Europa își construiește propriul scut spațial. Suedia deschide drumul cu baza sa din Arctica
Mai bine de cinci decenii, țările europene s-au bazat aproape în totalitate pe Statele Unite pentru lansări orbitale și protecție spațială. Singura bază de lansare funcțională aflată sub control european este în Guyana Franceză, pe un alt continent. În lipsa unei infrastructuri proprii, Europa a depins de lansatoarele NASA (Cape Canaveral) sau de companii private americane precum SpaceX, ceea ce înseamnă nu doar costuri mari, ci mai ales lipsa controlului strategic. Spațiul cere bani: „Investițiile trebuie cel puțin dublate” Mai mult, rețelele de comunicații prin satelit – esențiale pentru internet, navigație, securitate și intervenții militare – sunt dominate de infrastructura și companiile americane. Cazul Starlink, rețeaua lui Elon Musk, folosită de Ucraina în războiul cu Rusia, a ridicat mari semne de întrebare în Europa privind vulnerabilitatea strategică pe care o presupune această dependență. „Europa, dacă vrea să rămână relevantă în următorii 5-10 ani, trebuie să își dubleze, cel puțin, investițiile în domeniul spațial. Chiar și așa, nu înseamnă că vom ajunge din urmă alte regiuni, pentru că și ele accelerează”, a avertizat recent Hermann Ludwig Moeller, director al Institutului European de Politică Spațială (ESPI), într-o declarație citată luni de AP News. În prezent, Europa investește 0,07 % din PIB în activitățile spațiale, aproape exclusiv în domeniul civil. Harta scutului spațial european: lansatoare, sateliți, baze Pentru a-și construi propriul „scut spațial”, Europa implementează o strategie pe mai multe niveluri. În primul rând, dezvoltă infrastructură continentală de lansare, prin baze spațiale moderne precum Esrange în Suedia și Andøya în Norvegia, cu proiecte similare aflate în derulare în Germania, Spania, Italia și Portugalia. Aceste porturi spațiale vor permite lansarea de sateliți direct de pe continent, reducând dependența de baza europeană din America de Sud sau de lansările din SUA. În paralel, Europa investește în lansatoare proprii, prin companii precum ArianeGroup și startup-uri private ca Isar Aerospace, care lucrează la rachete orbitale și tehnologii reutilizabile, similare cu cele folosite de SpaceX. O altă direcție esențială este dezvoltarea de constelații de sateliți, cum ar fi proiectul IRIS², menit să ofere comunicații securizate și internet de mare viteză la scară continentală. De asemenea, europenii pun bazele unui sistem propriu de supraveghere a spațiului, capabil să detecteze amenințări precum rachetele, sateliții spion sau deșeurile orbitale. Baza Esrange, avanpostul orbital din Arctica În acest context, baza Esrange, aflată în nordul extrem al Suediei, capătă o importanță crucială. Situată la peste 200 km nord de Cercul Polar, și operată de Swedish Space Corporation – companie deținută de statul suedez, Esrange se transformă dintr-un centru de testare într-un adevărat port spațial orbital, primul de acest fel de pe teritoriul continental european. Zona, izolată, acoperă 6 kilometri pătrați pentru lansări și mai mult de 5.200 pentru recuperare, fiind ideală pentru testarea rachetelor și comunicații cu sateliții aflați pe orbită polară. De aici se pot face lansări fără a pune în pericol populația, iar colaborarea cu comunitățile sami din regiune – populația indigenă nord-europeană, este constantă. Baza se află pe rutele tradiționale de migrație ale turmelor de reni, iar autoritățile spațiale suedeze anunță samii înainte de fiecare test, stabilesc zone de siguranță și ajustează calendarul activităților în funcție de sezon. Prima lansare orbitală din Europa, în mai puțin de un an Proiectul face parte dintr-un plan mai larg de autonomie spațială europeană, prin care Uniunea Europeană vrea să dezvolte propriile rachete, sateliți, baze de lansare și sisteme de comunicație, fără să mai depindă de superputeri externe. Prima lansare orbitală completă de la Esrange este așteptată în următoarele 12 luni. „Va fi mai mult decât o misiune științifică, va fi un semnal clar că Europa începe să-și construiască propriul scut, cu mijloace proprii și sub control propriu”, a spus Moeller.
Von der Leyen: Europa elaborează planuri precise pentru trimiterea de trupe în Ucraina
Ursula von der Leyen a făcut aceste declarații într-un interviu acordat Financial Times publicat duminică. „Președintele Trump ne-a asigurat că va exista o prezență americană ca parte a măsurilor de sprijin”, a declarat von der Leyen, adăugând că „acest lucru a fost foarte clar și afirmat în repetate rânduri”. Desfășurarea va include potențial zeci de mii de soldați europeni, susținuți de asistența SUA, inclusiv sisteme de control și comandă și resurse de informații și supraveghere, se arată în raport, adăugând că acest acord a fost convenit la o întâlnire între președintele SUA Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni de rang înalt, luna trecută. Liderii europeni, printre care cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, secretarul general al NATO Mark Rutte și von der Leyen, sunt așteptați să se reunească joi la Paris, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron, pentru a continua discuțiile la nivel înalt privind Ucraina, a anunțat FT, citând trei diplomați informați cu privire la aceste planuri.
Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica Moldova și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a apreciat joi seară, în Franța, că, în contextul bombardamentelor ruse asupra Kievului, nu va exista niciun summit al președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea acțiunilor de apărare a Europei. Președintele Emmanuel Macron l-a primit joi seară pe cancelarul Friedrich Merz în orășelul Fort Brégançon, înaintea unei reuniuni interguvernamentale franco-germane. ”Împreună, vrem să impulsionăm o dinamică mai puternică pentru Europa, o Europă mai competitivă, mai productivă, cu reglementări mai simple, pentru noi este o agendă centrală. Eu pot spune că în ultimele săptămâni am realizat avansarea convergenței pozițiilor Franței și Germaniei”, a declarat Emmanuel Macron. ”Avem multe activități împreună, am arătat acest lucru în cursul verii, ieri am fost în Republica Moldova pentru a apăra Europa la frontiere, pentru a fi organizate alegeri libere, pentru a fi promovate ideile europene, în fața unor oameni care ne-au impresionat foarte mult. De asemenea, au fost activitățile pe care le-am avut împreună, în august, la Washington. Cred că, în prezent, cuplul franco-german este aliniat perfect pentru a avea o Europă mai puternică la nivel economic, comercial, monetar, dar și pentru a avea o Europă care își menține poziția geopolitică, în conflictul din Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, o Europă care să abordeze provocările, care a decis să se reînarmeze pentru a se proteja”, a subliniat Emmanuel Macron. La rândul său, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat atacurile ruse asupra Kievului și a apreciat că, în acest context, nu va exista curând niciun summit pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Vrem să discutăm din nou despre principalele probleme, sunt anumite probleme la care trebuie să găsim soluții împreună. Din păcate, printre acestea se numără războiul Rusiei contra Ucrainei, trebuie să discutăm din nou astăzi despre acest lucru. Este evident că nu va exista nicio întrevedere între președinții Zelenski și Putin, în pofida angajamentului asumat de președinții Trump și Putin”, a declarat Friedrich Merz. Uniunea Europeană i-a cerut președintelui Donald Trump să forțeze Rusia să accepte, prin negocieri, ”o pace corectă” în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după o discuție cu liderul de la Casa Albă pe tema atacului rus care a vizat reprezentanța UE din Kiev. ”Tocmai am vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele SUA, Donald Trump, ca urmare a atacului masiv care a vizat Kievul, inclusiv reprezentanța UE de acolo. Vladimir Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să obținem o pace corectă și durabilă, prin garanții de securitate ferme și credibile. (…) Europa va avea o contribuție deplină. Spre exemplu, Instrumentul nostru pentru apărare (SAFE) va fi important pentru consolidarea curajoaselor forțe armate ucrainene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a condamnat ferm, joi, atacurile Rusiei asupra reprezentanței europene din Kiev, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații la Bruxelles. Foto: Profimedia Video: DRM News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Germania i-a identificat pe autorii atacului asupra gazoductului NORD STREAM /Suspiciuni privind implicarea statului ucrainean
Germania se reînarmează prima dată după al II-lea Război Mondial! Cum arată planul pentru cea mai puternică armată a Europei și câți bani va înghiți
Germania a inițiat efectiv programul de achiziții militare, în cadrul eforturilor Guvernului Friedrich Merz de a transforma armata germană în cea mai puternică forță militară convențională din Europa, ceea ce ar putea genera rivalități cu Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Guvernul de la Berlin tocmai a confirmat Bundestagului o propunere bugetară care plasează armata germană pe un nou parcurs al modernizării. Conform documentelor transmise Parlamentului, în 2026, Ministerul german al Apărării va avea un buget de 82,7 miliarde de euro, suplimentat cu 25,5 miliarde de euro din Fondul Special, ceea ce va însemna un total de 108,2 miliarde de euro. În contextul riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina, Bundestagul a aprobat un Fond Special de achiziții militare în valoare de 100 de miliarde de euro. Armata germană suplimentează consistent personalul Conform planurilor, armata germană va înființa anul acesta 10.000 de posturi militare și 1.000 de posturi civile. Este analizată chiar posibilitatea introducerii serviciului militar obligatoriu. Comandanții militari au avertizat constant că armata germană nu poate face față unui conflict militar major în lipsa rezerviștilor care să aibă măcar pregătire de bază. ”Este foarte important să implementăm rapid noile planuri”, a afirmat ministrul Apărării, Boris Pistorius, precizând că vor fi achiziționate echipamente pentru forțele terestre, pentru cele maritime, pentru forțele aeriene și cele din sectorul ciberspațial. În următorii ani, bugetul militar al Germaniei va continua să crească, urmând să ajungă la 82,69 de miliarde de euro în 2026, la 93,35 de miliarde de euro în 2027, 136,48 miliarde de euro în 2028 și la 152,83 miliarde de euro în 2029. Investiții în echipamente militare și infrastructură esențială Guvernul german intenționează să suplimenteze gradual bugetul apărării pentru a atinge nivelul de 3,5% din PIB fixat de Alianța Nord-Atlantică. În același timp, Germania va face investiții majore în infrastructura esențială de uz dublu, civil și militar. Fondurile vor proveni din credite contractate prin ridicarea plafonului de îndatorare suverană. Printre achizițiile avute în vedere se numără avioane de vânătoare de tip F-35 și Taiphoon, sisteme antiaeriene ”Arrow 3“ și sute de vehicule blindate, inclusiv versiunea modernizată a tancurilor Puma IFV, dotate cu instalații de protecție MUSS 2.0. Înarmarea Germaniei ar putea retrezi sensibilități istorice și va amplifica rivalitățile Europa-SUA Cancelarul Friedrich Merz a semnalat în mai multe rânduri că are ca prioritate consolidarea forțelor militare germane, în cadrul eforturilor de asigurare a apărării țării și Europei de amenințările Rusiei. Eforturile militare se înscriu și în planul Uniunii Europene de a reduce dependența de Statele Unite în materie de apărare. ”Armata germană trebuie să devină cea mai puternică din Europa. Guvernul Germaniei va pune la dispoziție toate mijloacele financiare de care armata germană are nevoie pentru a deveni cea mai puternică forță militară convențională din Europa”, a afirmat cancelarul Merz la începerea mandatului. Liderul de la Berlin a evocat necesitatea contracarării Rusiei și a opririi războiului din Ucraina. ”Rezultatul războiului din Ucraina va determina modul în care va fi aplicată legea și ordinea în Europa. Nu putem tolera tirania, forța militară, nici dreptul celor mai puternici. Europa așteaptă ca noi să ne asumăm responsabilitatea”, a subliniat Merz. Deși eforturile Germaniei se înscriu în planurile Alianței Nord-Atlantice de echilibrare a cheltuielilor, transformarea armatei germane în cea mai puternică forță militară europeană riscă să retrezească sensibilități istorice și să genereze rivalități cu Marea Britanie și Franța. De asemenea, modernizarea forțelor militare germane se înscrie în reconfigurarea relațiilor strategice cu Statele Unite, ceea ce ar putea amplifica disensiunile în cadrul NATO. Iar Rusia și China nu vor percepe în niciun caz favorabil eforturile militare ale Germaniei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: China exclude posibilitatea de a participa cu trupe la eventuala misiune de pace din Ucraina /„Informațiile sunt FALSE”
Serviciile poștale europene ripostează la noile taxe vamale aplicate de SUA
Mai multe servicii poștale din Europa au anunțat sâmbătă că suspendă expedierea coletelor către SUA din cauza lipsei de predictibilitatea în ceea ce privește noile taxe vamale. Serviciile poștale din Germania, Danemarca, Suedia și Italia au anunțat că vor înceta expedierea majorității pachetelor către SUA. Măsura se aplică imediat. Franța și Austria vor urma exemplul luni, iar Regatul Unit va impune măsura marți, potrivit AP. Informații de context În baza unui decret semnat de președintele Donald Trump luna trecută, mărfurile internaționale sub 800 de dolari care anterior erau scutite de tarifele americane vor fi taxate la vamă începând cu 29 august. Scrisorile, cărțile, cadourile și coletele mici în valoare mai mică de 100 de dolari vor continua să fie scutite de pata taxei. SUA și Uniunea Europeană au stabilit luna trecută a stabilit un tarif de 15% pentru majoritatea produselor expediate din UE. Multe servicii poștale europene spun că întrerup livrările acum, deoarece nu pot garanta că mărfurile vor intra în SUA înainte de 29 august. Acestea invocă ambiguitatea cu privire la tipul de mărfuri acoperite de noile reguli și lipsa de timp pentru a analiza implicațiile. PostEurop, o asociație de 51 de operatori poștali publici europeni, a transmis că, dacă nu se poate găsi nicio soluție până la 29 august, toți membrii săi ar putea renunța la expedierea de colete peste ocean.
Adrian Severin: Trump s-a uitat la liderii europeni ca un pedagog
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a comentat vizita recentă a liderilor europeni în America, pe care o consideră un gest disperat de a-și face simțită prezența. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. „Asta a fost o defilare a neputincioșilor” În opinia sa, liderii europeni au mers în SUA din disperarea de a nu rămâne complet pe dinafară în eventualitatea unui acord major între marile puteri. Președintele Trump i-a tratat ca pe niște elevi la o lecție de meditații. „Asta a fost o defilare a neputincioșilor, care în disperare s-au dus la Washington pentru a băga capul în poză, în așa fel încât, măcar dacă tot se va ajunge la o înțelegere, ei să nu fie complet absenți pe dinafară. Și aș spune că, de data aceasta, președintele Trump s-a purtat politicos și îngăduitor cu ei. Și am văzut imaginile filmate în direct și știind și eu puțin și mimica oamenilor politici, și gesturile lor, și gândurile lor, și așa mai departe, mi-era clar că se uită la ei, am zis și eu, ca un pedagog la ora de meditații la școli pentru copii… Copii arierați. Voi vreți să vorbiți, să spuneți că v-ați pus punctul de vedere, ați vorbit, ați marcat foarte bine.”, afirmă Severin. Adrian Severin: „Acum America își pune problema să renunțe la această ocupație” Severin subliniază că vizita europeană nu a schimbat cu nimic situația de pe continentul nostru. „Adică între cine e întâlnirea? Între Rusia și SUA. Tu, Germani, ce nu poți să concepi? Este o țară ocupată din Al Doilea Război Mondial, învinsă în Al Doilea Război Mondial și ocupată până până în ziua de azi. Statele Unite nu numai că nu s-au retras, dar au mai ocupat și ce nu ocupaseră până atunci. Deci a fost un grup de reprezentanți ai statelor europene ocupate care pentru a face ocupația mai acceptabilă și somnul mai lin s-a numit Alianță. Deci nu mai suntem învinși și ocupați, suntem aliați. Foarte bine. Dar aliatul principal, toți suntem egali, dar unul e mai egal decât ceilalți și ăla ne călărește cum crede el. Acum America își pune problema să renunțe la această ocupație, dar statele ocupate au arătat că așa de bine s-au obișnuit cu statutul de ocupat, încât acum s-au dus și au încercat ei să-și spună ceva cu bucuria și cu servilismul slugii căreia stăpânul îi cere opinia din punct de vedere politicos, din rațiuni politice, și ea chiar își dă opinia și își dă seama că opinia ei de fapt nu contează și că stăpânul va decide fără ea, dar nu ratează ocazia să își spună cuvântul.”, explică Adrian Severin.
Surse: Zelenski se va întâlni cu Trump la Washington luni
Zelenski confirmă întâlnirea cu Trump la Washington după summitul cu Putin Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că plănuiește să se întâlnească cu Trump la Washington luni, după summitul acestuia cu Putin. „Ucraina își reafirmă disponibilitatea de a lucra cu efort maxim pentru a obține pacea”, a declarat Zelenski sâmbătă pe X. „Sprijinim propunerea președintelui Trump pentru o întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia. Ucraina subliniază că problemele-cheie pot fi discutate la nivelul liderilor, iar formatul trilateral este potrivit pentru aceasta”, a adăugat el. We had a long and substantive conversation with @POTUS. We started with one-on-one talks before inviting European leaders to join us. This call lasted for more than an hour and a half, including about an hour of our bilateral conversation with President Trump. Ukraine reaffirms… pic.twitter.com/64IPVhtFaB — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 16, 2025 Știrea inițială Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, plănuiește să se întâlnească cu Donald Trump la Washington începând de luni, a declarat sâmbătă jurnalistul Axios, Barak Ravid, pe X, conform The Guardian. Zelenski a spus că apelul său cu Trump a durat mai mult de o oră și jumătate și că Ucraina susține întâlnirile trilaterale. El a adăugat că Europa ar trebui să facă parte din aceste discuții în toate etapele.
Le Figaro: Trump-Putin, amețeala unui summit /Reconcilierea celor doi lideri cu aspirații hegemonice va fi suportată de Ucraina și Europa
Vladimir Putin, președintele Rusiei, speră să obțină normalizarea relațiilor cu Statele Unite și relansarea schimburilor comerciale, ceea ce ar trece războiul din Ucraina în plan secund, cu implicații directe asupra Europei, comentează cotidianul francez Le Figaro, înaintea summitului din Alaska. ”Pentru liderul de la Kremlin, normalizarea relațiilor cu Washingtonul, intensificarea cooperării economice și plasarea războiului din Ucraina într-o categorie subsidiară par a fi obiective tangibile. În plus, Vladimir Putin vrea să adauge Statele Unite pe lista țărilor care îl găzduiesc deși este vizat de un mandat de urmărire internațională pentru crime de război. Acesta este un succes în sine, chiar dacă este doar o pregustare a festinului diplomatic care se va produce prin summitul cu Donald Trump din Anchorage”, comentează Philippe Gélie, într-un editorial publicat în cotidianul Le Figaro. Summitul poate genera probleme serioase pentru Europa ”Am putea fi cuprinși de amețeală din cauza implicațiilor acestui summit, mai ales că absenții vor suporta nota de plată. Cei doi lideri ai unor puteri cu aspirații hegemonice par dispuși la reconciliere, ceea ce nu pot face decât în detrimentul Ucrainei și al Europei. Cea mai mare incertitudine este generată de Washington: dincolo de schimburile teritoriale avute în vedere, care sunt intențiile, planurile, așteptările, concesiile și liniile roșii? Este justificată agitația europenilor, mobilizați în modul de panică în ultimele zile (…)”, subliniază editorialistul. Putin știe că nu va obține ușor predarea Ucrainei, dar speră să îl convingă pe Trump Moscova își avansează metodic obiectivele: menținerea inflexibilă a exigențelor formulate de trei ani, care vizează împărțirea Ucrainei, presiunile maxime pentru a obține dialogul, oferta unui armistițiu minimal și anexarea teritoriilor ucrainene. Pentru Putin, trecerea conflictului din Ucraina în plan secund și intensificarea cooperării cu Statele Unite par obiective tangibile. ”Liderul de la Kremlin știe foarte bine că nu ar obține ușor predarea Ucrainei la masa negocierilor, dar știe și că îl poate convinge pe Trump că Administrația de la Kiev și europenii sunt adevăratele obstacole în calea obținerii Premiului Nobel pentru Pace. Fiind presat, Trump nu va considera anormală recompensarea agresorului. Oare îi va permite lui Putin să triumfe pe toate fronturile? Vom afla curând care dintre cei doi lideri este regele acordurilor diplomatice”, concluzionează editorialistul Philippe Gélie. Foto: Profimedia GÂNDUL va transmite LIVE evenimentul istoric din ALASKA, întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin. RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump afirmă că a avut consultări ”foarte bune” cu liderii europeni și îl avertizează pe Putin /„Vor fi consecințe SEVERE” dacă nu oprește războiul
Wall Street Journal: Ucraina și Europa resping planul Putin-Trump din Alaska, cedarea de teritorii contra pace
Ucraina și Europa resping sâmbătă târgul de pace Putin-Trump, care prevede cedarea de teritorii contra încetării războiului. Puteri europene și Kievul au prezentat propriul plan pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce Putin a cerut concesii teritoriale și Trump a declarat că se va întâlni cu liderul rus săptămâna viitoare în Alaska, publică Wall Street Journal. Răspunsul european a fost prezentat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali americani în Anglia. Donal Trump a sugerat în preambulul întâlnirii de grad Zero că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii pentru a putea pune capăt războiului. Europa și Ucraina au răspuns la planul de încetare a focului al lui Vladimir Putin cu o contrapropunere care, potrivit oficialilor europeni familiarizați cu discuțiile, trebuie să servească drept cadru pentru ca viitoarele discuții dintre președintele Trump și liderul rus să poată avansa, conform acelorași susrse. Planul european a respins propunerea Rusiei de a lua părțile din regiunea Donețk controlate de Ucraina și păstra Crimeea în schimbul încetării focului. Răspunsul european a fost prezentat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali americani în Anglia. Pacea din Alaska Donald Trump, şi preşedintele rus, Vladimir Putin se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta despre viitorul războiului din Ucraina. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a statului Alaska față de Rusia, stat care a fost cumpărat de americani de la Rusia țaristă. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Recomandarea autorului: E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august. Locul întâlnirii, un fost teritoriu rusesc cumpărat de americani
Trump amenință cu o taxă vamală de 35% asupra UE dacă aceasta nu investește 600 de miliarde de dolari în SUA
Întrebat la CNBC ce consecințe ar putea avea UE dacă nu își îndeplinește partea din pactul comercial încheiat cu Washingtonul până la sfârșitul lunii iulie, președintele Donald Trump a avertizat că UE-27 „vor plăti atunci taxe vamale de 35%”. Trump a numit, de asemenea, suma convenită un „cadou” pe care administrația sa „l poate folosi pentru a investi în orice dorește”. Discuțiile SUA-UE Acordul SUA-UE reduce tarifele impuse de Trump blocului comunitar de la 30% la 15% și va intra în vigoare pe 8 august, cu șapte zile mai târziu decât era planificat. UE a fost unul dintre ultimii actori care au ajuns la un acord comercial cu Washingtonul, așa cum se reflectă în ordinul executiv al lui Trump, care a stabilit tarife vamale pentru majoritatea produselor europene la 15%. Acest procent a fost anunțat ca parte a unui acord între Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmărea evitarea unui război comercial și amenințarea ca Washingtonul să impună un tarif general de 30% asupra importurilor din UE. Pactul stabilește, de asemenea, „tarife zero” pentru diverse produse, precum și achiziții strategice europene în valoare de 750 de miliarde de dolari în gaze, petrol, energie nucleară și cipuri de inteligență artificială; investiții în economia SUA de 600 de miliarde de dolari; și o creștere a achizițiilor de echipamente militare americane. Plafonul tarifar de 15% include taxele vamale aplicabile bazate pe principiul națiunii celei mai favorizate (NFC), cu excepția cazului în care acestea depășesc 15%, caz în care se va aplica cea mai mare rată tarifară NFC, iar tratamentul va rămâne același ca în perioada anterioară datei de 2 aprilie.