Etichetă: eurostat

Românii plătesc cu peste 12% mai mult pentru locuințe, în 2026. Ce se întâmplă cu piața imobiliară din alte state europene

Anul 2026 a venit cu scumpiri considerabile în domeniul imobiliar atât în România, cât și în alte state europene. În România, de pildă, un eventual cumpărător al unei locuințe trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar, pentru a deveni proprietar. La nivelul Uniunii Europene, față de anul trecut, prețurile au crescut cu 4,7%. Prețurile locuințelor din România au crescut cu 12,1% în trimestrul al doilea din 2026, față de aceeași perioadă din 2025. În Europa, scumpirile au variat între 0,6% în Germania și 16,5% în Portugalia. Evoluția prețurilor a depășit inflația în mai multe țări.  Loading … Românii plătesc cu peste 12% mai mult pentru locuințe, în 2026. Portugalia, Bulgaria și Spania au înregistrat creșteri de două cifre ale prețurilor locuințelor în trimestrul al doilea din 2026. În schimb, prețurile au scăzut în Finlanda, Luxemburg și Franța. La nivelul Uniunii Europene, prețurile locuințelor au crescut cu 4,7% față de anul anterior, peste inflația de 3,2%. Portugalia a avut cea mai mare creștere, de 16,5%, urmată de Bulgaria, cu 15,5%, potrivit Eurostat. Expertul imobiliar Mikk Kalmet, de la Global Property Guide, spune că în Portugalia cererea de locuințe depășește în continuare oferta, mai ales în Lisabona, Porto și zonele de coastă. Construcția redusă de locuințe, investițiile străine, turismul și deficitul de locuințe au contribuit la scumpiri. De altfel, în Bulgaria, creșterea veniturilor și a salariilor, creditele ipotecare accesibile și cererea pentru proprietăți ca investiție au susținut majorarea prețurilor. Statele care au înregistrat creșteri ale prețurilor locuințelor Lituania: creștere cu 14,3%; Slovacia: creștere cu 13,6%; Croația: creștere cu 12,7%; Spania: creștere cu 12,1%; România: creștere cu 12,1%; Letonia: creștere cu 11,4%; Ungaria: creștere cu 10,2%; Danemarca: creștere cu 9,4%; Slovenia: creștere cu 9,1%; Cehia: creștere cu 8,6%; Cipru: creștere cu 7,9%; Malta: creștere cu 6,9%; Polonia: creștere cu 6,3%; Irlanda: creștere cu 6%; Estonia: creștere cu 5,8%; Austria: creștere cu 5,1%; Suedia: creștere cu 4,8%. Există și câteva state care se află la polul opus. În Finlanda, Luxemburg și Franța au fost înregistrate scăderi ale prețurilor, după cum urmează: Finlanda: scădere cu 2,7%; Luxemburg: scădere cu 2,2%; Franța: scădere cu 0,8%. Mikk Kalmet spune că diferențele dintre piețele imobiliare europene sunt influențate de deficitul de locuințe, creșterea veniturilor, condițiile creditării ipotecare și evoluțiile demografice. Țările cu cerere ridicată și construcții limitate au înregistrat cele mai rapide scumpiri. În schimb, creșterea economică slabă, cererea redusă și costurile ridicate ale creditării au dus la creșteri mai lente sau chiar la scăderi ale prețurilor, arată Euronews. În interiorul comunității europene, prețurile locuințelor au crescut cu 1,5% în termeni reali, după ajustarea cu inflația de 3,2%. Creșteri reale de peste 7% au fost înregistrate în Slovacia, Bulgaria, Lituania, Spania, Letonia, Danemarca, Ungaria și Croația. În schimb, prețurile reale au scăzut în 6 țări. Cele mai mari scăderi au fost în Luxemburg (-6,4%), Franța (-3,2%) și Germania (-2%). Expertul mai susține că deficitul de locuințe și cererea ridicată vor continua să susțină creșterea prețurilor pe multe piețe europene. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Victor Ponta critică datoria de 200 mld. euro și justiția din România

Victor Ponta a spus, într-o postare pe Facebook, că România a mers înapoi în ultimii 10 ani. Fostul premier susține că economia s-a înrăutățit, datoria țării a ajuns la aproximativ 200 de miliarde de euro și că au reapărut practicile judiciare pe care le-am văzut în 2015. Ponta a criticat și ceea ce numește „circul mediatic cu mascați” prezentat la televizor și spune că instituțiile nu își asumă responsabilitatea pentru această situație. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a fost pus astăzi, 22 septembrie, sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile după ce a fost săltat de DIICOT ieri. Datoria externă a crescut masiv pe fondul stagnării dezvoltării societății Victor Ponta a precizat că România nu a făcut progrese reale în ultimii ani. Fostul premier consideră că deciziile luate în această perioadă au dus la o situație economică mai dificilă și la o dependență tot mai mare de împrumuturi externe. „În peste 10 ani nu am reușit să evoluăm deloc ca societate; doar ne-am distrus economia și ne-am îndatorat la străini cu 200 de miliarde de euro!”, a declarat Victor Ponta pe Facebook. Fostul premier spune că spectacolul cătușelor și dosarele penale redevin instrumente de luptă pe scena publică Fostul premier spune că în România au revenit metode pe care le consideră specifice perioadei din 2015.  Victor Ponta acuză existența unor grupuri și comentatori care cer pedepse pentru unii politicieni, în timp ce trec cu vederea problemele celor pe care îi susțin. De asemenea, el a criticat televiziunile și jurnaliștii care transformă aceste cazuri în spectacole pentru doar audiență. „În rest, ne-am întors la dosare politice împotriva adversarilor, la circ mediatic cu mascați, borfași pe post de denunțători «păgubiți», haite de reziști turbați să-i vadă mereu pe alții la pușcărie, dar nu și pe penalii lor, «analiști» partizani și jurnaliști însetați de «sânge și cătușe» pentru rating! La fel ca în 2015!”, a declarat fostul prim-ministru al României. Victor Ponta susține că lipsa de asumare din spatele deciziilor judiciare ridică semne de întrebare asupra coordonării Victor Ponta se întreba cine se afla în spatele acțiunilor pe care el le considera „execuții politice” și cine le coordonează. Pentru a face o comparație cu perioada din jurul anului 2015, fostul premier i-a menționat pe Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, pe Jean Nicolae Uncheșelu, procurorul care instrumentase dosarul Turceni-Rovinari în care fusese vizat și Ponta, și pe Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”.  Loading … Prin aceste nume, Ponta făcea trimitere la perioada în care DNA instrumentase mai multe dosare care vizaseră oameni politici, inclusiv dosare în care fusese implicat și el. În cazul lui Jean Nicolae Uncheșelu, acesta fusese procuror în dosarul Turceni-Rovinari, iar Mircea Negulescu fusese implicat în dosarul „Tony Blair”, în care Victor Ponta fusese de asemenea vizat. „Și mai grav este că acum, de fapt, nu știm cine comandă aceste execuții politice, însoțite de acțiuni desprinse din filmele cu traficanți columbieni. Cine este Kövesi și cine sunt Uncheșelu și Portocală ai anului 2026? De ce fac ceea ce fac? Sau este o anarhie totală?”, a spus fostul premier al României. „Am ajuns să îl arestăm pe contracandidat ca în Rusia” Invitat la „Marius Tucă Show”, Victor Ponta a spus că România a ajuns o țară în care adversarul politic al puterii este arestat. Acesta compară arestarea lui Georgescu din zilele noastre cu arestarea adversarilor politici ai lui Putin. Politicianul compară România cu Rusia și spune că degeaba sunt „pro-europenii la putere”, dacă se întâmplă astfel de lucruri. Călin Georgescu, săltat de DIICOT „de parcă era Pablo Escobar” Victor Ponta a relata tot la „Marius Tucă Show” că „lumea s-a ferit” să critice arestarea lui Călin Georgescu. Singurul care a fost vehement în declarații, spune Ponta, a fost George Simion, liderul partidului AUR. Fostul premier afirmă că nu există țară din Europa în care adversarul politic să fie săltat ca „Pablo Escobar”. Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a fost pus sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Procurorii DIICOT l-au adus marți, 22 septembrie, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, în fața Tribunalului București, unde au cerut arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru consituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Instanța a decis, în cazul amândurora, plasarea sub control judiciar, nu arestul preventiv. Reprezentanții DIICOT au contestat decizia, imediat după ce aceasta a fost anunțată. Gândul a acoperit integral evenimentele petrecute la Tribunal

România are cea mai mare scădere economică din UE în Trimestrul 2 din 2026

România a înregistrat cea mai mare scădere economică din Uniunea Europeană, arată ultimele date publicate de Eurostat. „Rețeta Bolojan” ne trimite la polul opus față de tendința europeană, Produsul Intern Brut (PIB) fiind, în trimestrul al doilea din 2026, cu 2% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. România a înregistrat cea mai mare scădere anuală a Produsului Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea din 2026, economia a fost cu 2% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 1,4%. România a înregistrat și cea mai mare scădere anuală a ocupării forței de muncă din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.  Loading … România a înregistrat cea mai mare scădere economică din Uniunea Europeană România a înregistrat cea mai mare scădere economică din regiune Eurostat arată că economia României evoluează în sens opus față de cea europeană. În trimestrul al doilea din 2026, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a crescut cu 1,4% față de anul trecut, iar zona euro cu 1,2%. România a înregistrat o scădere de 2%. România are cea mai slabă evoluție anuală dintre statele din Uniunea Europeană. Irlanda este singura altă țară din UE aflată pe minus, cu o scădere de 0,4%. România este mult în urma economiilor din regiune. Bulgaria a crescut cu 2,8%, Polonia cu 3,8%, iar Slovenia cu 4,8%. Media Uniunii Europene a fost de 1,4%, față de -2% în România. În plus, economia europeană a accelerat în trimestrul al doilea, iar Produsul Intern Brut a crescut cu 0,7% față de trimestrul anterior. Economia României s-a deteriorat rapid în ultimele trimestre. Creșterea anuală de 1,4% din Trimestrul 3 (T3) 2025 a fost urmată de scăderi de 1,4% în Trimestrul 4 (T4), 1,1% în Trimestrul 1 (T1) 2026 și 2% în Trimestrul 2 (T2). Practic, România are 3 trimestre consecutive de declin anual. Față de trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Trimestrul (T4) și cu 0,1% în Trimestrul 1 (T1), înainte de a stagna în Trimestrul 2 (T2). Produsul Intern Brut (PIB) se află în cădere liberă Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut cu 1,6% în termeni reali în primul semestru din 2026. În prețuri curente, acesta a ajuns la 1,023 trilioane de lei, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Cele mai mari scăderi au fost în comerț, transport, hoteluri și restaurante, cu 3,9%. Industria a coborât cu 2,9%, iar informațiile și comunicațiile cu 3,5%. Sectorul imobiliar a scăzut cu 4,5%, iar administrația publică, educația și sănătatea cu 1,7%. Avertismentul lansat de Consiliul Fiscal Consiliul Fiscal avertizează că deficitul bugetar ar putea ajunge la 5,5% din Produsul Intern Brut în 2027. Estimarea depășește ușor ținta Guvernului. Instituția recomandă prudență la majorarea salariilor și pensiilor, iar cheltuielile nu ar trebui să crească mai repede decât Produsul Intern Brut nominal. Mai multe informații AICI. Sursă foto: Eurostat, Shutterstock, colaj Gândul

România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE

România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană.  Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.  Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.

Eurostat: România, pe locul 3 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la carburanți. La polul opus, Ungaria are cele mai mici majorări

România se află pe al treilea loc la scumpirea carburanților, între statele Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Statisticile arată că românii au plătit cu 23,1% mai mult, în iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deși războiul din Orientul Mijlociu a afectat tot spațiul Uniunii Europene, în ceea ce privește tarifele la carburanți, un stat vecin precum Ungaria a înregistrat cele mai mici creșteri. Printre factorii care au generat această situație la noi țară este și guvernarea deficitară a premierului demis Ilie Bolojan, care a preluat mandatul în luna iunie a anului trecut și a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai. Informațiile recente ale Eurostat arată că primele trei țări în care au fost înregistrate cele mai mari scumpiri la carburanți în luna iunie, comparativ cu aceeși perioadă, anul trecut, sunt Bulgaria (+26,0%), Lituania (+23,5%) și România (+23,1%).  Loading … Amintim că în martie 2025, pe fondul izbucnirii războiului în Iran, premierul Ilie Bolojan a decretat situație de criză pe piața carburanților. Tot în topul statelor UE cu cele mai semnificative majorări la carburanți se află și Finlanda (+22,0%) și Luxemburg (+20,7%). La polul opus, se află Ungaria (+2,3%) și Polonia (+5,8%), cu cele mai mici creșteri, în timp ce în celelalte țări majorările au variat între +7,9% în Spania și +18,6% în Cipru. În iunie 2026, prețul carburanților și lubrifianților pentru transportul personal în UE a crescut cu 13,7% față de iunie 2025. Această evoluție a urmat unei creșteri de 20,8% în aprilie 2026 și uneia de 20,7% în mai, comparativ cu aceleași luni din 2025. Tarifele la carburanți au crescut în Uniunea Europeană în luna iunie 2026 În toate țările UE, prețurile carburanților și lubrifianților au continuat să crească în iunie 2026 față de iunie 2025, însă într-un ritm mai lent decât în ​​mai 2026, când patru țări înregistraseră rate anuale ale inflației pentru această categorie de peste 30%. Scăderea prețurilor la motorină și benzină față de luna mai 2026 În luna iunie 2026, comparativ cu luna mai 2026, consumatorii din UE au constatat o scădere a prețurilor la motorină cu 6,4% și la benzină cu 4,2%. În luna mai 2026, prețul motorinei scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina înregistrase o ușoară creștere de 0,8% față de luna aprilie 2026. În perioada mai-iunie 2026, prețurile la motorină au scăzut în toate țările UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Cehia (-11,3%), Polonia (-9,7%) și Bulgaria (-9,4%), în timp ce cele mai mici au avut loc în Ungaria (-0,6%), Italia (-1,4%) și Slovenia (-1,6%). În ceea ce privește prețurile la benzină, Cipru (+0,7%) și Italia (+0,5%) au fost singurele țări din UE care au înregistrat creșteri în perioada mai-iunie 2026. Celelalte țări au raportat scăderi, cele mai semnificative fiind în Suedia (-7,8%), Belgia (-7,0%) și Polonia (-6,6%). FOTO: Mediafax

Inflația a scăzut cu 2,9% în Uniunea Europeană. Romania rămâne cu cea mai mare inflație din UE

România rămâne cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,9% în iunie 2026, în scădere față de 3,3% în mai. Chiar și așa, prețurile în România continuă să crească într-un ritm accelerat. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (1,0 %), Cehia (1,1 %) și Danemarca (1,8 %). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (9,2 %), Lituania (5,4 %) și Bulgaria (5,2 %). Față de luna mai 2026, inflația anuală a scăzut în douăzeci și două de state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în două. FOTO: Eurostat În iunie 2026, serviciile (+1,51 puncte procentuale, pp), energia (+0,77 puncte procentuale, pp), produsele alimentare, alcoolul și tutunul (+0,29 puncte procentuale, pp) și bunurile industriale neenergetice (+0,18 puncte procentuale, pp) au contribuit pozitiv la rata anuală a inflației din zona euro. În luna mai a acestui an, rata anuală a inflației a scăzut în 22 state membre UE, inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%. Conform ultimei analize INS, rata anuală a inflației a scăzut de la 10,9% în mai, până la 10,4% în iunie în România. „În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%”, se arată în analiza INS. Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 5,5% de la 3,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026. Totodată, BNR anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul anului 2027.

România, pe ultimul loc în UE la numărul angajaților din cultură. Bruxelles-ul promite măsuri pentru sprijinirea sectorului

În 2025, sectorul cultural din Uniunea Europeană a asigurat locuri de muncă pentru 8,9 milioane de persoane. Este echivalentul a 4,3% din totalul angajaților. Față de anul anterior, numărul celor care lucrează în domeniul cultural a continuat să crească, semn că acest sector își revine și își consolidează rolul în economia europeană, mai scrie Euronews. România, la coada clasamentului european Dacă în majoritatea statelor membre cultura reprezintă între 4% și 5% din totalul locurilor de muncă, România este o excepție. Potrivit Eurostat, doar 1,8% dintre angajații din România lucrează în domeniul cultural, cel mai redus procent din Uniunea Europeană. La polul opus se află: Țările de Jos – 5,7% Estonia – 5,3% Malta – 5,1% România este urmată de Slovacia (3,3%) și Irlanda (3,4%), însă diferența față de media europeană rămâne semnificativă. Joburi în cultură – Europa 2025. Sursa foto: Eurostat Aproape 9 milioane de europeni lucrează în cultură Sectorul cultural include o gamă largă de profesii, de la artiști, actori și muzicieni până la specialiști în patrimoniu, design, producție culturală sau industrii creative. Datele Eurostat arată că aproape jumătate dintre angajați au vârste între 30 și 49 de ani, iar majoritatea dețin studii universitare. UE adoptă pentru prima dată o declarație comună privind cultura Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au semnat prima declarație comună privind cultura, intitulată „Europe for Culture – Culture for Europe”. Documentul stabilește direcțiile pe care Bruxelles-ul dorește să le urmeze în următorii ani. Totodată, recunoaște rolul culturii în fața unor provocări precum inteligența artificială, dezinformarea, schimbările climatice, transformarea digitală și chiar problemele de sănătate mintală. Printre principiile incluse se numără apărarea libertății artistice, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o protecție socială mai bună pentru lucrătorii din domeniul cultural. Declarația nu obligă statele membre Deși reprezintă un semnal politic important, documentul nu are caracter obligatoriu. Fiecare stat membru va decide dacă și în ce măsură va transpune aceste principii în politici publice sau în finanțarea sectorului cultural. Pentru România, unde ponderea angajaților din cultură este de peste două ori mai mică decât media Uniunii Europene, datele Eurostat evidențiază discrepanța și problemele derioase cu care se confruntă unul dintre cele mai slab reprezentate sectoare culturale din UE.

Românii muncesc cel mai puțin din UE. Câți ani petrec în câmpul muncii față de restul europenilor și cine conduce clasamentul

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata vieții profesionale, cu o perioadă de 32,7 ani estimată în 2025, arată datele publicate de Eurostat. Potrivit acelorași date, media duratei de viață la nivel european a ajuns la 37,5 ani, iar Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Estonia au înregistrat cele mai mari durate estimate ale vieții profesionale. Conform datelor Eurostat, durata medie preconizată a vieții profesionale este de 40 de ani în 7 țări din Uniunea Europeană. În fruntea clasamentului se află Țările de Jos cu o medie de 44 de ani, Suedia, 43,4 ani, Danemarca 42,6 ani, Estonia, 41,5 ani, Irlanda, 40,7 ani, Germania, 40,2 ani și Finlanda cu o medie de 40,1 ani.  Loading … România, din nou la coada unui clasament european La polul opus, cele mai scurte durate estimate ale vieții profesionale au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (33,0 ani), Bulgaria (34,6 ani), Croația (35,1 ani) și Grecia (35,3 ani). De asemenea, între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate țările UE, cu excepția României, mai notează Biroul de Statistică al UE. Sursa: Eurostat Bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile Repartiţia pe sexe arată că bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile. În 2025, bărbaţii din UE erau aşteptaţi să lucreze în medie 39,5 ani, cele mai lungi vieţii profesionale fiind înregistrate în cazul bărbaţilor din Ţările de Jos (45,9 ani), Suedia şi Danemarca (ambele 44,5 ani) şi Irlanda (43,4 ani). Cele mai scurte vieţi profesionale pentru bărbaţi sunt în Bulgaria (35,9 ani), România (36 ani) şi Croaţia (36,3 ani). Sursa: Eurostat Când vine vorba de durata vieții profesionale a femeilor, datele Eurostat arată că durata medie preconizată a vieţii profesionale în UE este de 35,4 ani. Cele mai lungi au fost înregistrate în Suedia (42,3 ani), Ţările de Jos (41,9 ani) şi Estonia (41,8 ani). Cele mai scurte sunt în Italia (28,4 ani), România (29,1 ani) şi Grecia (31,8 ani). Durata vieții profesionale a crescut în ultimii 10 ani Comparativ cu situaţia din 2016, durata aşteptată a vieţii profesionale în UE a crescut cu 2,3 ani, de la 35,2 ani, până la 37,5 ani. Decalajul dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte durata vieţii profesionale a scăzut şi el până la 4,1 ani în 2025, de la 5 ani în 2016. În urmă cu un deceniu durata vieţii profesionale era de 37,6 ani pentru bărbaţi şi 32,6 ani pentru femei. De asemenea, între 2016 şi 2025, durata aşteptată a vieţii profesionale a crescut în toate ţările UE. Malta, Ungaria, Irlanda și Țările de Jos sunt cele patru țări care au înregistrat o creștere semnificativă de minimum 4 ani. La polul opus se află România, Spania, Italia, Germania și Austria, unde durata vieții profesionale a crescut cu mai puțin de 2 ani.

România, în picaj direct. Avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Ce arată datele Eurostat

Ultimele date ale Eurostat relevă că România se află la coada clasamentului în privința cifrelor din sectorul serviciilor la nivelul Uniunii Europene. Avem cea mai mare scădere la acest capitol, în luna aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul anterior. România a înregistrat cea mai mare scădere a activității din sectorul serviciilor din Uniunea Europeană în aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025. În clasamentul declinului urmează Danemarca și Luxemburg. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost raportate în Bulgaria, Estonia și Polonia, conform ultimelor date emise de Eurostat.  Loading … România se află pe pantă descendentă în sectorul serviciilor la nivelul UE Potrivit Eurostat, Bulgaria, Estonia și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției de servicii în aprilie 2026. La polul opus s-au aflat România, Danemarca și Luxemburg, cu cele mai accentuate scăderi. Per ansamblu, producția de servicii a avansat cu 1,8% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2025. Bulgaria: 9,3% (în rândul celor mai mari creșteri); Estonia: 6,4% (în rândul celor mai mari creșteri); Polonia: 6% (în rândul celor mai mari creșteri); România: -5,8% (cel mai mare declin); Danemarca: -5,3% (printre cele mai mari scăderi); Luxemburg: -2,9% (printre cele mai mari scăderi). Sursă foto: EUROSTAT În zona euro, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare creștere a producției de servicii. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avansat puternic. În schimb, activitățile de cazare și alimentație publică au scăzut. Tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul ușor (de 0,5%). Serviciile profesionale au crescut modest, iar sectorul administrativ a rămas la același nivel. Alte date emise de Eurostat – raportat la nivelul UE Activitatea de servicii a crescut cu 3% în sectorul de transport și depozitare; Creștere cu 5,6% în sectorul de informații și comunicații; Creștere cu 1,5% în sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice; Creștere cu 0,2% în sectorul serviciilor administrative și suport; Scădere cu 1,9% în sectorul de cazare și alimentație publică; Scădere cu 0,4% în sectorul tranzacțiilor imobiliare. În aprilie, comparativ cu luna precedentă, producția de servicii a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Belgia, Grecia și Bulgaria. La polul opus s-au aflat Ungaria, Danemarca și Țările de Jos. România a raportat o scădere de 1,4%, potrivit Eurostat. Ce se întâmplă în România la nivel economic? Anul 2025 a adus dificultăți economice pentru mulți români, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat. În același timp, Guvernul lui Ilie Bolojan a promis măsuri pentru redresarea economiei și a aplicat politici de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. El declarase recent că, în primele 5 luni din 2026, deficitul bugetar al țării „a scăzut cu peste 40%”. Măsurile de austeritate au avut efecte directe asupra bugetelor populației. Inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare i-au determinat pe români să fie mai prudenți cu cheltuielile, în timp ce majorarea unor taxe a accentuat presiunea financiară. Cele mai afectate au fost gospodăriile cu venituri reduse, pentru care acoperirea cheltuielilor de zi cu zi a devenit tot mai dificilă. În acest caz, totul a devenit o luptă pentru supraviețuire. Materialul GÂNDUL v-a expus AICI ce a însemnat un an de guvernare sub spectrul austerității în era Bolojan. Sursă foto: Eurostat, Shutterstock (rol ilustrativ)

Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. Țara are și printre cei mai puțini absolvenți șomeri

Top rușinos pentru România. O diplomă universitară rămâne un avantaj la angajare, însă perspectivele diferă semnificativ între statele europene. Potrivit unei analize bazate pe date Eurostat, România se află printre țările cu cea mai redusă rată a șomajului în rândul absolvenților de studii superioare. De asemenea, avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. România se numără printre statele cu cele mai mici rate ale șomajului în rândul absolvenților de studii superioare. Alături de România, Republica Cehă, Polonia și Bulgaria au sub 1,5% șomaj în această categorie. La polul opus se află Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina, iar dintre statele UE, Grecia înregistrează cea mai ridicată rată. Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE Rate ale șomajului Cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul absolvenților se înregistrează în Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina, cu aproximativ 7%. În Uniunea Europeană, Grecia conduce clasamentul, cu circa 6%, urmată de Spania și Franța. Media la nivelul UE este de 3,6%, iar Italia și Germania se situează în jurul pragului de 3%. Deși are una dintre cele mai dinamice economii din UE, Spania înregistrează cea mai mare rată generală a șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 54 de ani, de peste 9%. La nivelul Uniunii Europene, media pentru această categorie de vârstă este de 5,4%. Spania are o rată a șomajului de peste 9%; Serbia are o rată a șomajului de 8,7%; Turcia are o rată a șomajului de 7,5%; Italia are o rată a șomajului de 6,6%; Franța are o rată a șomajului de 6,1%; Germania are o rată a șomajului sub 4%; Republica Cehă are o rată a șomajului de 2,4%; Malta are o rată a șomajului de 2,5%; Polonia are o rată a șomajului de 2,7%; Olanda are o rată a șomajului de 2,9%. Avem cei mai mulți tineri fără muncă și fără studii Peste 10% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană nu lucrează, nu studiază și nu participă la programe de formare profesională. Rata medie a tinerilor din categoria NEET este de 11% la nivelul UE, însă valorile diferă semnificativ de la un stat la altul. România se află în acest clasament, având 19% dintre tineri în categoria NEET. Italia, Bulgaria și Grecia au peste 13%, arată Euronews. La polul opus se află Olanda, cu 5%. În ultimii 10 ani, ponderea tinerilor din categoria NEET a scăzut cu peste 4% la nivelul Uniunii Europene. Cele mai mari progrese au fost înregistrate în Italia și Grecia, în timp ce Germania, Luxemburg și Austria au raportat ușoare creșteri. Analiza arată că nu există un profil clar al tinerilor NEET. Femeile sunt ușor mai afectate decât bărbații, iar tinerii din mediul rural prezintă un risc ceva mai ridicat de a ajunge în această situație. Sursă foto: Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)