Țările europene s-au aflat în zona de acțiune a rachetelor iraniene. Iranul a tras pentru prima oară cu intercontinentale care ajung la 4000 de km
Baza se află la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul Iranului, o distanță care depășește raza de acțiune anunțată anterior a rachetelor iraniene cu rază medie de acțiune, potrivit bild. Nu există încă o confirmare oficială a caracteristicilor armamentului folosit. Analiștii militari sugerează că ar fi putut fi utilizată o versiune modernizată a rachetelor de tip Khorramshahr sau lansatoare bazate pe rachete spațiale. Astfel de sisteme ar putea, teoretic, să acopere distanțe mari, însă ar putea pierde din precizie în acest caz. „Se presupunea întotdeauna că acestea zboară doar pe o distanță de 2.000 până la 2.500 de kilometri. Rachetele au fie o rază de acțiune mai mare decât cea preconizată anterior de serviciile de informații, fie au fost lansate fără focoase”, subliniază expertul militar Carlo Masala într-o discuție cu BILD. Analiștii observă că, la o rază de acțiune de aproximativ 4.000 de kilometri, orașele europene s-ar putea afla în zona de acțiune, însă țările NATO dispun de sisteme de apărare antirachetă, concepute pentru a intercepta obiectivele balistice.
Trump: Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie. Președintele SUA atacă din nou aliații
Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”. Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă. Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.
De ce a dat Gigi Gonzalez America pe Europa. Cât muncește americanca în Valencia față de Chicago
Gigi Gonzalez s-a mutat din Chicago în Spania. Americanca a dat o carieră de antreprenor în SUA pe o viață de huzur în Spania. Gonzalez spune că în America lucra, în mod tradițional, 40 de ore pe săptămână ca propriul ei șef, conducând The First Gen Mentor. Acum, în Europa, muncește doar 16 ore pe săptămână, publică CNBC. Gigi lucrează 16 ore pe săptămână și este semi-pensionată: „Primești o singură viață. Trăiește-o cum trebuie” este sfatul ei. În plus are o nouă regulă: Nu lucrează vinerea. „Vinerea este ziua mea de comisioane”, spune Gonzalez, în vârstă de 36 de ani. „Atunci merg la dentist. Atunci îmi duc câinele la plimbare, sau îmi fac unghiile.” În restul săptămânii de lucru, Gonzalez își menține „programul încărcat”, lucrând de luni până joi între orele 14:00 și 18:00. Gonzalez spune că lucra în SUA, în mod tradițional, 40 de ore pe săptămână ca propriul ei șef, conducând The First Gen Mentor, unde era educator financiar, creator de conținut și autoare. Apoi, Gonzalez s-a mutat din Chicago în Valencia, Spania, împreună cu soțul ei, în mai 2025. De atunci, cheltuielile ei personale au scăzut suficient pentru a face posibilă o săptămână de lucru de 16 ore. Mutarea i-a transformat echilibrul dintre viața profesională și cea personală, finanțele și perspectivele asupra unui viitor pe termen lung în străinătate. Călătoria lui Gonzalez în străinătate a început în 2019. Într-o zi, discuta despre jobul ei în domeniul serviciilor financiare la o zi dedicată carierei la liceu și i-a sfătuit pe studenți să studieze în străinătate, dacă este posibil, lucru pe care a regretat că nu l-a făcut ea însăși. După ce și-a repetat regretul în șapte prezentări diferite în acea zi, Gonzalez a decis că nu era prea târziu pentru ea să locuiască în străinătate ca adult. Ea spune că a petrecut următorii doi ani economisind aproximativ 20.000 de dolari cu scopul de a-și lua un an sabatic de la serviciu. După câteva cercetări, ea și soțul ei și-au îndreptat atenția către Spania, unde Gonzalez poate solicita cetățenia după doi ani de rezidență datorită cetățeniei sale mexicane. (În prezent, deține dublă cetățenie în SUA și Mexic, unde s-au născut părinții ei.) Cel mai bun sfat, pe patul de moarte Gonzalez spune că atunci când le-a spus prietenilor și familiei despre planurile ei de a se muta în străinătate, mulți dintre ei nu și-au dat seama de cât timp plănuia acest lucru. „Mulți oameni văd [pe alții] trăind cea mai bună viață a lor în Europa, apoi analizează procesul, se simt copleșiți și nu o fac”, spune Gonzalez. Ea recomandă oamenilor să exploreze cu adevărat de ce vor să se mute în străinătate. Apoi, „creează sistemele și schimbă-și mentalitatea financiară pentru a putea atinge aceste obiective”. „Acesta este cu siguranță unul dintre lucrurile pentru mine, dacă aș fi fost pe patul de moarte, pentru care aș fi regretat că nu am experimentat niciodată viața în străinătate”, adaugă ea. „Primești o viață. Trăiește-o bine.”
Anvelopa monstru a primit undă verde pentru a fi vândută în Europa. Care sunt caracteristicile uimitoare ale acestei mega componente auto
Cea mai mare anvelopă agricolă din lume a primit undă verde pentru a fi comercializată în Europa. Goodyear Farm Tires, parte a Titan International, a primit omologarea ECE pentru LSW1400/30R46. Această anvelopă XXL a fost special dezvoltată pentru cele mai mari utilaje agricole și este concepută pentru a oferi avantaje deosebite pe solurile umede, publică Agrointel. Potrivit producătorului Goodyear, anvelopa gigant se caracterizează prin proprietăți maxime de tracțiune și flotabilitate în condiții umede și noroioase. Datorită unui diametru mai mare al jantei și a unui flanc mai mic decât o anvelopă convențională, anvelopele LSW sunt concepute pentru a oferi caracteristici excepționale de flotație. Anvelopele LSW sunt destinate să se afunde mai puțin în terenul umed și să ofere o stabilitate mai mare și o rulare mai lină pe șosea. Anvelopele LSW pot fi conduse cu o presiune cu 40% mai mică decât anvelopele standard, comparabil cu anvelopele VF. Potrivit Goodyear, modelul benzii de rulare Custom Flo Grip și designul LSW , împreună cu modelul adânc al benzii de rulare R-2, sunt destinate să ofere un echilibru optim între capacitatea de încărcare.
Se schimbă regulile la frontieră pe 10 aprilie în Europa. Amprenta digitală devine obligatorie
De pe 10 aprilie, Europa face un pas important spre digitalizarea completă a controlului la frontieră. Este vorba despre ștampila de pașaport care va fi înlocuită definitiv cu un sistem automatizat de înregistrare biometrică, cunoscut sub numele de EES (Entry/Exit System). Sistemul a fost lansat gradual începând cu 12 octombrie 2025 în toate cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv în România, însă data de 10 aprilie marchează momentul în care implementarea devine completă și obligatorie la toate punctele de frontieră externă, relatează Ziarul Românesc. Orice cetățean non-european care intră sau iese din spațiul Schengen va fi înregistrat digital la fiecare traversare a frontierei. EES colectează numele complet, datele documentului de călătorie, amprenta digitală, imaginea facială și data și locul intrării și ieșirii din spațiu. Datele se stochează trei ani, perioadă în care călătorul nu mai trebuie să le furnizeze din nou la fiecare trecere, sistemul îl recunoaște automat. Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și Elveției, precum și persoanele cu permis de ședere valabil în UE nu sunt supuși sistemului EES. Aceasta înseamnă că românii cu cetățenie română sau cu reședință legală în oricare țară Schengen trec prin coridoarele obișnuite, fără înregistrare biometrică suplimentară. Cel mai vizibil efect al noului sistem se observă în timpii de așteptare la frontieră. Rapoartele din primele luni de implementare etapizată au indicat creșteri ale duratei de procesare cu până la 70% în unele aeroporturi europene, iar în perioadele aglomerate s-au înregistrat cozi de până la trei ore, potrivit datelor publicate de Airport Council International Europe. Autoritățile europene au precizat că această situație este normală în perioada de tranziție și că sistemul va deveni mai eficient pe măsură ce infrastructura se dezvoltă și călătorii se obișnuiesc cu noile proceduri. Persoanele care dețin pașapoarte biometrice pot utiliza kioskuri self-service din punctele de frontieră dotate corespunzător, unde își scanează documentul, oferă amprenta și fotografia facială, iar datele sunt înregistrate automat. Recomandările autorului:
Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia
La 4 ani de la invazia rusă a Ucrainei, Uniunea Europeană a continuat să importe petrol din Rusia, deși Moscova a fost lovită cu sancțiuni financiare. În contextul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina, cantitatea de gaz importat de UE din Rusia a continuat să scadă de la 150,2 de miliarde de metri cubi (2021) la 40,9 de miliarde de metri cubi (2025), arată statisticile Consiliului European. Kyiv Independent , care a citat ONG-ul german Urgewald, a estimat că UE a importat din Rusia gaz lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, prin terminalul Yamal LNG. Franța este țara europeană care a importat cel mai mult gaz lichefiat rusesc (6,3 milioane de tone), urmată de Belgia (4,2 milioane de tone). România a importat mai mult gaz rusesc în 2025, cu 57% mai mult în raport cu 2024, potrivit Reuters. În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro. În ianuarie-august 2025, factura UE pentru combustibilii Rusiei s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro. UE a continuat să importe petrol și gaz din Rusia în 2025, dar la un nivel mai mic raportat la ultimii 5 ani Eurostat a estimat că UE a continuat să importe și petrol rusesc, dar la nivel mai mic în comparație cu cel de acum 5 ani: de la o cantitate de petrol în valoare de 28,74 miliarde de euro în prima parte a anului 2021 la o cantitate de petrol care valorează 1,12 miliarde în ultima parte a anului 2025. Un oficial rus (vice-premierul Alexander Novak) a declarat că exporturile de petrol rusesc către Europa au fost aproximativ 25 milioane tone în 2025, potrivit Reuters. Înainte de războiul din Ucraina și sancțiunile europene, Rusia exportase 175 de milioane de tone de petrol în Europa. Consiliul European reamintește că importul de gaz natural lichefiat din Rusia va fi interzis pentru statele membre UE începând din ianuarie 2027. Importul de gaze naturale prin gazoducte va fi interzis din toamna anului 2027. De la 1 martie 2026, toate statele membre UE trebuie să-și pregătească planuri pentru a-și diversifica furnizorii de gaz și pentru a înlocui gazul rusesc. Și țările membre UE care încă importă petrol rusesc vor fi obligate să-și diversifice planurile. Vladimir Putin a amenințat în contextul crizei petroliere de la izbucnirea războiului din Iran că ar putea opri permanent livrarea de gaze Europei: „Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem chiar acum livrările”. Cât profit a făcut Ucraina din tranzitul petrolier? În 2025, Ucraina a obținut profit de 200-250 de milioane de dolari din taxele de tranzit pentru 9,7 milioane de petrol rusesc, prin ramura sudică a conductei Drujba, arată analizele ExPro. Destinațiile principale au fost Slovacia (4,9 milioane de tone) și Ungaria (4,35 milioane de euro). Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba: „Am sunat-o pe Ursula von der Leyen”
Țara din Europa care crește salariul minim. Și românii care muncesc aici vor primi mai mulți bani
Într-o țară din Europa va crește salariul minim, în 2026. În acest sens, angajații din mai multe ramuri, inclusiv unii dintre românii care muncesc aici, vor primi mai mulți bani. Iată mai jos, în articol, detaliile. La începutul anului, în Germania, salariul minim la nivel național a fost majorat de la 12,82 euro la 13,90 euro. Însă, nu toți angajații beneficiază de această creștere, deoarece a fost aplicată doar în anumite ramuri. O altă majorare este preconizată pentru primăvara acestui an, din aprilie 2026. Creșteri ale salariilor minime vor fi aplicate, de pildă, în ramura construcțiilor. La începutul anului 2026, pentru muncitorii necalificați, în domeniul acoperișurilor, salariul minim a crescut la 14,96 de euro pe oră. Altfel, în cazul lucrătorilor calificați, salariul minim va rămâne stabil conform contractului colectiv valabil până în 2028, potrivit Ziarulromanesc.de. Germania, țara din Europa care crește salariul minim În ce sectoare vor fi majorări ale salariului minim Ajustări salariale au fost aplicate și în sectorul montării schelelor, cu 7,5%. Salariul minim a ajuns la 14,35 euro pe oră. În domeniul construcțiilor, în primul trimestru al acestui an nu vor avea loc majorări, ci abia de la 1 aprilie 2026. Va fi o creștere cu 3,9%. Începând cu data de 1 martie 2026, în industria materialelor de construcții, sectorul „Steine und Erden” din Bavaria, vor avea loc majorări cu 3,3%. Ultima majorare a avut loc în iunie 2025, de 2,45%. Până la finalul lui aprilie 2026, salariul minin va rămâne neschimbat în industria betonului și a prefabricatelor din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și regiunea Centru-Est. Prima de vacanță a fost crescută cu 150 de euro, de la 1 ianuarie 2026. Schimbări abia se vor produse de la 1 martie 2026 în industria cărămizilor din nordul Germaniei, fiind vorba despre o creștere cu 1,8%. Nu se cunoaște, însă, dacă majorarea va avea loc. Altfel, a rămas în vigoare plata unică de 90 de euro, care va fi achitată în iunie, în Renania de Nord-Westfalia și sudul Saxoniei Inferioare. Autorul recomandă: Categoriile de români care ar putea lua 1.000-1.250 de lei în plus la salariu. Ce arată un nou proiect de ordonanță de urgență 525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Ce salariu are un shaormar în 2026. Câți bani primește, în funcție de orașul din România în care este shaormeria la care e angajat Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Cum pierd europenii bani ținând economiile în bancă
Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews. Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii. Pierderea de potențial financiar Datele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni. De ce evită europenii investițiile? Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată. În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital. În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid. Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive. „Inerția financiară” și teama de a greși Potrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură. Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.
Orașul cel mai urât din lume care atrage turiștii ca un magnet. În ce constă farmecul său
Cotidianul olandez „De Volkskrant” a desemnat Charleroi, în 2008, drept „cel mai urât oraș din lume”. De atunci, acest titlu a fost preluat de numeroase ghiduri de călătorie și mass-media. Efectul contrar a fost că eticheta i-a făcut curioși pe turiști, contribuind astfel la prsperitatea orașului, pentru că Charleroi nu este nici sărac, nici ieftin. Orașul atrage turiști curioși să descopere o combinație unică de moștenire industrială, artă stradală și proiecte culturale inovatoare, relatează Travel Book. Orașul reinventat Locuitorii orașului au început să privească această etichetă cu umor, dar ea reflectă totuși o parte din realitate. Orașul este presărat cu foste fabrici abandonate, turnuri industriale ruginite și vaste terenuri părăsite, moștenite din perioada sa de glorie ca centru industrial al Belgiei în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, când industria cărbunelui, oțelului și sticlei prospera. Începând cu anii 1970, declinul industriei a lăsat în urmă structuri masive, care domină peisajul urban. Deși trecutul industrial al orașului este evident, Charleroi începe să-și reinterpreteze identitatea. Potrivit Travel Book, transformările urbane și influențele culturii pop au transformat locurile abandonate în spații pentru artă. Bucla neagră În loc să demoleze vechile structuri, Charleroi le integrează în noua sa identitate. Zonele industriale abandonate devin acum decoruri pentru evenimente culturale, proiecte de street art și turism alternativ. Un punct central al acestui curent este „Boucle Noire”, un traseu de 20 de kilometri care traversează foste zone industriale și opere de artă stradală. Inițial gândit ca o intervenție artistică, traseul a devenit o atracție turistică, vizitată frecvent alături de ghizi locali. Urban Dream” Proiecte precum „Urban Dream” au transformat zonele urbane de-a lungul râului Sambre și fostelor fabrici în spații animate de artă și culoare. Charleroi nu înseamnă doar artă stradală. Orașul găzduiește cel mai mare muzeu de fotografie din Europa, cu peste 80.000 de lucrări expuse într-o fostă mănăstire. De asemenea, centrul cultural Le Vecteur organizează concerte, expoziții și evenimente experimentale, iar tradiția benzii desenate, specifică regiunii, este bine reprezentată prin personaje celebre precum Marsupilami. Un alt punct de atracție din Charleroi este Belfrédul, turnul înalt de peste 70 de metri care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Situat la primărie, acest monument amintește vizitatorilor că orașul are o istorie bogată, dincolo de trecutul său industrial. Recomandarea autorului: TOP 20 – orașe din Europa prietenoase pentru pietoni, cu obiective turistice aflate la câțiva pași unele de altele. Pe ce loc se află Bucureștiul
CSM București a distrus-o pe Ferencvaros în Liga Campionilor, chiar în Ungaria, și e din nou o forță reală a Europei!
Formația pregătită de Bojana Popovic a dominat partida cu Ferencvaros de la un capăt la celălalt, demonstrând că a redevenit o forță reală a Europei. Echipa Primăriei Capitalei a urcat, provizoriu, pe locul 2 în Grupa B din Liga Campionilor, cu 18 puncte, dar poate fi depășită de Odense, dacă nu pierde cu Ikast. CSM București are șanse reale să se califice direct în sferturile Ligii Campionilor, după ce a distrus Ferencvaros în Ungaria Campioana României a învins Ferencvaros, chiar în Ungaria, în etapa 13, penultima, din Grupa B a Ligii Campionilor, cu 35-20 (17-15). A fost un meci dominat de CSM București de la un capăt la celălalt. A fost al 16-lea meci direct în Liga Campionilor. În tur, CSM București s-a impus cu 31-28, meci în care Omoregie, care în sezonul viitor va juca la Ferencvaros, a înscris de 8 ori. Omoregie este golgheterul CSM și a treia cea mai prolifică jucătoare a competiției, cu 79 de goluri, în timp ce Katrin Klujber și Emily Vogel s-au evidențiat la Ferencvaros, cu 66, respectiv 61 de goluri. Ferencvaros avea, la ora partidei, a treia cea mai bună apărare din actuala ediție a Ligii Campionilor și cea mai bună din Grupa B, cu 336 de goluri primite. CSM încasase cu 12 mai mult. „Cred că va fi un meci dificil, dar suntem gata să luptăm! Facem tot ce putem pentru a ne face treaba și luăm meci cu meci. Cred că suntem într-un ritm bun acum și sper doar să continuăm și să împingem”, spunea, înaintea confruntării, Anne-Mette Hansen, fundașul dreapta al lui CSM București. „Ne așteaptă o bătălie uriașă, dar vrem să păstrăm poziția pentru care am luptat în ultimele săptămâni. Știm că sunt jucători foarte buni la București. Vom înfrunta jucători de top pe fiecare poziție, dar ne vom pregăti bine și vom face tot posibilul să reușim”, completa Julia Hársfalvi, jucătoarea formației maghiare. CSM București are avantaj față de Brest și Odense la meciurile directe Ultima etapă se va juca pe 21 februarie și au loc meciurile Krim – Brest, CSM București – Ikast, Odense – Ferencvaros și Sola – Podravka. Șansele ca formația bucureșteană să termine pe primul loc sunt mici, deoarece Brest are un avans de două puncte. Pentru ca acest lucru să se întâmple, echipa franceză trebuie să piardă, iar CSM să se impună, deoarece primul criteriu de departajare în caz de egalitate este al rezultatelor din meciurile directe. Echipa Primăriei Capitalei a pierdut în Franța la 3 goluri, dar s-a impus la 6 pe teren propriu. Și în fața celor de la Odense CSM București are avantaj la meciurile directe. În partidele anterioare, CSM a obţinut rezultatele: 27-28 cu Ikast Handbold, 31-28 cu Ferencvaros Budapesta, 31-34 și 40-34 cu Brest Bretagne Handball, 34-24 şi 33-28 cu Podravka, 27-31 şi 26-20 cu Krim Ljubljana, 30-36 şi 33-24 cu Odense, 38-30 şi 34-31 cu Sola HK. Primele două din ambele grupe ale Ligii Campionilor se califică direct în sferturile de finală ale competiției. De asemenea, formațiile clasate între locurile 3 și 6 joacă, în cruciș, play-off-ul pentru acederea în faza eliminatorie. Cele de pe locul 3 întâlnesc echipele de pe 6, iar formațiile de pe 4 pe cele de pe 5.