trebuie să fie vigilentă la avansurile Chinei ”Însă Europa trebuie să fie circumspectă la avansurile lui Xi Jinping. Chiar dacă liderul chinez și-ar dori să desprindă Europa din alianța transatlantică, ofertele sale de prietenie sunt strict utilitariste. Poate că Trump a aruncat la pământ jocurile strategice geopolitice, iar Beijingul ar putea să se prezinte ca fiind o ancoră mondială mai rezonabilă, dar există o contradicție profundă între democrație și autocrație, între Europa și China. Iar acest lucru va rămâne dificil, dacă nu chiar imposibil, de rezolvat”, concluzionează editorialistul Orville Schell. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Expert intervievat de publicația Die Welt: UE trebuie să găsească MECANISME de sancționare a Rusiei fără SUA Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Dacă lucrurile rămân așa, peste 4 ani vom avea 80% dintre voturi anti-europene
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a lansat un avertisment privind direcția în care se îndreaptă opinia publică din România. El a criticat clasa politică responsabilă de guvernare în ultimele decenii, acuzând-o că a permis și chiar contribuit activ la transformarea unui electorat preponderent pro-european într-unul tot mai sceptic față de Uniunea Europeană. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dungaciu: „Ați gestionat țara și ați pierdut încrederea românilor” Dan Dungaciu a pus accent pe o întrebare fundamentală: cum a fost posibil ca, în decursul câtorva ani, România să ajungă în situația în care 40% dintre cetățeni votează candidați considerați anti-europeni. În viziunea sa, responsabilitatea nu aparține unor figuri politice marginale sau populiste, ci partidelor tradiționale care au avut controlul asupra puterii, economiei și discursului public. „Voi ați condus România în ultimele decenii. Voi ați gestionat spațiul public, voi ați contractat economia. Cum ați făcut ca 40% dintre români, care erau peste media europeană la atitudini pro-UE, să devină anti-europeni?”, a întrebat retoric Dungaciu. El a sugerat că acest fenomen nu este rezultatul apariției bruște a unor lideri politici radicali, ci o consecință directă a eșecurilor celor care au guvernat. Criza de mesaj și lipsa unui proiect coerent Dungaciu a descris comunicarea politică din România drept incoerentă și haotică, o succesiune de mesaje de panică fără un fir narativ logic. După anularea alegerilor, spune el, s-a trecut rapid de la narațiuni despre amenințarea rusă, la teme economice apocaliptice, foamete și prăbușirea economică, apoi înapoi la amenințarea externă. „Această alternare rapidă între spaime fabricate arată o criză de proiect și o lipsă de viziune. Dacă nu mai aveți niciun mesaj coerent, atunci întreaga clasă politică trebuie să-și asume eșecul și să plece, pentru a evita agravarea situației în următorii ani”, a declarat Dungaciu. Alegeri libere, dar riscuri mari În ciuda tonului critic, Dungaciu a subliniat că nu are îndoieli legate de corectitudinea alegerilor din România, pe care le consideră printre cele mai libere din ultimele decenii. Totuși, a avertizat că neîncrederea în sistem și lipsa de legitimitate a clasei politice pot alimenta tensiuni și diviziunea în societate „Nu cred că se mai poate frauda ceva în România de azi, dar mi-e teamă că sistemul va face orice pentru a împiedica un rezultat care nu îi convine. Asta trebuie să ne îngrijoreze”, a avertizat Marius Tucă în discuția cu invitatul său. În concluzie, Dungaciu a tras un semnal de alarmă: dacă actuala direcție politică și lipsa de viziune vor continua, România riscă ca la următorul ciclu electoral să se confrunte cu un electorat majoritar anti-european – „nu 40%, ci 80%”. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Zelenski respinge planul de pace al SUA pentru că se bazează pe susținerea europeană
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a analizat evoluțiile recente din conflictul ruso-ucrainean, cu accent pe respingerea planului de pace propus de SUA de către președintele Volodimir Zelenski. Potrivit lui Dungaciu, această decizie nu este una izolată, ci are în spate o susținere clară din partea partenerilor europeni. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Zelenski respinge planul de pace al SUA pentru că se bazează pe susținerea europeană” Analistul a atras atenția asupra unui detaliu esențial: ofensiva Rusiei nu dă semne de încetinire, în ciuda discuțiilor despre posibile soluții diplomatice. Rapoartele internaționale, inclusiv cele mai favorabile Ucrainei, confirmă acest lucru. „Ruse, care, din păcate, dacă ne uităm pe toate rapoartele, chiar care sunt cele mai apropiate de Ucraina, ne semnalează, fără nicio excepție, că Rusia își continuă atacurile și potențiala ofensivă. Unele vorbesc chiar de o fensivă mai mare în următoarele luni. Deci, din punctul ăsta de vedere, evident că rușii nu o să oprească războiul. Spun .”, spune Dungaciu. Dungaciu a remarcat și ambiguitatea poziției europene, care nu s-a exprimat clar în acest context. Totuși, declarațiile recente indică o aliniere cu poziția exprimată de Zelenski. „Deocamdată, nici rușii, nici americani nu invocă partea europeană. Nu știm exact europeni unde se plasează această discuție.”, a mai adăugat el. Dungaciu: „Furia domnului Trump este mai mare decât simpla poziționare a domnului Zelenski” Potrivit lui Dan Dungaciu, respingerea planului de pace american de către Zelenski este percepută la Washington ca o mișcare orchestrată și susținută de europeni, ceea ce inflamează și mai mult poziția fostului președinte Donald Trump. „Zelenski respinge planul de pace al SUA, pentru că se bazează pe susținerea europeană. Prin urmare, și europenii susțin respingerea planului sonudu. Și atunci sigur că furia domnului Trump este mai mare decât simpla poziționare a domnului Zelenski.”, spune profesorul. Scenariile de viitor: presiuni pe Europa și pe armata ucraineană În finalul intervenției sale, Dungaciu a vorbit despre potențialele evoluții ale conflictului, de la o abordare dură din partea SUA până la retragerea totală a acesteia din conflict, ceea ce ar pune presiune uriașă pe aliații europeni și pe Ucraina. „Ce urmează de aici, repet, sau declanșarea armei nucleare, perspective, mă rog, abordării de tip nuclear, dacă vreți, retrage Americii cu totul, nu doar declarativ, din acest război, ceea ce ar pune presiuni enorme. Europeni, nu mai vorbesc despre ucrainieni și armata ucraineană.”, a mai adăugat Dungaciu. Dungaciu a subliniat că europenii ar putea fi forțați să-și asume mai mult din povara războiului, dar că acest lucru necesită timp și o reorganizare strategică majoră. „Păi, zic, sigur, în principiu, poți să schimbi tot ce-i pe front în acest moment, cu capabilități militare europene. Numai că toată povestea asta îți ia timp și-ți ia timp, în sensul în care momentul în care vorbim aparține, strategic vorbind, Germaniei și nu germanii Federației Ruse, mă iertați.”, a conchis el. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Substanță toxică descoperită în aproape toate vinurile europene produse după 2010
O amenințare chimică ascunsă în vin Un studiu recent al rețelei Pesticide Action Network (PAN) Europe a identificat o creștere alarmantă a concentrației acidului trifluoroacetic (TFA), o așa-numită „substanță chimică eternă”, în vinurile europene, scrie The Guardian. TFA, un produs secundar al PFAS (substanțe chimice sintetice), este asociat cu potențiale probleme de fertilitate și a fost detectat la niveluri mult mai mari în vinurile produse după 2010 decât în cele din deceniile anterioare. Cercetătorii au testat 49 de vinuri comerciale din Europa, comparând sortimentele vechi cu cele recente. Vinurile produse înainte de 1988 nu conțineau urme de TFA, în timp ce cele din perioada 2021–2024 prezentau o concentrație medie de 121 µg/l – o creștere drastică față de perioada 1988 – 2010, când varia între 13 și 21 µg/l. Vinurile organice aveau niveluri mai scăzute decât cele convenționale, însă contaminarea a fost prezentă în ambele categorii. Pesticidele PFAS și impactul asupra mediului Studiul asociază creșterea nivelurilor de TFA cu utilizarea pesticidelor PFAS și a agenților frigorifici fluorurați, introduși pe scară largă în anii 1990, după interzicerea CFC-urilor prin Protocolul de la Montreal. Aceste substanțe s-au infiltrat în solul agricol și sunt extrem de rezistente, aproape imposibil de degradat în mod natural. Experții avertizează că TFA ar putea constitui o amenințare de „graniță planetară”, cu potențiale efecte ireversibile asupra sistemelor vitale ale Pământului. Riscuri pentru sănătate și presiune politică Deși autoritățile au ignorat mult timp posibilele efecte ale TFA asupra sănătății, studii recente pe animale și o propunere de reglementare din Germania au semnalat compusul ca fiind potențial toxic pentru reproducere. Oamenii de știință subliniază că, chiar dacă utilizarea pesticidelor PFAS ar înceta acum, contaminarea cu TFA ar putea continua să crească din cauza descompunerii lente a substanțelor acumulate în sol. PAN Europe solicită Uniunii Europene interzicerea pesticidelor PFAS pentru a reduce riscurile pe termen lung asupra sănătății publice și a mediului.
The Telegraph: Efortul epic al lui Trump de a salva lumea se derulează dezastruos /Liderul SUA încă poate salva Occidentul, deocamdată, îl distruge
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut o serie de erori în politica internațională, ceea ce riscă să îi distrugă noul mandat, comentează cotidianul The Telegraph, evocând situația taxelor vamale, criza comercială cu Administrația Chinei și eforturile de remediere a relațiilor cu Rusia. ”Tendința lui Donald Trump de a avea o încredere excesivă și de a se auto-iluziona riscă să îi distrugă mandatul. A făcut prea multe greșeli, a subestimat China, a fost indus în eroare de președintele rus, Vladimir Putin, a aplicat politici economice primitive și a alienat aliații. Al doilea mandat prezidențial se caracterizează prin haos, volatilitate a piețelor, niveluri exagerate de orgoliu și zero planificare strategică în privința decuplării de China”, constată Allister Heath, într-un editorial publicat în cotidianul The Telegraph sub titlul ”Efortul epic al lui Trump de a salva lumea se derulează dezastruos /Liderul SUA încă poate salva Occidentul, deocamdată, îl distruge”. Trump a înregistrat unele victorii pe plan intern, dar politica externă riscă să fie un eșec Victoriile lui Donald Trump în conflictele culturale sunt anulate de auto-sabotajul economic și geopolitic, spre disperarea celor care sperau că se va dovedi a fi eliberatorul Occidentului de forțele socialismului și activismului. ”Trump a înregistrat anumite victorii notabile. A redus dramatic imigrația ilegală în Statele Unite, războiul său împotriva activismului și a drogurilor a avut succes, iar acum se concentrează asupra Universității Harvard. (…) Însă toate aceste succese sunt eclipsate de o serie de contradicții în gândirea economică a lui Trump și în perspectiva din afacerile internaționale. Președintele SUA înțelege că America nu mai deține hegemonia mondială, ceea ce influențează pozițiile asupra intervențiilor militare, dar apoi acționează ca și cum ar deține puterea supremă asupra unor vasali, supuși acțiunilor de umilire, sancțiunilor, taxelor și actelor de trădare”, subliniază autorul. Trump trebuie să remedieze relațiile cu partenerii SUA În 2025, Statele Unite au nevoie de aliați, nu de slugi supuse actelor de intimidare, disperate să găsească un protector alternativ, mai ales în condițiile în care Trump vrea să creeze o coaliție împotriva Chinei sau să salveze Occidentul. ”Da, Trump trebuie să impulsioneze statele europene să aloce fonduri suplimentare pentru apărare și să renunțe la ideile absurde de extremă-stânga, dar trebuie și să consolideze lumea occidentală”, argumentează editorialistul, amintind că Trump profita de beneficiile statutului dolarului de monedă de rezervă dominantă, inclusiv de credite ieftine și de alte servicii financiare. Foto: Profimedia Citește și: Președintele grupului de consultanță Blackstone avertizează: Statele Unite se confruntă cu risc de RECESIUNE din cauza taxelor impuse de Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele