WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Imigrația, subiectul care divizează Europa, inclusiv Germania
Declarațiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora refugiații sirieni nu mai au motive întemeiate pentru a solicita azil în Germania, marchează o schimbare de ton în politica oficială. Sondajele indică o creștere a sprijinului pentru măsuri mai restrictive privind imigrația, semn al intensificării scepticismului față de primirea refugiaților. În fața acestei evoluții, cercetătorii au încercat să răspundă unei întrebări esențiale: ce determină oamenii să fie solidari cu refugiații sau, dimpotrivă, să îi perceapă ca pe o amenințare? Un experiment bazat pe mesaje video Studiul, prezentat de The Conversation, a fost derulat în 2023 pe un eșantion de peste 2.000 de persoane din Germania. În el s-au folosit scurte materiale video despre refugiați sirieni aflați în tabere din Turcia. Participanții au fost împărțiți în grupuri care au vizionat fie un clip neutru, cu informații generale, fie materiale ce evidențiau fie situația dificilă a refugiaților, fie posibile riscuri pentru societatea germană. Unele prezentau familii cu copii, altele tineri bărbați. Rezultatele au evidențiat că persoanele cu valori umanitare puternice au manifestat mai multă empatie și grijă față de bunăstarea refugiaților. Mesajele axate pe dificultățile umanitare au crescut sprijinul pentru ajutorarea în afara Germaniei, cum ar fi finanțarea taberelor din străinătate. Însă, aceste mesaje nu au diminuat temerile legate de imigrație și nici nu au sporit dorința de a primi mai mulți refugiați pe teritoriul german. Percepții diferite în funcție de tipul refugiaților Imaginile cu tineri bărbați au generat mai multă reticență. Însă în special din cauza îngrijorărilor privind impactul cultural, nu din motive economice sau de securitate. Prezentarea familiilor cu copii, pe de altă parte, a stârnit mai multă compasiune, dar și temeri legate de presiunea asupra sistemului de asistență socială. Mesajele au avut efecte distincte în funcție de orientarea politică. Cei cu vederi de stânga au reacționat mai favorabil la mesajele umanitare, fiind mai puțin preocupați de riscurile culturale. În schimb, în rândul persoanelor cu opinii de dreapta, aceleași mesaje au amplificat îngrijorările. Cea mai pronunțată diferență s-a observat între estul și vestul Germaniei. Participanții din est au reacționat preponderent negativ indiferent de tipul mesajului. Se pare că influența trecutului politic al fostei Germanii de Est este încă prezentă. O temă cu multe nuanțe Opiniile despre refugiați nu pot fi reduse la simple poziții „pro” sau „contra”. Impactul mesajelor depinde de modul de formulare, dar și de valorile, experiențele și contextul social al celor care le recepționează, rezultă din concluzia cercetării. Într-o Europă tot mai fragmentată pe tema imigrației, aceste subtilități sunt esențiale pentru a înțelege de ce anumite politici obțin sprijin, în timp ce altele provoacă respingere.
Un ciclon puternic se îndreaptă către Europa, cu intensitate maximă. Ce țări vor fi afectate
Perturbarea Vortexului Polar a dus la divizarea acestuia în emisfera nordică, trimițând mase de aer extrem de rece din Canada spre Nordul Atlanticului, fenomen care a declanșat un ciclon violent de latitudine medie, care s-a format în largul coastei estice a Americii de Nord și se îndreaptă către Europa. Un centru de presiune foarte scăzut, de 930 mbar, se află în apropiere de Newfoundland și continuă să se intensifice rapid. Severe Weather urmărește în timp real o bombogeneză explozivă în apropiere de Newfoundland, cu o scădere extrem de rapidă a presiunii centrale, care a depășit pragul necesar pentru clasificarea ca ciclon-bombă. Această furtună se va transforma în cel mai intens sistem din Nordul Atlanticului în această iarnă, potrivit Antena 3. Intensificarea extremă a câmpului de vânt și scăderea rapidă a presiunii centrale au loc după ce masele de aer polar, venite din nord-estul SUA și estul Canadei, au intrat peste Atlanticul de Nord-Vest. Luni seara, intrarea masei de aer polar în Atlanticul de Nord-Vest a declanșat intensificarea rapidă a ciclonului în formare, care acum se deplasează spre nord-est, de-a lungul coastei Atlanticului canadian. Ultimele scanări prin satelit, înainte de apus, au arătat o structură ciclonica impresionantă, cu presiunea centrală scăzând cu peste 5 mbar pe oră, conform observațiilor de la stațiile meteo din Newfoundland. Analiza de suprafață realizată de NOAA Ocean Prediction Center la ora 18 UTC indica o presiune centrală de 963 mbar, în intensificare rapidă, centrul ciclonului aflându-se deasupra Newfoundlandului. Modelele sugerează că presiunea centrală va scădea până aproape de 936 mbar marți seara, continuând astfel bombogeneza timp de încă 24 de ore. Ce înseamnă bombogeneză Termenul „bombogeneză” se folosește când un ciclon de latitudine medie se dezvoltă extrem de rapid, scăzând presiunea centrală cu peste 24 mbar în 24 de ore. Între noaptea de luni și dimineața de marți, canalele satelitare în infraroșu au arătat că presiunea scăzuse deja până aproape de 950 mbar, continuând intensificarea rapidă. Masele de aer polar se răspândesc în spatele ciclonului, peste Atlanticul de Nord-Vest. Videoclipurile satelitare arată cum sistemul s-a dezvoltat deasupra nord-estului SUA luni și s-a deplasat spre Newfoundland, intensificându-se rapid. Analizele arată un sistem foarte bine organizat, cu vânturi de forță de uragan la periferia nucleului ciclonului. Ciclonul atinge intensitatea maximă în Nordul Atlanticului Marți dimineața, lobul sudic al Vortexului Polar a adus un nucleu intens și rece din estul Canadei spre Nordul Atlanticului, creând condiții pentru intensificarea ciclonului profund care s-a format lângă coasta Newfoundlandului. La sud și est, zonele de presiune ridicată de la Azore și pe continentul european formează un pattern de blocaj Omega, menținând vreme stabilă și neobișnuit de caldă la nivel mediu. În același timp, regiunile joase din Europa rămân sub o inversiune termică puternică. Nucleul rece din altitudine ajută la aducerea unor mase de aer și mai reci peste Atlanticul mai cald, fapt care adâncește presiunea centrală și intensifică câmpul de vânt, generând vânturi de forță de uragan. Sursa Foto – Caracter ilustrativ: Shutterstock Se așteaptă ca ciclonul să atingă maximul intensității, marți seara, cu o presiune de aproximativ 930 mbar, la sud de Groenlanda. Sistemul va rămâne foarte mare, cu vânturi violente pe o arie extinsă. Ciclonul-bombă își va menține această putere până miercuri, pe măsură ce se apropie de Europa, dar va rămâne la câteva sute de kilometri vest de continent înainte de a începe să slăbească. Hărțile vânturilor arată că vânturi violente, de forță uragan, vor acoperi o mare parte din Nordul Atlanticului. Pe măsură ce ciclonul slăbește miercuri seara și noaptea, aceste vânturi vor rămâne în mare parte la vest de Europa, deci impactul direct asupra continentului va fi redus. Vremea în Europa: ploi și vânt puternic în Marea Britanieși Irlanda În Europa, câmpul de vânt sugerează condiții blânde și stabile, sub influența unui anticiclon puternic. Astfel, vremea din majoritatea continentului va rămâne calmă, iar fenomenul din Atlantic nu va produce furtuni majore pe uscat. Totuși, frontul atmosferic asociat ciclonului poate aduce ploi abundente și vânt puternic în sudul Norvegiei, Regatul Unit, nordul Franței și vestul Peninsulei Iberice. Frontul va sta aproape nemișcat timp de cel puțin 12 ore, ducând la cantități importante de precipitații și unele furtuni. În zonele afectate se pot înregistra inundații locale, mai ales în regiunile de coastă din sudul Angliei și nordul Franței. Se estimează că în unele regiuni pot cădea 60-120 mm de ploaie, până sâmbătă, majoritatea miercuri, de-a lungul frontului staționar. Zonele montane vor fi cele mai afectate, cu efecte orografice pronunțate în sudul Norvegiei, vestul Munților Scoției și nordul Angliei, dar și vârful regional din sudul Angliei și nordul Franței.
Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
Într-o decizie istorică luată din 2023, Parlamentul European a aprobat o lege care impunea ca toate autoturismele noi vândute în Uniunea Europeană începând cu anul 2035 să fie vehicule cu zero emisii de dioxid de carbon. Această măsură făcea parte dintr-o serie de inițiative menite să combată schimbările climatice și să atingă obiectivele de neutralitate climatică ale UE până în 2050. Acum, atingerea obiectivului de zero emisii se amână pe termen nedeterminat. La doi ani după decizia de a le impune tuturor producătorilor europeni să fabrice numai mașini electrice, Bruxelles-ul intenționează acum să nu mai aplice interzicerea mașinilor cu motoare cu ardere internă din 2035. Producătorii de automobile vor avea voie să fabrice un număr limitat de mașini pe benzină și motorină după anul 2035. Vor putea să producă mașini care emit 10% din nivelurile de emisii din 2021, atâta timp cât îndeplinesc anumite condiții. Schimbarea vine acum, chiar dacă vânzările de vehicule electrice în UE au crescut cu 26% din ianuarie până în octombrie anul acesta. Inclusiv mașinile electrice vor avea mici motoare cu combustibil de rezervă Potrivit declarațiilor a doi oficiali care s-au implicat în discuții, producătorii vor putea utiliza oțel nepoluant pentru a fabrica mașini. De asemenea, li se vor permite să producă conducă mașini electrice cu extensii de gamă mai largă, inclusiv mici motoare cu combustibil pe post de rezervă. Acestea urmau să fie interzise din 2035. Condițiile vor fi discutate de legislatori într-o prezentare a propunerii și orice schimbare va fi sprijinită de guvernele europene și Parlamentul European înainte de adoptarea legii. Comisia urma să revizuiască regulile anul viitor. Producătorii auto s-au opus interzicerii motoarelor cu ardere internă De ce această decizie dintr-o dată, acum când președintele Donald Trump a semnat ordin executiv în SUA pentru a crește producția de petrol și gaz? Interzicerea motorului cu ardere internă de către UE era văzut ca o parte totemică a legislației climatice a Pactului Verde European, scrie Financial Times. S-ar părea că producătorii auto au făcut lobby intens împotriva interzicerii mașinilor pe combustibil fosili. Ei și-au argumentat contestația pe motiv că le-ar fi imposibil să îndeplinească obiectivele impuse de UE până în 2035 din cauza tranziției lente la vehiculele electrice. În plus, nu există încă suficientă infrastructură în Europa pentru ca milioane de șoferi să-și alimenteze mașinile electrice. Regatul Unit, Franța și Spania insistă: „Viitorul industriei auto este electric” Țări membre UE precum Spania și Franța au susținut aplicarea interzicerii mașinilor cu motoare cu ardere internă în blocul comunitar. Cele două țări care și-au exprimat o poziție puternică în privința energiilor verzi, susțineau că măsura propusă „nu trebuie pusă sub semnul întrebării”. Atât Parisul și Madridul insistă că „viitorul industriei auto europene este electric”. Pentru a combate concurența cu vehiculele electrice chinezești ieftine și problema prețurilor ridicate la energie, cele două țări au pledat însă pentru o anumită flexibilitate: „super-creditele” pentru mașinile fabricate cu materiale europene. Și guvernul laburist din Marea Britanie a declarat că nu va renunța la propriile planuri de a realiza tranziția deplină la vehicule electrice începând cu 2035. Germania s-a opus. Merz: Vor exista milioane de mașini cu benzină și în 2050 Guvernele din Germania, Ungaria și Italia au fost, de asemenea, foarte critice față de interdicție. Însuși cancelarul german Friedrich Merz a susținut relaxarea politicilor climatice. „Realitatea este că vor exista în continuare milioane de mașini cu motor cu ardere internă în întreaga lume în 2035, 2040 și 2050”, a spus el. Producătorii auto, de la BMW și Renault la Stellantis, au susținut că ritmul tranziției către producția de mașini electrice în proporție de 100% este mai lentă contrar așteptărilor. Industria auto europeană este presată deoarece vehiculele electrice generează un profit mai mic decât modelele tradiționale cu motor cu ardere internă. Grupurile de mediu denunță anularea interzicerii mașinilor pe benzină Grupurile de mediu au avertizat că eliminarea interdicției din 2035 ar putea mări prăpastia dintre Occident și China. Beijinul pare să fie fruntaș la tranziția către vehicule electrice. „Eliminarea interdicției ar fi o greșeală majoră pentru Europa. Ar ajuta prea puțin producătorii de automobile, deoarece electrificarea este viitorul industriei și ar submina serios ceea ce a mai rămas din reputația Europei ca lider global în domeniul climei.”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la grupul de experți Bruegel, cu sediul la Bruxelles. Poziția României Europarlamentarul PNL Virgil Popescu anunță că, împreună cu colegii din Partidul Popularilor Europeni, solicită oficial eliminarea interdicției privind motoarele cu ardere internă. În practică, măsura ar fi însemnat scoaterea de pe piață a vehiculelor noi pe benzină și diesel. Însă, pe fondul presiunilor venite din partea mai multor state membre și a industriei auto, planul este acum abandonat sau supus unei revizuiri majore, potrivit informațiilor recente. Parlamentul European: 71% din emisiile de CO2 provin din transportul rutier Parlamentul European a susținut de la începutul acestui deceniu că transporturile au fost responsabile pentru sfert din totalul emisiilor de CO2 ale UE în 2019, din care 71,7% au provenit din transportul rutier, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. UE își propunea să realizeze o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi până în 2050, în comparație cu nivelul din anul 1990. În 2019, majoritatea mașinilor din transportul rutier din Europa foloseau motorină (67%), urmată de benzină (25%). Cu toate acestea, mașinile electrice au câștigat treptat teren, reprezentând 17,8% din totalul vehiculelor noi de pasageri înmatriculate în 2021, o creștere semnificativă față de 10,7% în 2020. Vânzările de vehicule electric au crescut brusc din 2017 și s-au triplat în 2020. Furgonetele electrice au reprezentat 3,1% din cota de piață pentru furgonetele noi înmatriculate în 2021. Statistici privind poluarea în UE Potrivit statisticilor ACEA, Finlanda are cele mai mici emisii medii de CO2 provenite de la mașinile noi din UE (60,9 g CO2/km), urmată de Suedia (61 g CO2/km) și Danemarca (73,3 g CO2/km). European Environment Agency a avertizat că peste 180.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la poluarea atmosferică – peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2023.
Adrian Severin: S-a lucrat foarte intens la mișcarea neo-marxistă din Europa, care a implicat mulți bani și lideri slabi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a explicat de ce vede actuala situație politică europeană ca fiind „uluitoare”. Discuția a pornit de la rolul administrațiilor americane și de la modul în care au fost impuși noi lideri în țările europene. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Situația de acum este uluitoare” Severin a vorbit despre transformările politice din ultimii ani și spune că schimbarea s-a produs treptat. El crede că începutul acestei evoluții s-a produs odată cu administrațiile americane, despre care afirmă că au influențat Europa și România. „Situația de acum este absolut uluitoare și o pun pe seama a două posibile cauze. În primul rând a fost lucrarea statului subteran, dacă vreți, sau poate că nu chiar subteran, ci un pic suprateran american. Administrațiile neoconservatoare și neobolșevice. Neoconservatorismul e un pic diferit de neobolșevism, dar acolo a fost o sinteză. Terminând cu cei patru ani ai lui Biden, cu alții din jur, gen Victoria Nuland, gen Hillary Clinton și așa mai departe, care au văzut ceea ce acum, într-un fel, spune mult mai dur Trump, că Uniunea Europeană, dar era altă Uniune Europeană, este un potențial concurent pentru America. Că Uniunea Europeană, care nu era atunci soroșistă și neobolșevică, ci avea o cu totul altă…”, afirmă invitatul. „Ni s-au impus lideri de mâna a șaptea” Severin a explicat și felul în care au apărut „noii lideri” pe scena politică. El dă exemplul Marii Britanii, unde susține că, după lideri cu personalitate precum Margaret Thatcher, au ajuns în funcții politicieni impuși. „Asta este o explicație. Sunt niște lideri, așa cum ni s-au impus nouă lideri în România, așa s-au impus lideri și în țările celelalte. În Marea Britanie a fost o lucrare foarte intensă pentru a se aduce niște lideri de mâna a șaptea. După ce eu am cunoscut-o pe ultima sută de metri pe Margaret Thatcher, după aia am cunoscut alți lideri importanți ai Marii Britanii. Erau niște oameni cu care nu eram obligați să fim de acord, dar care erau personalități.”, spune el. CITEȘTE ȘI: Anca Alexandrescu: „Cât am fost realizator de emisiune, i-am criticat pe cei care au cheltuit banul public fără responsabilitate” Anca Alexandrescu: „Când politicul ajunge într-o poziție, se trag unii pe alții. Se întâmplă acest lucru la toate partidele” Daniel Băluță: „Bucureștiul are nevoie de o viziune de dezvoltare comună. În prezent, acesta este FRAGMENTAT, ca un puzzle”
Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg
De la invazia rusă a Ucrainei, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au renunțat să mai cumpere gaz de la ruși (în mod direct). Între timp, Polonia încearcă să devină principalul punct de intrare din Europa de Est pentru gazul natural lichefiat furnizat la nivel internațional. Polonia încearcă să profite de reducerea livrărilor de gaze naturale către UE. Este o oportunitate care se întâmplă odată la un secol: Polonia ar putea deveni un jucător economic la nivel european dacă va reuși să-și realizeze obiectivele propuse. Pe termen lung ar putea să depășească chiar și Germania. Manevra aceasta ar putea remodela fluxul de combustibil în Europa. Statele învecinate ar putea avea o alternativă mai stabilă spre deosebire de Ungaria care încă cumpără cu dificultăți gaz de la ruși sau alte țări care îl importă de la Azerbaidjan sau Turcia. Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei Polonia ar putea deveni un jucător economic pe scena europeană Potrivit Bloomberg, Polonia condusă de președintele Karol Nawrocki are în vedere construirea unei noi infrastructuri de gaze. Aceasta ar viza și construirea unui terminal în Marea Baltică. Poziția geografică îi va permite Poloniei să conecteze mai multe rute cheie de aprovizionare. Deja operează un terminal cu o capacitate de 8,3 miliarde de metri cubi în orașul portuar Swinoujscie. Iar construcția unui nou terminal plutitor cu o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi este programată să fie finalizată în 2028. Rusia ar putea înceta să mai furnizeze gaz Europei din toamna anului 2027 Polonia remodelează „harta energetică” a Europei/ Rusia este scoasă din joc Prin construirea terminalului suplimentar, Polonia ar putea atrage noi cumpărători internaționali. De asemenea, Varșovia ar putea furniza gaz natural lichefiat de la Statele Unite către țările fără ieșire la mare, profitând din plin de momentul după ce Gazprom a redus furnizarea în 2022. Directorul executiv Slawomir Hinc de la Gaz-System a declarat într-un interviu recent: „Este un interes crescut pentru gazul natural lichefiat, atât în Polonia și în alte țări din regiunea noastră.” Acestea sunt: Republica Cehă Slovacia Ungaria „Polonia are deja avantaje structurale – dar cel mai important aspect îl reprezintă accesul pe care îl are la mare”, a declarat analistul Mykhailo Svyshcho. „De câteva decenii, întreaga regiune depindea de conductele cu gaz ale Rusiei și s-au făcut eforturi limitate în diversificare. În contrast, Polonia și-a dezvoltat propria infrastructură și asta o pune într-o poziție mai întărită. Polonia i-a livrat Ucrainei gaz într-o cantitate de 600 milioane de metri cubi în acest an. Anul următor ar putea să-i furnizeze 1 miliard de metri cubi. Între timp, 14 companii autohtone și străine și-au exprimat interesul pentru instalația planificată a Poloniei. Cererea prognozată pentru 2031-2032 ar putea să crească de 4 ori, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. În timp ce Polonia ar putea reconfigura „harta economică a Europei”, premierul Ungariei se încăpățânează să cumpere gaz de la ruși în continuare Europa ar putea renunța definitiv la gazul rusesc din 2027 Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei și este în discuții cu Slovacia guvernată de Robert Fico. Pe 3 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord preliminar pentru reducerea treptată a importurilor de gaze rusești. La finalul anului 2026 va intra în vigoare o interdicție completă a importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Livrarea de gaze prin conducte ar putea înceta definitiv din toamna anului 2027. Însă, Ungaria și Slovacia guvernate de Viktor Orban și Robert Fico s-au opus interdicției. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cum vrea cel mai bogat mogul al Kievului, Rinat Ahmetov, să salveze Ucraina în această iarnă
Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.
Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich
Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.
Jumătate dintre europeni îl consideră pe Trump un dușman al Europei, arată un sondaj
Dușman declarat – percepția asupra lui Trump variază semnificativ între țări. Sondajul a fost realizat pentru platforma de dezbatere Le Grand Continent, cu sediul la Paris. Jumătate dintre oameni consideră că riscul unui război cu Rusia este ridicat în următorii ani. Trei sferturi dintre respondenți doresc ca țara lor să rămână în Uniunea Europeană. Peste două treimi cred că țara lor nu ar putea să se apere în caz de război. În Belgia, 62% îl văd astfel, iar în Franța 57% au această opinie negativă. În Croația, doar 37% îl consideră dușman. În Polonia, procentul scade la 19%, cel mai mic din cele nouă țări sondaje. „Trumpismul” văzut ca forță ostilă, nu ca dușman strategic tradițional Jean-Yves Dormagen, profesor de științe politice și fondator al agenției Cluster17, analizează rezultatele, scrie The Guardian. „Pe întreg continentul, trumpismul este considerat în mod clar o forță ostilă”, declară el. Această percepție de dușman se consolidează față de decembrie 2024. Mai puține persoane îl descriu pe Trump ca „nici prieten, nici dușman” acum. Mai multe persoane îl consideră în mod clar ostil continentului european. Schimbarea de percepție este clară în doar câteva luni de la realegerea sa. Totuși, europenii consideră relația cu SUA importantă din punct de vedere strategic. Când au fost întrebați ce poziție ar trebui să adopte UE față de guvernul american, 48% au ales compromisul. „Europa nu se confruntă doar cu riscuri crescânde, ci și cu o transformare a mediului său istoric”, spune Dormagen. Continentul este „profund conștient de vulnerabilitățile sale” în fața amenințărilor multiple. Rusia văzută ca potențial dușman militar de majoritatea europenilor Sondajul realizat în Franța, Italia, Spania, Germania, Polonia, Portugalia, Croația, Belgia și Țările de Jos dezvăluie anxietăți militare profunde. O majoritate relativă (51%) consideră că riscul unui război deschis cu Rusia este ridicat. 18% îl consideră foarte ridicat. Rusia apare astfel ca potențial dușman militar real, nu doar teoretic pentru europeni. „Un astfel de rezultat ar fi fost de neimaginat cu doar câțiva ani în urmă”, afirmă Dormagen. Rezultatul „semnalează schimbarea opiniei europene către un nou regim geopolitic” tensionat. Posibilitatea unui conflict direct pe continent cu un dușman declarat este acum larg acceptată. Europenii nu mai văd pacea ca pe ceva garantat pe termen lung. Opiniile variază puternic în funcție de proximitatea geografică față de potențialul dușman. În Polonia, 77% consideră riscul de război ridicat datorită graniței comune cu Rusia. În Franța, 54% au această percepție, iar în Germania 51%. În Portugalia, doar 39% văd risc ridicat, iar în Italia 34%. Încredere scăzută în capacitatea de a face față unui dușman extern 69% dintre respondenții din cele nouă țări afirmă că țara lor nu este capabilă să se apere împotriva unui dușman precum Rusia. „Nu este cu adevărat” sau „deloc” capabilă, consideră majoritatea. Respondenții francezi erau cei mai încrezători în capacitatea de apărare împotriva unui dușman, dar cu doar 44%. Aceasta rămâne totuși o opinie minoritară chiar și în Franța. În Polonia, care are graniță comună cu potențialul dușman rus, 58% nu sunt încrezători în propriile capacități militare. „Intrăm într-o eră periculoasă”, avertizează Dormagen. Sentimentul de vulnerabilitate în fața unui dușman potențial este larg împărtășit pe continent. Doar 12% dintre respondenți nu se simt amenințați în mod special. Amenințările merg de la cele militare directe de la un dușman extern până la cele tehnologice, energetice și alimentare. Securitatea tehnologică și digitală a fost cea mai frecvent menționată amenințare (28%). Securitatea militară împotriva unui dușman tradițional urmează cu 25%. Europa se simte vulnerabilă pe multiple fronturi simultan în prezent. Cerere puternică de protecție europeană împotriva dușmanilor externi A existat o cerere puternică de ajutor european pentru securitate împotriva dușmanilor. 69% dintre oameni afirmă că UE ar trebui să joace un rol protector activ. Marea majoritate a respondenților din cele nouă țări susține apartenența la Uniunea Europeană. 74% declară că doresc ca țara lor să rămână în bloc pentru protecție comună. Acest sentiment este cel mai puternic în Portugalia (90%) și Spania (89%). Este cel mai slab în Polonia (68%) și Franța (61%), dar rămâne majoritar peste tot. La cinci ani de la Brexit, decizia Regatului Unit de a părăsi UE este văzută copleșitor ca eșec. 63% consideră că aceasta a avut impact negativ asupra Marii Britanii. Doar 19% consideră că Brexit a avut impact pozitiv. Dintre aceștia, doar 5% consideră că impactul a fost foarte pozitiv pentru Regatul Unit. Europenii doresc să rămână uniți în fața unui Trump considerat dușman și a unei Rusii văzute ca amenințare militară reală. Unitatea europeană devine esențială pentru securitate.
A fost aleasă cea mai bună pizza din Europa și nu este făcută în Italia
A fost aleasă cea mai bună pizza din Europa și nu este făcută în restaurantele din Italia. Asttfel, European Pizza Show, o competiție organizată la Londra a pus în evidență o mică pizzeria din Bruxelles, Belgia. Ea a câștigat titlul de „cel mai bun producător european de pizza”, scrie DHnet. Deși Belgia este cunoscută pentru cartofii prăjiți, se pare că țara excelează și la pizza. O mică pizzeria din Schaerbeek, denumită Biga, tocmai a strălucit la European Pizza Show, de la Londra. Acolo, Nicola Falanga a câștigat titlul de „Cel mai bun producător european de pizza” la categoria contemporană. Preparatul a cucerit juriul. Pentru a o realiza, pizzerul a utilizat faimosul său aluat special, realizat din cereale străvechi și făinuri integrale, apoi maturat mult timp pentru a-și dezvălui finețea. De asemenea, aluatul a fost deosebit de bine hidratat, rezultatul unei cercetări constante. Pe această bază, s-a adăugat o garnitură construită în jurul a trei sosuri diferite de roșii. A fost adăugată și apă de roșii fermentată Piennolo, aplicată delicat cu un spray, un pesto crocant pentru textură, dar și o spumă ușoară de mozzarela de bivoliță. „O pizza care reprezintă viziunea mea asupra creativității: tehnică, alegerea cu grijă a ingredientelor și dorința de a surprinde”, a scris pizzerul pe Instagram. „Fiecare element este conceput pentru a crea o explozie de gust, aromă și textură care spune povestea ideii mele de bucătărie contemporană. Mulțumiri imense celor care mă susțin în fiecare zi și celor care cred în calitate și inovație,” a spus câștigătorul distincției. Autorul recomandă: Cum să prepari pizza în 15 minute. Rețetă pentru un aluat omogen cu 5 ingrediente