Europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a oferit un interviu postului Russia Today
Europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a analizat recentele incidente de securitate la Russia Today. Liderul politic a expus viziunea sa privind gestionarea situației din spațiul aerian românesc. În cursul unui interviu acordat postului de televiziune Russia Today la sfârșitul lunii mai, au fost aduse în discuție teme sensibile legate de securitatea națională, poziția strategică a României pe flancul estic și modul în care autoritățile de la București și structurile internaționale reacționează la prezența obiectelor de zbor neautorizate în proximitatea granițelor. Discursul s-a axat pe necesitatea unor verificări riguroase și pe contestarea modului actual de gestionare a fondurilor destinate apărării. Solicitarea de investigații și evaluarea incidentelor cu aparate de zbor O primă temă abordată în cadrul intervenției media a vizat stadiul cercetărilor privind resturile de drone identificate pe teritoriul național și starea de spirit a populației din zonele de frontieră. În acest context, s-a subliniat importanța de a nu emite verdicte definitive înainte ca specialiștii să își încheie analizele tehnice. Europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a explicat demersurile sale și interpretarea pe care o dă situației actuale: „Am intervenit în favoarea românilor pentru că erau foarte agitați și se temeau că Rusia ar putea ataca România și că ar putea fi uciși de ruși. Și le-am spus: nu trageți concluzii pripite. Am solicitat anchete internaționale, deoarece până în prezent nu există nicio anchetă și nu avem concluzii. Există doar câteva ipoteze, ceva ce ei cred că ar putea fi.” Pentru a-și susține argumentația, oficialul a făcut trimitere la evenimente similare petrecute în trecut, afirmând că interpretările inițiale ale autorităților de la București s-au dovedit uneori eronate după verificări amănunțite, fiind identificate situații în care s-a constatat că aparatele proveneau, de fapt, din țara vecină, Ucraina. Poziționarea geopolitică a României și legătura cu marile contracte de apărare În cadrul analizei destinate publicului extern, s-a discutat și despre rolul strategic atribuit României de către liderii occidentali, fiind menționate pozițiile exprimate recent de oficiali de rang înalt, precum Ursula von der Leyen. Potrivit declarațiilor din interviu, există o îngrijorare că țara este transformată într-un punct central al tensiunilor geopolitice, dincolo de interesele sale stricte de securitate. În opinia liderului politic, actuala dinamică internațională este strâns legată de aspecte financiare și de programele de achiziții militare derulate la nivelul Uniunii Europene: „Deci, totul se reduce la bani. Este vorba despre contracte militare, despre contractul SAFE al Uniunii Europene și despre contractul anti-drone.” De asemenea, în cadrul aceleiași emisiuni, europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența asistenței tehnice și militare oferite Ucrainei, întrebând public de ce sistemele antiaeriene din țara vecină – inclusiv cele transferate de România – nu interceptează aparatele de zbor înainte ca acestea să pătrundă în spațiul aerian național. Critici la adresa reacției Ministerului Apărării Naționale Partea finală a intervenției a fost dedicată modului în care Ministerul Apărării de la București a explicat decizia de a nu doborî dronele intruse. Liderul politic a criticat argumentele oferite de oficiali, conform cărora o interceptare deasupra zonelor locuite ar fi putut genera riscuri suplimentare pentru populația civilă prin căderea resturilor. Discursul a pus în balanță argumentele ministerului cu realitatea din teren, unde s-au înregistrat victime civile, inclusiv un minor și mama acestuia. În mod suplimentar, s-a realizat o paralelă politică cu declarațiile din trecut ale fostului președinte Klaus Iohannis de după tragedia de la clubul Colectiv, argumentând că momentele de criză cu victime sunt utilizate în prezent pentru a justifica oportunitatea și semnarea rapidă a unor contracte comerciale majore în domeniul militar.
Europarlamentarul și președintele SOS România, Diana Șoșoacă, reacționează dur după moartea elevului din Bacău. Vina începe de la instituțiile statului
O tragedie de proporții petrecută în curtea unei școli din județul Bacău, unde un elev de 15 ani a murit după ce a așteptat două ore o ambulanță cu medic, declanșează o reacție politică vehementă. În timp ce Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Ministerul Sănătății și Serviciul de Ambulanță Bacău desfășoară anchete în paralel pentru a stabili de ce prima autospecială trimisă la un caz de cod roșu nu a avut medic, sistemul public de educație și cel de sănătate sunt puse la zid. Rezultatele preliminare ale necropsiei arată că adolescentul ar fi avut inima mărită, însă cauza exactă a morții rămâne încă nestabilită. „SMURD nu este ceea ce pare a fi”: Acuzații grave la adresa conducerii politice Tragedia din Bacău a readus în discuție disfuncționalitățile majore din sistemul de intervenție de urgență din România. Europarlamentarul și președintele SOS România, Diana Șoșoacă, a taxat dur modul în care instituțiile statului gestionează astfel de crize, subliniind că responsabilitatea nu aparține doar celor aflați la fața locului, ci pornește de la vârful ministerelor. „Suntem obișnuiți să dăm vina pe cei care sunt acolo la fața locului. Nu! Vina este una colectivă și începe de la instituțiile statului, care instituțiile statului sunt conduse de niște oameni care în general sunt oameni politici. Nu sunt puși pe experiență ci pe cine mai au pe ei în politică”, a declarat europarlamentarul și președintele SOS România, Diana Șoșoacă. Liderul politic a pus sub semnul întrebării eficiența serviciilor de urgență coordonate de Raed Arafat, afirmând că realitatea din teren contrazice flagrant rapoartele oficiale: „Ministerul Sănătății trebuie să investească bani în ambulanțe. SMURD trebuie să devină ceea ce spune Arafat pe hârtie, dar nu a fost niciodată. Trebuie să avem medici cât mai bine pregătiți, nu ar fi rău să avem schimburi de experiență în țările care au excelență în acest domeniu că noi nu suntem, SMURD nu e ceea ce pare a fi. Atunci când se duce SMURD sau Ambulanța la un astfel de caz să poată să intervină la fața locului.” Blocajul cursurilor de prim ajutor în școli și infrastructura precară Pe lângă problemele din sistemul medical, Europarlamentarul și președintele SOS România, Diana Șoșoacă, a atras atenția asupra unui alt eșec major: lipsa cursurilor de prim ajutor pentru cadrele didactice, deși acestea sunt prevăzute de legislația în vigoare. Ea a invocat date din spațiul public care arată că normele din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care obligau profesorii să participe periodic la astfel de instruiri ca parte din formarea continuă, au rămas blocate la nivel guvernamental, reprezentanții Ministerului Educației transmițând comunității Declic că profesorii și elevii nu vor beneficia de aceste cursuri. În acest context, europarlamentarul și președintele SOS România, Diana Șoșoacă, cere public explicații oficiale de la autorități: „Ar fi foarte interesant să contactați pe cineva de la Ministerul Educației să vedem dacă au început aceste cursuri de prim ajutor, când au început și dacă au loc în toate județele și în absolut toate unitățile de învățământ. Ministerul Educației trebuia să se ocupe de acest aspect.” Liderul SOS România a concluzionat prin a descrie tabloul sumbru al infrastructurii și al logisticii de salvare din țară, amintind de vulnerabilitatea cetățenilor în momentele critice: „Sunt cazuri în care pe drum, cu drumurile noastre nenorocite, nici nu ai cum să ajungi într-un tempo real la spital cu ambulanța. Dacă e vremea nu știu cum nu îți trimite elicopterul. Elicopterul ăla uneori mai și cade. Dacă ești la Techirghiol te uiți cum mor ăia în mijlocul lacului și nimeni nu vine să te salveze.”
Europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă: Televiziunile mainstream mint! Marile puteri nu au renunțat niciodată la afacerile cu Rusia
Politica externă și mediul de afaceri internațional funcționează după reguli total diferite de cele prezentate publicului larg, acuză opoziția europarlamentară de la București. Europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, a lansat un atac dur la adresa rețelelor media centrale, susținând că cetățenii europeni sunt dezinformați cu privire la izolarea economică și politică a Federației Ruse. Conform acesteia, în culisele marilor capitale mondiale, interesele financiare primează în fața discursurilor oficiale, iar cooperarea dintre blocul occidental și cel estic nu a încetat niciun moment. Prezența americană și franceză la Moscova, ignorată de presă Europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, susține că realitatea din teren, constatată personal în timpul vizitelor oficiale, contrazice flagrant narativul oficial impus de instituțiile europene și de canalele media tradiționale. „Românii sunt manipulați și mințiți de televiziunile mainstream ale României și ale Uniunii Europene. Vreau să vă spun că la Moscova, Sankt Petersburg, și peste tot în Rusia, e plin de americani. Uitați-vă când am fost eu la Moscova anul trecut, uitați-vă la clipul meu de acolo. O să vedeți acolo cei mai tari jurnaliști independenți din lume și o să vedeți și foarte mulți congresmeni și senatori americani, foști și actuali. O să vedeți foarte mulți oameni de afaceri americani, chinezi, francezi. Foarte mulți francezi s-au mutat la Moscova, nu numai actorul Gérard Depardieu”, a declarat europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă. Liderul SOS România a adăugat că dinamica este valabilă și în sens invers, subliniind că, în timpul deplasărilor sale în Statele Unite ale Americii, a identificat numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri rus care își continuă proiectele financiare fără impedimente majore. Ipocrizia din Uniunea Europeană și exodul giganților auto germani În analiza sa, europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, taxează dur lipsa de pragmatism a clasei politice de la București, care nu reușește să înțeleagă mecanismele reale din spatele deciziilor luate de marile puteri europene. Aceasta oferă exemplul Austriei, unde capitalul rusesc ar deține o pondere covârșitoare în structura economică. Ponderea economică: Influența majoră a investitorilor ruși în economiile occidentale, precum cea a Austriei; Pragmatism financiar: Refuzul marilor corporații de a abandona parteneriatele profitabile; Colaps industrial: Plecarea marilor producători auto din Germania pe fondul crizei energetice și economice. „Eu v-am spus, noi gândim foarte prost. Noi nu înțelegem cum gândește lumea politică și lumea de business. Politica și businessul se fac în cu totul alt mod în străinătate decât în România și vreau să vă spun că există și o ipocrizie maximă, pentru că în Uniunea Europeană rușii sunt implicați foarte mult în economie. De exemplu, 80% din economia Austriei este rusească. Acum că nemții negociază cu rușii și e un mare scandal cu Ursula von der Leyen, pentru că s-au săturat, în momentul în care Mercedes-Benz acum pleacă din Germania. Au plecat BMW, au plecat Audi”, a conchis europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, arătând că actuala criză din industria germană este rezultatul direct al disonanței dintre discursul politic de la Bruxelles și realitatea economică globală.
Europarlamentar român dansează pe manele la Bruxelles
Un europarlamentar român dansează pe manele în faţa Parlamentului European. Nicu Ştefănuţă este şi vicepreşedinte al P.E şi absolvent al unor universităţi de prestigiu. Acesta este europarlamentar din partea Verzilor Europeni, dar şi vicepreşedinte al Parlamentului European. Zilele trecute, acesta s-a postat în faţa Parlamentului European dansând pe manele. Ştefănuţă scrie în CV-ul său că a absolvit Universitatea de Vest din Timişoara şi are o diplomă în Economie. Ulterior, acesta a absolvit şi câteva cursuri de master în Managementul Politicilor Publice la Georgetown University, McCourt School of Public Policy; Washington DC, USA. Acesta mai scrie că are şi Master în Studii Internaţionale Avansate la Diplomatic Academy of Vienna, Vienna, Austria şi în Studii Europene la Universitatea din Vienna-Austria. Cu toate acestea, singura metodă pe care a întrezărit-o cicele Parlamentului Europeanca să transmită mesajul său, pe tiktok, către publicul-ţintă este o manea. Ştefănuţă dansează, oarecum, în faţa sediului de la Bruxelles pe piesa „Nopţi şi zile”, cântată de artistul Adrian Simionescu, cunoscut ca Adi Minune. Un stil muzical care, în mod normal, este considerat un vehicul electoral mai potrivit pentru cei aflaţi în taberi politice situate la polul opus. „Semnaţi pentru parteneriatul civil şi susţineţi o cauză importantă. Aflați cum puteți contribui la schimbare”, transmite Nicu Ştefănuţă în mesajul care însoţeşte clipul. În postare, se poate vedea cum vicepreşedintele Parlamentului European încearcă şi câteva mişcări coregrafice care sfârşesc repede şi lipsite de obişnuitele unduiri din şolduri. RECOMANDAREA AUTORULUI: De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen / „Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei” Schimb de replici acide între Viktor Orban și un europarlamentar român. „M-am abținut să fac comentarii despre starea economiei românești”/„Maghiarii merită mai bine. Nimic nu durează o veșnicie”
Virgil Popescu despre schimbarea premierului propusă de PSD: Nu-și pun problema că niciun liberal nu va accepta ca PSD să-i schimbe premierul”
Europarlamentarul PNL, Virgil Popescu, a comentat recent, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, tensiunile din coaliția de guvernare și poziția Partidului Social-Democrat față de conducerea Guvernului. Într-o videoclip postat, acesta a explicat că observă o distanțare destul de evidentă a PSD față de colaborarea cu PNL și o apropiere de „linia de neîntoarcere în coaliția aceasta”. „Eu observ că, din declarații în declarații, Partidul Social-Democrat merge spre ideea în care clar nu se mai întoarce, nu se mai poate întoarce. Adică mi se pare că este foarte aproape, dacă nu chiar a depășit, linia de neîntoarcere în coaliția aceasta, în acest fel. Și atunci mă întreb ce vor face în 20 aprilie.”, a spus Virgil Popescu. El a ridicat întrebări despre viitorul coaliției de Guvern după perioada cu sărbătorile Paștelui, având în vedere consultările regionale ale PSD. „Am înțeles că mai sunt de consultat două regionale, cele din Nord-Vest, și le vor consulta după Paște. Avem o perioadă, să zicem, de respiro în consultări în cele două săptămâni, săptămâna până la Paște. Dar ce vor face după aceea?”, a întrebat acesta. Europarlamentarul a mai spus că PSD pare să nu mai susțină candidatura premierului Ilie Bolojan ca președinte al PNL și că nicio concesie nu va fi acceptată din partea liberalilor. „Eu văd clar că se îndreaptă că ei nu mai vor Bolojan președinte. Dar nu-și pun problema că niciun liberal, indiferent dacă îl iubește sau nu îl iubește pe Ilie Bolojan, nu va accepta ca Partidul Social-Democrat să-i schimbe premierul și eventual și președintele.”, a declarat acesta.
Trebuie să aleagă România între mamă și tată, între SUA și UE? Ce spune un europarlamentar
România nu trebuie să facă neapărat o alegere între UE și SUA, explică, la RFI, europarlamentarul Vasile Dîncu. Vasile Dîncu declară că „din păcate, în ultima vreme, conducerea României s-a simțit ușor încurcată, trebuind să aleagă între două tipuri de apartenență. Pe de o parte, avem un parteneriat strategic cu SUA, un parteneriat strategic care ne asigură nouă liniștea securității sau sentimentul securității, dacă nu chiar securitatea, avem baze americane importante din punct de vedere logistic și operațional pe teritoriul României. Pe de altă parte, avem apartenența la UE, cea care ne modernizează societatea, ne asigură fonduri, chiar de supraviețuire pentru România. România s-a simțit încurcată între aceste două apartenențe”. În opinia sa, „aceasta este o falsă dilemă. România nu trebuie să aleagă între mamă și tată, nu trebuie să aleagă între cele două apartenențe. Pur și simplu, trebuie să recurgă la principiu. Ne-am dus în UE, am făcut parteneriatul strategic, pentru a respecta niște principii. Aceste principii erau respectul independenței, respectul teritorialității, dreptul fiecărei națiuni de a-și defini singură proiectul și soarta (…). Pentru națiunile mici și medii, respectul principiului și consecvența sunt cele care îți asigură securitate, cel puțin pe termen lung”. Întrebat dacă mai funcționează lingușirea lui Donald Trump de către unii lideri europeni, Vasile Dîncu a răspuns: „Din păcate, a funcționat ca și comunicare politică sau diplomatică și cred că Europa a pierdut aici în noul mandat al lui Donald Trump. Nu cred că mai funcționează”.