Europa se teme de un acord neplăcut” în cazul Ucrainei
Indiferent de rezultatul ultimei inițiative a lui Trump, Europa se teme de perspectiva unui acord care nu va slăbi Rusia așa cum sperau liderii săi. Un astfel de acord ar putea permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean cucerit cu forța, transmite Reuters. Europenii nu au avut reprezentanți la discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni din Florida care au avut loc în weekend. Ei urmăresc de la distanță vizita trimisului special al SUA, Steve Witkoff, la președintele rus Vladimir Putin. „Am impresia că, încet-încet, se înțelege că, la un moment dat, se va ajunge la un acord neplăcut”, a declarat Luuk van Middelaar, directorul fondator al think tank-ului Brussels Institute for Geopolitics. Trump vrea acord conform logicii marilor puteri Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că europenii vor fi implicați în discuțiile privind rolul NATO și al Uniunii Europene în orice acord de pace. Diplomații europeni nu sunt însă liniștiți de astfel de asigurări. Ei spun că aproape toate aspectele unui acord ar afecta Europa. De la potențiale concesii teritoriale până la cooperarea economică dintre SUA și Rusia. Îngrijorări privind angajamentul SUA față de NATO Cea mai recentă inițiativă a stârnit noi temeri în Europa cu privire la angajamentul SUA față de NATO. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna trecută că europenii nu mai știu „în ce alianțe vom mai putea avea încredere în viitor”. Planurile lui Rubio de a nu participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles ar putea alimenta și mai mult neliniștile europene. Serviciile de informații germane avertizează că Rusia păstrează opțiunea unui război împotriva NATO cel târziu până în 2029. Teama că concesiile teritoriale îl vor încuraja pe Putin Oficialii europeni spun că nu văd niciun semn că Putin ar dori să pună capăt invaziei Ucrainei. Ei se tem că orice acord care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei ar putea încuraja Rusia să atace din nou. În prezent pare probabil că orice acord de pace ar permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean pe care l-a cucerit cu forța. Administrația Trump nu a respins nici pretențiile Rusiei asupra restului regiunii Donbas. Perspective economice îngrijorătoare Trump și alți oficiali americani au afirmat clar că văd mari oportunități pentru acorduri comerciale cu Moscova odată ce războiul se va termina. Oficialii europeni se tem că încetarea izolării Rusiei va oferi Moscovei miliarde de dolari pentru a-și reconstitui armata. „Dacă armata Rusiei este mare, dacă bugetul său militar este la fel de mare ca în prezent, va dori să-l folosească din nou”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Liderii europeni s-au străduit să exercite o influență puternică asupra oricărui acord de pace, deși Europa a acordat Ucrainei ajutor în valoare de aproximativ 180 de miliarde de euro de la invazia Rusiei. UE are un mare atu sub forma activelor rusești înghețate în bloc. Însă liderii UE nu au reușit până acum să ajungă la un acord cu privire la utilizarea acestor active pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. „Europenii plătesc acum prețul pentru că nu au investit în capacități militare în ultimii ani”, a declarat Claudia Major de la German Marshall Fund. „Europenii nu sunt la masa negocierilor. Pentru că nu au cărțile necesare”, a spus ea. Cinci ore încheiate fără acord Cinci ore de discuții între președintele rus Vladimir Putin și negociatorii de vârf ai Statelor Unite nu au dus la un progres în ceea ce privește un posibil acord de pace în Ucraina, a declarat miercuri dimineață un consilier al Kremlinului, citat de CNN. Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele acestuia, Jared Kushner, au participat marți la discuții la nivel înalt cu Putin la Kremlin, culminând cu o săptămână de diplomație intensă, în timp ce administrația Trump continuă să facă presiuni pentru a pune capăt războiului rus din Ucraina. Discuțiile din capitala Rusiei au fost „foarte utile, constructive și extrem de substanțiale”, dar „nu s-a găsit o opțiune de compromis”, a declarat reporterilor, după întâlnire, consilierul rus pentru politică externă și consilierul lui Putin, Yuri Ushakov. „Unele dintre propunerile americane par mai mult sau mai puțin acceptabile, deși trebuie discutate”, a spus Ushakov, adăugând că alte puncte „nu ne convin”. „Lucrările vor continua”, a spus el.
Fenomentul care ar putea forța Europa să intre într-o nouă Eră Glaciară. Continentul nostru riscă să treacă printr-o transformare aproape apocaliptică
Experții avertizează asupra unui fenomen care ar putea forța Europa să intre într-o nouă Eră Glaciară, în doar câteva decenii, iar continentul nostru ar putea trece printr-o transformarea aproape apocaliptică. Dincolo de scăderea temperaturilor, acest fenomen ar duce și la o creștere drastică a nivelului mării. Efectele periculoase au fost detaliate într-un nou studiu, publicat în jurnalul Communications Earth & Environment, informează a1.ro. Cercetarea a fost realizată de cercetători de la Institutul de Oceanologie al Academiei Chineze de Științe și Universitatea din California, San Diego. Potrivit acestora, de vină ar fi prăbușirea unui curent esențial din oceanul Atlantic, numit Circulația Meridională de Inversiune a Atlanticului (AMOC). Este vorba de o „bandă transportoare a oceanului” care direcționează apa caldă spre suprafață, dinspre tropice către emisfera nordică. Acest curent include și Curentul Golfului ce pornește din Golful Mexic spre Coasta de Est a SUA și traversează Atlanticul către Europa. AMOC contribuie la menținerea climei blânde din Europa, Marea Britanie și coasta estică a SUA. Studiul a precizat că sursa acestui curent marin, ce afectează temperatura, este calota glaciară din Groenlanda. Însă aceasta se topește pe fondul creșterii temperaturilor din cauza încălzirii globale. Topirea calotei glaciare determină scurgerea apei de topire în Atlanticul de Nord, ceea ce duce la stagnare, fenomen care a dus la apariția unei „amprente distinctive de temperatură” situate între aproximativ 1.000 și 2.000 de metri sub suprafața oceanului. „Aici identificăm o amprentă distinctă de temperatură în Atlanticul ecuatorial, care semnalează schimbarea Circulației Meridionale de Inversiune a Atlanticului. Mecanismul fizic robust și detectarea fiabilă fac ca acesta să fie un indicator valoros pentru monitorizarea AMOC într-un climat în încălzire”, au precizat autorii studiului în lucrare”. Prezența acestui punct fierbinte marin sugerează că încetinirea curentului ar putea duce la un colaps total înainte de sfârșitul secolului, conform datelor studiului. Cercetătorii ar fi descoperit acest punct cald prin Modelul de Circulație Generală al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, fiind un model computerizat care simulează oceanul, atmosfera și clima. Foto – caracter ilustrativ: Profimedia Experții au folosit modelul pentru a monitoriza modul în care „semnalele legate de AMOC”, precum undele de energie, se propagă rapid spre ecuator. Când ajung acolo, acestea se amplifică în regiunea ecuatorială, ceea ce creează practic această zonă oceanică fierbinte. Încetinirea AMOC provoacă încălzire sub suprafață în Atlanticul de Nord subpolar, fapt ce generează unde de energie care călătoresc de-a lungul Atlanticului de Nord vestic spre ecuator. Cercetătorii susțin că, dacă AMOC încetinește prea mult, ar putea apărea consecințe semnificative. Printre acestea se numără sugestia extremă că temperaturile din Europa ar putea să scadă cu aproape 33 de grade Celsius în anumite zone. „Iernile ar fi mai degrabă tipice pentru Canada arctică, iar precipitațiile ar scădea, de asemenea,” a declarat Jonathan Bamber, profesor la Universitatea din Bristol. Ultima dată când AMOC s-a prăbușit a fost înainte de ultima Eră Glaciară, care s-a încheiat acum aproximativ 12.000 de ani…
Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022
Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Europa ar putea discuta direct cu Rusia, susține președintele finlandez
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus că statele europene vor ajunge în final la dialog direct cu Rusia în cadrul unui posibil proces de soluționare a conflictului din Ucraina. „Ori de câte ori va veni acel moment (pentru discuții directe), ceea ce va fi la un moment dat (…) va trebui să fie coordonat”, a declarat Alexander Stubb într-un interviu pentru Politico. Stubb a precizat că, în prezent, apreciază rolul pe care îl poartă Statele Unite în eforturile diplomatice. Din punctul său de vedere, Washingtonul trebuie să impună un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei. „Următorul pas ar trebui să fie sancțiunile, pachetul de sancțiuni din Senatul (SUA)”, a spus președintele finlandez. Legat de conflictul din Ucraina și discuțiile de pace care au avut loc în ultima perioadă, Subb a menționat că un armistițiu în Ucraina nu pare posibil în acest moment. „Citind în încăpere chiar acum, având conversații cu (Vladimir) Zelenski vineri, cu prietenii mei americani și prietenii europeni în ultimele săptămâni, pur și simplu nu văd acest (armiștiu) posibil”, a spus Alexander Stubb, citat de POLITICO. Reuters a informat, în trecut, pe baza declarațiilor unui oficial al Casei Albe, că președintele american Donald Trump ar fi dispus să semneze un proiect de lege care crește sancțiunile anti ruse. Asta dacă ar avea autoritatea finală privind aplicarea acestor măsuri. Proiectul în discuție a fost prezentat la începutul lunii aprilie de un grup bipartizan de senatori. Printre principalii inițiatori se află Lindsey Graham, republican din Carolina de Sud și inclus în lista teroriștilor și extremiștilor din Rusia, și Richard Blumenthal, democrat din Connecticut. Propunerea include sancțiuni pentru partenerii comerciali ai Rusiei și tarife de 500 la sută pentru importurile în Statele Unite din țările care cumpără petrol, gaze, uraniu sau alte produse din Rusia.
Studiu: Reducerea ajutorului acordat de SUA și Europa ar putea duce la 22,6 milioane de decese la nivel mondial
Avertismentul apare după ce SUA, Marea Britanie, Germania și Franța au redus ajutorul pentru prima dată în aproape 30 de ani. Aceste țări pregătesc noi tăieri în 2025. Studiul ISGlobal susține că aceste reduceri pot anula decenii de progrese în sănătate globală și reducerea sărăciei. Raportul, consultat de Reuters, a analizat date din 93 de țări cu venituri mici și medii. Cercetătorii au evaluat impactul reducerilor suplimentare ale asistenței oficiale pentru dezvoltare în 2025, peste cele din ultimii cinci ani. 22,6 milioane de decese suplimentare până în 2030 Concluzia este că o reducere severă ar duce la 22,6 milioane de decese suplimentare până în 2030. Dintre acestea, 5,4 milioane ar fi copii sub cinci ani. Estimarea este mult mai mare decât cea dintr-un studiu anterior axat doar pe SUA. Autorii au modelat un scenariu sever, unul moderat și unul în care finanțarea rămâne la nivelul din 2023. Un scenariu sever presupune tăieri de până la 25% în cele mai sărace țări și 28% în Africa subsahariană. Un scenariu moderat ar putea duce la 9,4 milioane de decese evitabile, dintre care 2,5 milioane copii mici. Efectul Trump: Alte țări imită reducerile Experți în drepturile omului și dezvoltare avertizează că măsurile administrației Trump de a desființa USAID și de a reduce drastic ajutorul au fost imitate de alte țări și vor crește numărul de decese prevenibile. Studiul, publicat luni de o coaliție de organizații din sănătate și dezvoltare, se bazează pe cercetări din The Lancet din iunie. Acestea estimau că reducerile drastice ale USAID ar putea provoca peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030. Noul studiu, trimis către The Lancet pentru evaluare, notează că noi reduceri în 2025 din partea SUA, Marii Britanii, Germaniei și Franței ar marca primul caz în care toate cele patru țări taie simultan ajutorul timp de doi ani la rând. Belgia, țara cu cea mai mică reducere Autorii avertizează că această retragere rapidă nu lasă spațiu pentru strategii de adaptare. Marea Britanie, Franța, Țările de Jos și Belgia au anunțat deja tăieri de 40%, 37%, 30% și, respectiv, 25%. Pierderile de finanțare riscă să inverseze progrese obținute în trei decenii în sănătate, educație și reducerea sărăciei, mai spun cercetătorii.
Cele mai ieftine târguri de Crăciun din Europa. Un târg de Crăciun din România se află printre ele
Târgurile de Crăciun din Europa dau o experiență magică în sezonul festiv. Conform Daily Mail, există multe opțiuni pentru toate bugetele și preferințele, de la luminițe strălucitoare, la vin fiert și cadouri memorabile. Wrocław, Polonia Această destinație se remarcă prin prețuri avantajoase și o atmosferă autentică. Zborurile din Marea Britanie costă sub 54 de euro, iar cazarea porneșet de la 54 de euro pe noapte. Iar intrarea la târgul de Crăciun este gratuită. Aici, vinul fiert costă numai 3,51 euro, în timp ce costul total al unei escapade de două nopți poate fi de doar 140 de euro. Innsbruck, Austria Innsbruck oferă o experiență tradițională austriacă. Aleile medievale sunt decorate cu luminițe festive, iar cabanele vând delicatese regionale. Intrarea șa târg este gratuită, iar pentru două nopți poți plăti 224 euro. Sibiu, România Sibiu este al doilea cel mai ieftin târg de Crăciun din Europa. Pe vinul fiert dai numai 17 lei. Târgul de Crăciun din Sibiu se desfășoară între 14 noiembrie 2025-4 ianuarie 2026. foto ilustrativa: sursa foto: Envato Talinn, Estonia Talinn impresionează prin bradul de Crăciun instalat în fiecare an în Piața Primăriei din 1441, fiind primul expus vreodată în Europa. Băuturile festive costă între 1 și 2 euro, în timp ce costul mediu al călătoriei este de 160 de euro. Zagreb, Croația Zagreb strălucește în sezonul festiv. Aici, o escapade de două nopți costă circa 185 de euro. Strasbourg, Franța Acest oraș îmbină cultura franceză cu cea germană. Deși este mai scump, cu un cost total de 293 euro pentru două persoane, el oferă o experiență cu adevărat unică. La târgul de Crăciun, vizitatorii pot degusta delicatese alsaciene precum Bredele (biscuiți tradiționali) și Berawecka (prăjitură cu fructe). Autorul recomandă: Cele șase ZODII care dau lovitura până de Crăciun, în 2025. Pe acești nativi îi așteaptă mult noroc, bani şi surprize neașteptate Cât costă un PORC de peste 100 de kilograme, în 2025, cu două luni înainte de Crăciun
Adrian Severin: Nimeni nu critică liderii români la nivel european. Toți sunt aplaudați în DISPREȚ
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum sunt tratați reprezentanții României la întrunirile internaționale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Se vede, clar se vede din limbajul trupului, când avem imaginile pe la Consiliile Europene, summit-urile NATO și așa mai departe, se vede că nu sunt prețuiți, dar pe de altă parte sunt protejați.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum sunt tratați reprezentanții României în politica externă. Acesta a început prin a spune că Viktor Orban este deseori criticat. În același timp, liderii români sunt aplaudați, dar cu dispreț. Severin susține că nimeni nu ne bagă în seamă. Acesta menționează că din limbajul trupului de la anumite summit-uri se poate observa lipsa de prețuire. Ca o adăugire, politicianul susține că nu sunt prețuiți liderii români, dar sunt protejați. „Nu vedeți dumneavoastră că pe Viktor Orban îl tot înghesuie Uniunea Europeană? Ba că nu respectă statul de drept, ba că nu respectă nu știu ce democrație… Și sigur că nu-i perfect ce se întâmplă la Budapesta din punct de vedere al statului de drept. Dar unde e perfect? De noi nu vorbește nimeni în sensul acesta. Dimpotrivă, toți sunt aplaudați în dispreț, dacă pot spune așa. Sunt aplaudați… Adică îi vedeți că nu îi bagă nimeni în seamă pe liderii, pe reprezentanții noștri. Că nu îi numesc lideri pe ai noștri, ci reprezentanții noștri. Se vede, clar se vede din limbajul trupului, când avem imaginile pe la Consiliile Europene, summit-urile NATO și așa mai departe, se vede că nu sunt prețuiți, dar pe de altă parte sunt protejați. Adică nimeni nu spune nimic de rău, nu-i critică.”, a explicat fostul ministru. Severin: „Ce s-a spus mai devreme, soarta este în mâinile poporului, nu mai este în mâinile unor instituții care practic sunt paralizate.” Politicianul a explicat factorii pentru care Viktor Orban este criticat. Acesta susține că politicianul de la Budapesta nu este perfect, face multe greșeli. Dar ceea ce sesizează Severin este că Orban nu este taxat pentru greșelile sale. Premierul Ungariei ar fi criticat chiar pentru politicile lui corecte, pentru faptele bune făcute. „Îl critică pe Viktor Orban, îl critică, și mă repet, nu e perfect. Și putem să îl criticăm pentru diverse lucruri, numai că fundamental, criticile nu sunt rezultatul greșelilor lui, ci sunt rezultatul faptelor lui bune, politicilor lui corecte. Astea sunt baza criticilor și nu greșelile pe care le va fi făcut absolut corect. În timp ce ai noștri sunt tolerați și poate chiar încurajați. Ce s-a spus mai devreme, soarta este în mâinile poporului, nu mai este în mâinile unor instituții care practic sunt paralizate.”, a explicat politicianul.
De ce diferența de fus orar între SUA și Europa va fi cu o oră mai mică în această săptămână
Majoritatea oamenilor își amintesc repede: este acea perioadă ciudată din fiecare toamnă, când Europa și Statele Unite nu mai sunt sincronizate, deoarece trec de la ora de vară la ora standard. Majoritatea țărilor nu respectă ora de vară. Iar pentru cele care o respectă — în special în Europa și America de Nord — data schimbării orei variază, în parte din cauza modului în care au fost elaborate legile referitoare la timp în diferite locuri. În țările care respectă această practică, ceasurile sunt date cu o oră înainte față de ora standard în luna martie, pentru a profita la maximum de orele de lumină suplimentare din emisfera nordică. Ceasurile „se dau înapoi” din nou în toamnă la ora standard. În Marea Britanie și Europa, acest lucru are loc la ora 2 dimineața, în ultima duminică din octombrie. Dar în SUA și Canada, ceasurile se dau înapoi cu o oră la ora 2 dimineața, în prima duminică din noiembrie. Această săptămână intermediară înseamnă că diferența de fus orar dintre cele două maluri ale Atlanticului — de exemplu, între Londra și New York — este cu o oră mai mică decât de obicei, ceea ce poate provoca haos în coordonarea apelurilor sau a altor întâlniri. Ideea orei de vară a fost discutată timp de câteva sute de ani, dar nu a devenit o practică comună standardizată, consacrată prin lege în multe țări, decât la începutul secolului al XX-lea. Europa a adoptat măsura în timpul Primului Război Mondial Europa a adoptat-o pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de conservare a energiei în timp de război. Germania și Austria au început să-și schimbe ceasurile cu o oră în vara anului 1916. Marea Britanie și alte țări implicate în război au urmat curând, la fel ca Statele Unite și Canada. De-a lungul anilor s-au depus eforturi pentru a coordona setările de timp în Europa, iar din 2002 toate statele membre ale Uniunii Europene și-au ajustat ceasurile de două ori pe an, în aceleași zile din martie și octombrie. Cu toate acestea, nu s-a reușit coordonarea schimbării de timp la scară mai largă. În Statele Unite, o lege din 1966 a impus o oră de vară uniformă la nivel național, deși datele care marchează tranzițiile de două ori pe an s-au schimbat de-a lungul anilor. În 2022, Senatul a aprobat în unanimitate o măsură care ar face ora de vară permanentă în Statele Unite, dar aceasta nu a avansat. Datele actuale au fost stabilite de Congres în 2005. Mulți nu sunt de acord cu beneficiile schimbărilor de oră sezoniere, iar legislatorii din SUA și Europa au propus chiar eliminarea completă a schimbării de oră. Până în prezent, nu s-a finalizat nicio schimbare.