Valentin Stan: Cetățenii europeni au aceleași drepturi de vot ca cetățenii români cu condiționările din Constituție
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat diferențele dintre dreptul de vot al cetățenilor români și cel al cetățenilor europeni care trăiesc în România. El a detaliat articole din Constituție și din tratatele Uniunii Europene, arătând unde apar limitările și contradicțiile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dreptul de vot în Constituția României: limite pentru toți cetățenii Stan a început prin a explica prevederile articolului 36 din Constituție, care stabilește condițiile generale pentru exercitarea dreptului de vot. A enumerat categoriile de persoane excluse: minori, persoane aflate sub interdicție și condamnați. El a subliniat că aceste limitări se aplică atât cetățenilor români, cât și cetățenilor europeni rezidenți. Să vedem cum e cu dreptul de vot în Constituție. Ăsta e articolul 36 din Constituție. Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Am zis asta, nu? Deci aici e o categorie de vârstă care are limitare. Ăia sub 18 ani. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mentali puși sub interdicție, nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească la pierderea drepturilor electorale. Și ți-am scris jos. Deci în Constituția Românească există limitări, parte din condițiile de vot ale dreptului de vot pe categorie de populație: vârstă, bolnav mental, pus sub interdicție, condamnații. Aceste limitări pe categorie de populație sunt aceleași pentru cetățenii români, ca și pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Diferența majoră: structura votului pentru români și pentru europeni Analiza a mers mai departe către articolul 16 și articolul 148 din Constituție, dar și către articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Profesorul a explicat că românii pot vota la toate tipurile de alegeri, pe când cetățenii europeni rezidenți au drept de vot doar la locale și europarlamentare. Cetățenii Uniunii, care îndeplinesc cerințele legii organice, au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Ups! Deci, cetățenii europeni nu au drept de vot pe structura votului nelimitat ca cetățenii români. Pentru că cetățenii români pot vota și pentru președinte, și pentru Parlamentul Național, și pentru Parlamentul European, și pentru alegeri locale. În Constituția României există limitări ale dreptului de vot în ceea ce privește structura votului pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Aceștia pot vota doar pentru alegeri locale, spune Constituția. Ce adaugă tratatul european? Drept de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European.
Simion, pentru Gândul: „Emmanuel Macron, în acest moment, este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis”
„Va trebui să ne părăsească această clasă politică globalistă” spune liderul AUR, într-o declarație exclusivă pentru Gândul. George Simion a adăugat și că președintele Franței, Emmanuel Macron, odată rămas fără sprijinul partidului care-l susținea, „e mai interesat de o funcție europeană” și „este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis”. Simion, care este președintele AUR și vicepreședintele ECR Party, a susținut un discurs sâmbătă în capitala Franței, la o conferința organizată de Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), un eveniment care a reunit politicieni conservatori de la nivel european. Declarația sa vine în contextul în care membrii AUR „lucrează la nivel european pentru ca forțele globaliste să piardă, în cele din urmă.” „Emmanuel Macron, în acest moment, e mai interesat de o funcție europeană. Este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis și nu mai e interesat de politica națională, de politica franceză. Urmărește o funcție la nivelul viitoarei Comisii Europene. Două moțiuni de cenzură vor fi votate în Parlamentul European. Se pare că domnul Piperea(n.r. Gheorghe, europarlamentar) și colegii noștri de la AUR au dat tonul. Acuma și grupul de stânga din Parlamentul European și grupul patrioților europeni au depus două moțiuni diferite”, a declarat Simion, pentru Gândul. Liderul AUR a mai spus că acțiunile întreprinse au un scop precis și anume acela că „va trebui să ne părăsească această clasă politică globalistă, neadaptată la nevoile populației, care nu poate genera soluții.” RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR intră în cantonament, pentru viitoarele alegeri/George Simion: „Avem datoria să obținem cel puțin 50%” George Simion, DISCURS mobilizator din Paris. Ce le-a transmis liderul AUR francezilor, în plin haos politic
China devine noul lider al pieței gazelor prin conducte, cu ajutorul Rusiei
Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment. Și-a consolidat poziția prin diversificare energetică Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. „China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianța China-Rusia rescrie harta energetică a Eurasiei Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. „Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică. Europa, tot mai dependentă de gazul lichefiat și de prețuri instabile Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe. În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze crește Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060. „Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare. Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie. „Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.
SUA îndeamnă Europa să nu mai cumpere petrol și gaze rusești
Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că este pregătit să înceapă o „a doua fază” de sancțiuni împotriva Rusiei. Wright a spus că Washingtonul ar acționa mai agresiv dacă țările europene ar reduce legăturile energetice cu Moscova și ar cumpăra în schimb gaze naturale lichefiate (LNG) și combustibil american. „Dacă europenii ar trasa o linie și ar spune: «Nu vom mai cumpăra gaze rusești, nu vom mai cumpăra petrol rusesc.» Ar avea asta un impact pozitiv asupra faptului că SUA ar acționa mai agresiv în privința sancțiunilor? Absolut,” a spus Wright, scrie The Kyiv Independent. Secretarul a adăugat că o astfel de schimbare ar respecta un acord comercial SUA-UE, conform căruia Europa trebuie să achiziționeze resurse energetice americane în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2028. „Rusia își finanțează mașina de război din exporturile de petrol și gaze naturale, iar dacă opriți achizițiile europene, le scade fluxul de bani,” a explicat el. Declarațiile vin în contextul în care Uniunea Europeană se mișcă pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili ruși, care continuă să finanțeze efortul de război al Kremlinului. În 2024, blocul a importat 52 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc și 13 milioane de tone de țiței, în ciuda angajamentelor de a diversifica sursele de aprovizionare. Bruxelles-ul a propus în iunie o interdicție legal obligatorie privind toate importurile de combustibili fosili din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Legislatorii analizează posibilitatea unei eliminări accelerate începând din ianuarie 2027, deși Ungaria și Slovacia au avertizat asupra consecințelor economice. În ciuda retoricii puternice, administrația Trump a impus până acum doar sancțiuni limitate Moscovei și, în unele cazuri, a relaxat restricțiile anterior aplicate.
ONU acuză Portugalia că a ascuns informații despre mina de litiu din Barroso: O încălcare a drepturilor cetățenilor
Statul portughez a încălcat prevederile unui tratat internațional privind transparența și dreptul publicului la informații de mediu, în procesul de aprobare a celei mai mari mine de litiu din Europa, este concluzia unui comitet al Organizației Națiunilor Unite. Comitetul pentru conformitate cu Convenția de la Aarhus a comunicat miercuri că autoritățile portugheze au obstrucționat accesul publicului la date esențiale legate de proiectul minier din regiunea Barroso, în nordul țării – un proiect controversat care a generat opoziție puternică din partea comunității locale și a organizațiilor de mediu. Convenția este un tratat internațional care garantează dreptul cetățenilor de a avea acces la informații de mediu, de a participa la luarea deciziilor și de a contesta deciziile care le afectează mediul. „A eșuat în respectarea drepturilor cetățenilor” „Portugalia a eșuat în respectarea drepturilor cetățenilor privind accesul la informații de mediu și participarea la procesul de autorizare”, a afirmat comitetul ONU, citat de Reuters, referindu-se la drepturi garantate prin convenția ratificată de Lisabona în 2003. Agenția pentru Protecția Mediului din Portugalia (APA) a acordat, în 2023, o aprobare condiționată companiei britanice Savannah Resources, listată la bursa din Londra, pentru exploatarea minei din Barroso, o zonă recunoscută din 2018 ca patrimoniu agricol mondial. În ciuda reacțiilor negative din partea societății civile, agenția a susținut că a respectat cadrul legal. APA a transmis că, „deși are o interpretare diferită asupra aplicării convenției, a acționat întotdeauna în strictă conformitate cu procedurile administrative, aplicând legea”. Activiștii cer revocarea licenței pentru mina de litiu Comitetul ONU a remarcat că agenția guvernamentală portugheză nu a răspuns solicitărilor privind informațiile de mediu în termenele prevăzute de lege și, mai grav, nu a informat cetățenii cu privire la dreptul lor de a contesta refuzurile primite: „Atunci când a refuzat furnizarea informațiilor, APA nu a informat publicul despre modalitățile prin care aceste decizii puteau fi atacate”, se arată în raportul comitetului. Sesizarea a fost depusă în 2021 de organizația spaniolă de conservare Montescola Foundation, susținută de două grupuri portugheze în calitate de observator. Președintele organizației, Joam Evans, a salutat verdictul dat miercuri și a cerut anularea permisului de mediu acordat companiei Savannah Resources: „Această decizie arată clar că procesul a fost viciat. Licența trebuie revocată”. Efecte adverse reclamate de comunități Pe lângă lipsa transparenței și consultării publice, activiștii și comunitățile locale au invocat o serie de efecte adverse majore. Exploatarea ar presupune defrișări masive și transformarea semnificativă a peisajului montan într-o zonă recunoscută pentru biodiversitatea sa și frumusețea naturală. În plus, există temeri legate de poluarea solului și a apelor subterane cu reziduuri toxice rezultate din procesarea litiului, precum și de contaminarea râurilor și afectarea ecosistemelor acvatice. De asemenea, proiectul ridică semne de întrebare privind sănătatea publică, din cauza prafului, zgomotului și expunerii potențiale la substanțe chimice periculoase, care ar putea afecta locuitorii pe termen lung. Cel mai mare zăcământ de litiu din Europa, exploatat din 2027 Savannah Resources, care dorește să devină un furnizor strategic pentru industria vehiculelor electrice din Europa, susține că zăcământul din Barroso conține cel mai mare depozit de spodumen, un mineral bogat în litiu folosit la fabricarea bateriilor, cu rezerve estimate la peste 28 de milioane de tone metrice de litiu de înaltă calitate. Compania plănuiește să înceapă exploatarea în anul 2027. Pe site-ul său oficial, compania justifică importanța strategică a proiectului, afirmând că „datorită rolului tot mai important pe care bateriile litiu-ion îl joacă în sectoarele transporturilor și energiei, litiul a fost clasificat drept «materie primă critică» de către Comisia Europeană în septembrie 2020” și că „UE va avea nevoie de 18 ori mai mult litiu în 2030 decât a consumat în 2020 și de 60 de ori mai mult până în 2050”, Europa fiind „complet dependentă de importuri” în prezent.
Dacia a cucerit Europa. Ce s-a întâmplat pe Bătrânul Continent
Dacia a cucerit Europa. Modelul Sandero a redevenit numărul unu pe piața de pe Bătrânul Continent și a reușit să depășească autoturismul Renault Clio. Totodată, alte trei autoturisme, care sunt fabricate la noi în țară, au reușit să prindă locuri în top 30. Este vorba despre modelele Ford Puma, Dacia Duster și Dacia Bigster. Dacia a cucerit din nou Europa, cu modelul Sandero, care a redevenit numărul unu pe piața de pe Bătrânul Continent și a reușit să depășească autoturismul Renault Clio. Conform statisticilor oferite de Dataforce, se pare că Dacia Sandero a fost, din nou, cea mai bine vândută mașină din Europa, de data aceasta în luna iulie. Vorbim mai exact despre 21.040 de unități livrate. Astfel, chiar dacă cifra este mai mică cu 7.9% față de luna iulie a anului trecut, performanța este una importantă pentru Dacia. De menționat este că aceasta este a patra victorie lunară din acest an pentru modelul produs de Renault la Tanger, după cele din ianuarie, februarie şi martie, ceea ce îi consolidează statutul de cel mai popular automobil de pe continent. După primele şapte luni ale acestui an, modelul Sandero, care se bucură de o popularitate imensă la nivel European, a rămas lider detaşat, cu 152.580 unităţi livrate, chiar dacă rezultatul este mai mic cu 9,2% decât în aceeași perioadă a anului 2024. Totodată, de menționat este că trei autoturisme, produse în România, se află în top 30. Este vorba despre Ford Puma, Dacia Bigster și Dacia Duster. Câte autoturisme Dacia Sandero au fost vândute în 2024 Potrivit Diariomotor, Sandero a fost cea mai bine vândută mașină din Europa anul trecut, cu peste 300.000 de unități înmatriculate pe „Bătrânul Continent”. Modelul este construit în special în Maroc, unde Renault-Dacia are două fabrici, în Casablanca și Tanger. O a treia unitate de producție se află la Mioveni, dar cea mai mare parte a aprovizionării provine de la uzinele marocane, care au devenit un jucător cheie în industria auto europeană. Aceștia din urmă ocupă acum primul loc în lista celor mai mari exportatori din Africa în 2024. În ciuda designului său modest, Sandero a devenit un fenomen de vânzări, mai scrie sursa citată. Dintre cele 300.000 de înmatriculări europene în 2024, 28.000 au fost numai în Spania. Aici a ocupat primul, de departe, depășind concurenți precum MG ZS, Seat Ibiza, Seat Arona și Toyota Corolla, potrivit moroccoworldnews.com.
Bogații Franței ar putea fugi în Italia: taxa pe marile averi reaprinde tensiunile fiscale în Europa
Pentru a-și justifica opoziția față de taxa Zucman – o propunere de impozit de minim de 2% pe averile de peste 100 de milioane de euro – François Bayrou a avertizat asupra riscului unui exod fiscal al celor mai bogați contribuabili francezi către Italia. Într-un interviu acordat posturilor de știri duminică, premierul francez a declarat: „Oamenii vot pleca deoarece există acum o formă de nomadism fiscal. Iar Italia este astăzi în plină politică de dumping fiscal!”, menționând țara vecină ca posibil refugiu pentru bogații francezi care ar fugi de această taxare. Declarația a provocat o reacție imediată din partea prim-ministrului italian Giorgia Meloni, care a calificat acuzațiile drept nefondate. Într-un mesaj postat pe contul său de X, citat de Le Figaro, Meloni a scris că declarațiile sunt complet nefondate: „Este surprinzător că Parisul acuză Italia de dumping fiscal. Economia italiană este atractivă și se descurcă mai bine decât altele datorită stabilității și credibilității națiunii noastre”. Italia neagă dumpingul fiscal, dar oferă facilități milionarilor Meloni a adăugat că Italia nu aplică politici fiscale incorecte pentru a atrage investitori europeni: „Italia nu aplică politici fiscale favorabile nejustificate pentru a atrage companii europene. Totuși, începând din 2017, Italia a implementat un regim fiscal forfetar pentru marii contribuabili, oferind o taxă fixă pentru veniturile realizate în străinătate. Cunoscut după ce fotbalistul profesionist portughez Cristiano Ronaldo a beneficiat de el în 2018, mecanismul a fost recent modificat: în august 2024, contribuția anuală plătită de persoanele foarte bogate care se mută în Italia, a fost dublată de la 100.000 la 200.000 de euro. Taxa pe averi este încă pe masa negocierilor Chiar și așa, regimul rămâne atractiv pentru bogații europeni, inclusiv cei din Franța, care ar putea fi afectați de eventuala taxă Zucman. Propusă de economistul Gabriel Zucman și susținută de stânga franceză, noua taxă ar viza aproximativ 1800 de persoane și ar putea aduce statului între 15 și 25 de miliarde de euro, potrivit propunerii legislative depuse de ecologiști la începutul anului. Taxa va fi rediscutată în cadrul negocierilor bugetare pentru anul 2026, chira dacă a fost respinsă de Senat în luna iunie. În calitate de cameră superioară a Parlamentului, Senatul examinează, votează și eventual modifică legile propuse, dar, în anumite condiții, Adunarea Națională – camera inferioară – are ultimul cuvânt.
Europa își construiește propriul scut spațial. Suedia deschide drumul cu baza sa din Arctica
Mai bine de cinci decenii, țările europene s-au bazat aproape în totalitate pe Statele Unite pentru lansări orbitale și protecție spațială. Singura bază de lansare funcțională aflată sub control european este în Guyana Franceză, pe un alt continent. În lipsa unei infrastructuri proprii, Europa a depins de lansatoarele NASA (Cape Canaveral) sau de companii private americane precum SpaceX, ceea ce înseamnă nu doar costuri mari, ci mai ales lipsa controlului strategic. Spațiul cere bani: „Investițiile trebuie cel puțin dublate” Mai mult, rețelele de comunicații prin satelit – esențiale pentru internet, navigație, securitate și intervenții militare – sunt dominate de infrastructura și companiile americane. Cazul Starlink, rețeaua lui Elon Musk, folosită de Ucraina în războiul cu Rusia, a ridicat mari semne de întrebare în Europa privind vulnerabilitatea strategică pe care o presupune această dependență. „Europa, dacă vrea să rămână relevantă în următorii 5-10 ani, trebuie să își dubleze, cel puțin, investițiile în domeniul spațial. Chiar și așa, nu înseamnă că vom ajunge din urmă alte regiuni, pentru că și ele accelerează”, a avertizat recent Hermann Ludwig Moeller, director al Institutului European de Politică Spațială (ESPI), într-o declarație citată luni de AP News. În prezent, Europa investește 0,07 % din PIB în activitățile spațiale, aproape exclusiv în domeniul civil. Harta scutului spațial european: lansatoare, sateliți, baze Pentru a-și construi propriul „scut spațial”, Europa implementează o strategie pe mai multe niveluri. În primul rând, dezvoltă infrastructură continentală de lansare, prin baze spațiale moderne precum Esrange în Suedia și Andøya în Norvegia, cu proiecte similare aflate în derulare în Germania, Spania, Italia și Portugalia. Aceste porturi spațiale vor permite lansarea de sateliți direct de pe continent, reducând dependența de baza europeană din America de Sud sau de lansările din SUA. În paralel, Europa investește în lansatoare proprii, prin companii precum ArianeGroup și startup-uri private ca Isar Aerospace, care lucrează la rachete orbitale și tehnologii reutilizabile, similare cu cele folosite de SpaceX. O altă direcție esențială este dezvoltarea de constelații de sateliți, cum ar fi proiectul IRIS², menit să ofere comunicații securizate și internet de mare viteză la scară continentală. De asemenea, europenii pun bazele unui sistem propriu de supraveghere a spațiului, capabil să detecteze amenințări precum rachetele, sateliții spion sau deșeurile orbitale. Baza Esrange, avanpostul orbital din Arctica În acest context, baza Esrange, aflată în nordul extrem al Suediei, capătă o importanță crucială. Situată la peste 200 km nord de Cercul Polar, și operată de Swedish Space Corporation – companie deținută de statul suedez, Esrange se transformă dintr-un centru de testare într-un adevărat port spațial orbital, primul de acest fel de pe teritoriul continental european. Zona, izolată, acoperă 6 kilometri pătrați pentru lansări și mai mult de 5.200 pentru recuperare, fiind ideală pentru testarea rachetelor și comunicații cu sateliții aflați pe orbită polară. De aici se pot face lansări fără a pune în pericol populația, iar colaborarea cu comunitățile sami din regiune – populația indigenă nord-europeană, este constantă. Baza se află pe rutele tradiționale de migrație ale turmelor de reni, iar autoritățile spațiale suedeze anunță samii înainte de fiecare test, stabilesc zone de siguranță și ajustează calendarul activităților în funcție de sezon. Prima lansare orbitală din Europa, în mai puțin de un an Proiectul face parte dintr-un plan mai larg de autonomie spațială europeană, prin care Uniunea Europeană vrea să dezvolte propriile rachete, sateliți, baze de lansare și sisteme de comunicație, fără să mai depindă de superputeri externe. Prima lansare orbitală completă de la Esrange este așteptată în următoarele 12 luni. „Va fi mai mult decât o misiune științifică, va fi un semnal clar că Europa începe să-și construiască propriul scut, cu mijloace proprii și sub control propriu”, a spus Moeller.
Von der Leyen: Europa elaborează planuri precise pentru trimiterea de trupe în Ucraina
Ursula von der Leyen a făcut aceste declarații într-un interviu acordat Financial Times publicat duminică. „Președintele Trump ne-a asigurat că va exista o prezență americană ca parte a măsurilor de sprijin”, a declarat von der Leyen, adăugând că „acest lucru a fost foarte clar și afirmat în repetate rânduri”. Desfășurarea va include potențial zeci de mii de soldați europeni, susținuți de asistența SUA, inclusiv sisteme de control și comandă și resurse de informații și supraveghere, se arată în raport, adăugând că acest acord a fost convenit la o întâlnire între președintele SUA Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni de rang înalt, luna trecută. Liderii europeni, printre care cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, secretarul general al NATO Mark Rutte și von der Leyen, sunt așteptați să se reunească joi la Paris, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron, pentru a continua discuțiile la nivel înalt privind Ucraina, a anunțat FT, citând trei diplomați informați cu privire la aceste planuri.
Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica Moldova și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a apreciat joi seară, în Franța, că, în contextul bombardamentelor ruse asupra Kievului, nu va exista niciun summit al președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea acțiunilor de apărare a Europei. Președintele Emmanuel Macron l-a primit joi seară pe cancelarul Friedrich Merz în orășelul Fort Brégançon, înaintea unei reuniuni interguvernamentale franco-germane. ”Împreună, vrem să impulsionăm o dinamică mai puternică pentru Europa, o Europă mai competitivă, mai productivă, cu reglementări mai simple, pentru noi este o agendă centrală. Eu pot spune că în ultimele săptămâni am realizat avansarea convergenței pozițiilor Franței și Germaniei”, a declarat Emmanuel Macron. ”Avem multe activități împreună, am arătat acest lucru în cursul verii, ieri am fost în Republica Moldova pentru a apăra Europa la frontiere, pentru a fi organizate alegeri libere, pentru a fi promovate ideile europene, în fața unor oameni care ne-au impresionat foarte mult. De asemenea, au fost activitățile pe care le-am avut împreună, în august, la Washington. Cred că, în prezent, cuplul franco-german este aliniat perfect pentru a avea o Europă mai puternică la nivel economic, comercial, monetar, dar și pentru a avea o Europă care își menține poziția geopolitică, în conflictul din Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, o Europă care să abordeze provocările, care a decis să se reînarmeze pentru a se proteja”, a subliniat Emmanuel Macron. La rândul său, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat atacurile ruse asupra Kievului și a apreciat că, în acest context, nu va exista curând niciun summit pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Vrem să discutăm din nou despre principalele probleme, sunt anumite probleme la care trebuie să găsim soluții împreună. Din păcate, printre acestea se numără războiul Rusiei contra Ucrainei, trebuie să discutăm din nou astăzi despre acest lucru. Este evident că nu va exista nicio întrevedere între președinții Zelenski și Putin, în pofida angajamentului asumat de președinții Trump și Putin”, a declarat Friedrich Merz. Uniunea Europeană i-a cerut președintelui Donald Trump să forțeze Rusia să accepte, prin negocieri, ”o pace corectă” în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după o discuție cu liderul de la Casa Albă pe tema atacului rus care a vizat reprezentanța UE din Kiev. ”Tocmai am vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele SUA, Donald Trump, ca urmare a atacului masiv care a vizat Kievul, inclusiv reprezentanța UE de acolo. Vladimir Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să obținem o pace corectă și durabilă, prin garanții de securitate ferme și credibile. (…) Europa va avea o contribuție deplină. Spre exemplu, Instrumentul nostru pentru apărare (SAFE) va fi important pentru consolidarea curajoaselor forțe armate ucrainene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a condamnat ferm, joi, atacurile Rusiei asupra reprezentanței europene din Kiev, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații la Bruxelles. Foto: Profimedia Video: DRM News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Germania i-a identificat pe autorii atacului asupra gazoductului NORD STREAM /Suspiciuni privind implicarea statului ucrainean