Europa a descoperit o vulnerabilitate majoră după ce Trump a renunțat la planul cu rachete americane
Aceste arme de mare precizie permit lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, scrie FT. Planul convenit în timpul administrației Biden prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică aflată adânc pe teritoriul Rusiei. Experții în securitate consideră că sistemele DPS sunt importante din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să intre în acțiune. De ce statele europene nu au dezvoltat aceste arme Țările europene din NATO au mizat timp de decenii pe protecția oferită de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce înseamnă că NATO ar avea nevoie de superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei. Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu pot acoperi nevoile defensive ale întregului continent european. Pentru a reduce dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în faze incipiente, iar primele rezultate concrete sunt așteptate abia după 2030. Specialiștii în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar. Una dintre variantele analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În paralel, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, unele fiind utilizate și în Ucraina. Germania intenționează să colaboreze și cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.
România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025
În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Macron avertizează că președinții SUA, Rusiei și Chinei se opun cu îndârjire europenilor
„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor. Așadar, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi”, a declarat Macron într-o discuție cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Atena, potrivit Politico. „Trebuie să avem mai multă încredere în noi și să venim cu o agendă”, a adăugat el. Macron a mai spus că tensiunile cu Statele Unite ar putea continua și după încheierea mandatului lui Donald Trump. „Este o tendință istorică. Putem colabora cu SUA pe anumite teme și acest lucru are în continuare sens, datorită valorilor comune și legăturilor istorice, dar cred cu tărie că această abordare a SUA va continua”, a afirmat el. El a explicat că, în primul mandat al lui Trump, multe state europene au considerat situația drept una temporară, care nu necesita schimbări majore. „Acum, mulți colegi sunt mai lucizi, pentru că, după atâția ani, spunem: trebuie să reacționăm. Trebuie să acționăm ca europeni, să fim mai uniți, să ne apărăm propriile interese. Pentru mine, aceasta este direcția corectă”, a mai spus acesta. Macron a ajuns la Atena după o reuniune informală a Consiliului European, desfășurată în Cipru. Vizita are loc în contextul în care Grecia și Franța urmează să semneze sâmbătă reînnoirea unui acord bilateral de securitate.
Soluția Uniunii Europene la criminalitate: monitorizarea emoticoanelor din țările UE
Autoritățile europene de reglementare, Comisia Europeană și Consiliul Coordonatorilor Serviciilor Digitale susțin aplicarea Legii privind serviciile digitale. Potrivit Comisiei Europene , un prim raport privind riscurile platformelor online și a motoarelor de căutare a fost publicat. Pericolele lumii online vor fi combătute mai dur în UE Raportul susține că riscurile majore sunt: distribuirea conținutului ilegal; amenințarea drepturilor fundamentale; provocările protecției drepturilor intelectuale; fraudele cibernetice de pe piețele online. UE a devenit mai preocupată de sănătatea mintală și protejarea minorilor. Sisteme automate vor putea detecta emoji-uri folosite pentru ascunderea activităților ilegale Comisia Europeană ar urma să implementeze sisteme automate pentru a detecta chiar și emojis folosite pentru activități online ilegale, precum vânzarea de droguri. Digital EU a postat pe X mesajul: „Un emoji nu este întotdeauna doar un emoji”. Autorul recomandă: Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE
Tot mai multe țări europene anulează concertele lui Kanye Ye West. Turneul din UE, sub semnul întrebării
Seria de anulări continuă pentru Kanye „Ye” West, după ce Polonia și Elveția au decis să renunțe la concertele programate în această vară. Artistul urma să urce pe scenă pe 19 iunie, pe stadionul Silezia din Chorzów, însă evenimentul a fost anulat din „motive formale și legale”. Decizia a venit în contextul criticilor dure formulate de oficiali polonezi. Ministrul Culturii a subliniat că trecutul artistului și declarațiile sale nu pot fi ignorate într-o țară marcată de istoria Holocaustului, mai transmite Euronews. În Elveția, clubul FC Basel a confirmat că nu va găzdui concertul programat, invocând valorile instituției și refuzul de a oferi o platformă unui artist controversat. Presiuni crescânde după interdicții și amânări Anulările vin după ce autoritățile britanice i-au interzis accesul în Regatul Unit, ceea ce a dus la anularea participării la festivalul Wireless. În Franța, concertul programat la Marsilia a fost amânat. Aceste decizii reflectă o presiune tot mai mare asupra organizatorilor și autorităților din Europa, pe fondul reacțiilor generate de declarațiile și acțiunile controversate ale artistului din ultimii ani. Declarații controversate și consecințe internaționale Controversele legate de Kanye West datează din 2022, când artistul a făcut o serie de declarații antisemite în mediul online. Ulterior, a fost suspendat de pe platforme sociale și a pierdut contracte importante cu branduri internaționale. Situația s-a agravat în 2025, când artistul a lansat produse și conținut asociate simbolurilor naziste, generând reacții critice la nivel global și măsuri restrictive din partea unor state. Deși West și-a cerut scuze public și a invocat probleme de sănătate mintală, reacțiile rămân împărțite, iar multe instituții culturale refuză să colaboreze cu el. Turneul european, în incertitudine În prezent, doar câteva concerte mai sunt programate în Europa, inclusiv în Turcia, Olanda, Italia, Spania și Portugalia. Cu toate acestea, pe fondul valului de anulări, există tot mai multe semne de întrebare privind desfășurarea completă a turneului. Organizatorii și autoritățile locale analizează situația, iar viitorul concertelor rămâne incert în contextul reacțiilor publice și politice.
„Trump și Putin au fost bătuți măr de poporul maghiar. Traian Băsescu, comentariu acid după înfrângerea lui Viktor Orban
Implicat masiv în campania pentru susţinerea lui Viktor Orban, tandemul Donald Trump – Vladimir Putin, a fost bătut măr de poporul maghiar. Duminică Trump şi Putin au aflat că există ceva mai puternic decât armele lor nucleare aducătoare de moarte, mai puternic decât bombardierele lor aducătoare de moarte, mai puternic decât rechetele lor aducătoare de moarte, mai puternic decât milioanele lor de soldaţi gata să moară pe câmpurile de luptă invadând ţări străine, fără să ştie de ce. Acest “ceva mai puternic” decât armele se numeşte “vot democratic”. Şi Trump şi Putin urăsc democraţia şi Lumea cu Reguli. Ei urăsc Europa Democratică, urăsc Europa Unită, urăsc Europa cu Reguli, urăsc Europa cu Valori. Trump şi Putin îşi doresc să destrame Europa pentru a o controla şi stăpâni. Partidul de opoziție Tisza , condus de Péter Magyar, a obținut o victorie istorică în alegerile parlamentare din Ungaria desfășurate pe 12 aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Peter Magyar a obținut 138 de mandate din totalul de 199 în noul Parlament. Această cifră depășește pragul de două treimi (133 de locuri) necesar pentru a amenda Constituția. Premierul Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea la scurt timp după închiderea urnelor, descriind rezultatul ca fiind „dureros, dar fără echivoc”. Liderul Tisza, Péter Magyar, a declarat că rezultatul reprezintă „eliberarea Ungariei” și deschide calea către reforme majore și refacerea relațiilor cu Uniunea Europeană.
Revenire în forță pentru Dacia în Europa, după problemele de producție
După un început de an marcat de probleme logistice și întârzieri în producție, Dacia începe să recupereze teren pe piețele europene. Datele din martie indică o revenire clară în Franța și Spania, unde vânzările sunt în creștere, iar modelul Sandero își recâștigă pozițiile de top, relateză Profit.ro. Creștere vizibilă în Franța, după un start dificil Dacia a înmatriculat 14.884 de autoturisme în Franța în luna martie, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția vine după două luni slabe, în care marca a înregistrat scăderi semnificative. „La sfârșitul anului trecut am avut o schimbare de modele și de asemenea de motoare. Am putea avea o ușoară încetinire, mai mult din cauza logisticii și a schimbărilor în producție decât a comenzilor, a explicat anterior Katrin Adt, CEO Dacia, precizând ulterior că s-au înregistrat blocaje în transportul maritim, în zona Gibraltar, din cauza vremii nefavorabile.” Noul model Dacia va fi construit în Slovenia Problemele par însă în mare parte depășite. Sandero a ajuns la 13.633 de unități vândute în Franța și a urcat pe locul 3 în clasament. În schimb, Duster rămâne în afara top 10, cu 7.650 de unități, în timp ce Bigster a bifat 4.306 mașini livrate. Chiar și în aceste condiții, bilanțul pe primul trimestru rămâne negativ pe piața franceză, cu un recul de 17,8%, însă compania mizează pe o recuperare în lunile următoare. Spania: Sandero revine lider de piață În Spania, Dacia urmează un tipar similar. Sandero a redevenit cea mai vândută mașină din țară, cu 3.317 unități în martie și un total de 7.526 în primul trimestru, menținând un avans față de principalii competitori. Per total, marca a vândut 5.903 autoturisme în martie și a urcat pe locul opt în clasamentul general, cu o ușoară creștere față de anul trecut. Totuși, pe întreg trimestrul, Dacia rămâne pe minus, cu o scădere de 12,5%. Oficial! Cât vor costa noile modele Dacia Logan, Sandero și Sandero Stepway / Plus: Detalii despre Dacia Spring Electric Producția noilor modele, factor decisiv pentru revenire Restul gamei Dacia a avut volume mai reduse în Spania: Bigster – 622 unități, Duster – 1.406, Jogger – 434 și Spring – 124. Un element-cheie în evoluția vânzărilor îl reprezintă relansarea producției pentru modelele Sandero, Jogger și Logan facelift, alături de noile motorizări. Producția a fost demarată abia în martie, iar livrările au început spre finalul lunii. Decalajul a generat un gol temporar în livrări, amplificat de problemele logistice anterioare, însă reluarea ritmului de producție ar putea susține revenirea Dacia în trimestrele următoare. AUTORUL RECOMANDĂ
Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: Pragul de 10 lei/litru devine noua bază/Motorina ieftină nu mai este un scenariu credibil
Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preţ, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noul nivel de referinţă, în contextul unor schimbări structurale pe piaţa energetică, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), scrie G4Media. „Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de pieţe, politicieni şi public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preţ, nu despre o deviaţie de la normal. Vorbim despre sfârşitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepţie. Este noua bază”, explică Dumitru Chisăliţă, într-o analiză transmisă duminică. Potrivit acestuia, percepţia că preţurile la energie cresc şi scad în mod ciclic, revenind la niveluri medii, nu mai corespunde realităţii actuale. „Ani la rând am fost învăţaţi că energia funcţionează ciclic: creşte, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică. Pentru că această medie nu mai există. Globalizarea energetică – acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării – a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine şi cât de „sigur” este. Iar siguranţa costă. Mult.”, a adăugat specialistul. El susţine că statele europene prioritizează tot mai mult securitatea energetică în detrimentul costurilor, ceea ce conduce la preţuri mai ridicate. „Autonomia energetică este noul lux obligatoriu. Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preţ, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanţă logistică şi stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă. Această schimbare nu este temporară. Este structurală. Iar orice structură nouă vine cu un nou nivel de cost. Mai ridicat”, a menţionat preşedintele AEI. Chisăliță: „Europa plătește mai mult decât alții” În opinia sa, conflictul declanşat prin războiul din Ucraina a distrus definitiv iluzia că energia este doar o marfă. Astfel, energia este acum instrument de presiune geopolitică. „Asta înseamnă că preţul ei nu mai reflectă doar cererea şi oferta, ci şi riscul, tensiunea, strategia. Volatilitatea nu mai este o excepţie, ci o componentă permanentă. Şi, mai important, înseamnă că Europa plăteşte mai mult decât alţii”, a mai spus Chisăliţă. Pe de altă parte, el a subliniat că discuţia publică se concentrează obsesiv pe preţul petrolului brut, însă adevărata vulnerabilitate a Europei este capacitatea de rafinare. „Europa a închis rafinării, a redus investiţiile şi a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situaţie paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puţin discutate, dar decisive schimbări structurale”, a afirmat specialistul. De asemenea, el susţine că taxele au crescut semnificativ şi au devenit „podeaua invizibilă”. „Chiar şi într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, supratazele, taxele la taxe, TVA-ul şi extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care preţul nu poate coborî. Nu pentru că piaţa nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite. Astfel, scăderea preţului petrolului este amortizată fiscal. Iar creşterea este amplificată”, a mai spus Chisăliţă.