Etichetă: eurostat

România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE

România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană.  Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.  Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.

Eurostat: România, pe locul 3 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la carburanți. La polul opus, Ungaria are cele mai mici majorări

România se află pe al treilea loc la scumpirea carburanților, între statele Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Statisticile arată că românii au plătit cu 23,1% mai mult, în iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deși războiul din Orientul Mijlociu a afectat tot spațiul Uniunii Europene, în ceea ce privește tarifele la carburanți, un stat vecin precum Ungaria a înregistrat cele mai mici creșteri. Printre factorii care au generat această situație la noi țară este și guvernarea deficitară a premierului demis Ilie Bolojan, care a preluat mandatul în luna iunie a anului trecut și a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai. Informațiile recente ale Eurostat arată că primele trei țări în care au fost înregistrate cele mai mari scumpiri la carburanți în luna iunie, comparativ cu aceeși perioadă, anul trecut, sunt Bulgaria (+26,0%), Lituania (+23,5%) și România (+23,1%).  Loading … Amintim că în martie 2025, pe fondul izbucnirii războiului în Iran, premierul Ilie Bolojan a decretat situație de criză pe piața carburanților. Tot în topul statelor UE cu cele mai semnificative majorări la carburanți se află și Finlanda (+22,0%) și Luxemburg (+20,7%). La polul opus, se află Ungaria (+2,3%) și Polonia (+5,8%), cu cele mai mici creșteri, în timp ce în celelalte țări majorările au variat între +7,9% în Spania și +18,6% în Cipru. În iunie 2026, prețul carburanților și lubrifianților pentru transportul personal în UE a crescut cu 13,7% față de iunie 2025. Această evoluție a urmat unei creșteri de 20,8% în aprilie 2026 și uneia de 20,7% în mai, comparativ cu aceleași luni din 2025. Tarifele la carburanți au crescut în Uniunea Europeană în luna iunie 2026 În toate țările UE, prețurile carburanților și lubrifianților au continuat să crească în iunie 2026 față de iunie 2025, însă într-un ritm mai lent decât în ​​mai 2026, când patru țări înregistraseră rate anuale ale inflației pentru această categorie de peste 30%. Scăderea prețurilor la motorină și benzină față de luna mai 2026 În luna iunie 2026, comparativ cu luna mai 2026, consumatorii din UE au constatat o scădere a prețurilor la motorină cu 6,4% și la benzină cu 4,2%. În luna mai 2026, prețul motorinei scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina înregistrase o ușoară creștere de 0,8% față de luna aprilie 2026. În perioada mai-iunie 2026, prețurile la motorină au scăzut în toate țările UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Cehia (-11,3%), Polonia (-9,7%) și Bulgaria (-9,4%), în timp ce cele mai mici au avut loc în Ungaria (-0,6%), Italia (-1,4%) și Slovenia (-1,6%). În ceea ce privește prețurile la benzină, Cipru (+0,7%) și Italia (+0,5%) au fost singurele țări din UE care au înregistrat creșteri în perioada mai-iunie 2026. Celelalte țări au raportat scăderi, cele mai semnificative fiind în Suedia (-7,8%), Belgia (-7,0%) și Polonia (-6,6%). FOTO: Mediafax

Inflația a scăzut cu 2,9% în Uniunea Europeană. Romania rămâne cu cea mai mare inflație din UE

România rămâne cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,9% în iunie 2026, în scădere față de 3,3% în mai. Chiar și așa, prețurile în România continuă să crească într-un ritm accelerat. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (1,0 %), Cehia (1,1 %) și Danemarca (1,8 %). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (9,2 %), Lituania (5,4 %) și Bulgaria (5,2 %). Față de luna mai 2026, inflația anuală a scăzut în douăzeci și două de state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în două. FOTO: Eurostat În iunie 2026, serviciile (+1,51 puncte procentuale, pp), energia (+0,77 puncte procentuale, pp), produsele alimentare, alcoolul și tutunul (+0,29 puncte procentuale, pp) și bunurile industriale neenergetice (+0,18 puncte procentuale, pp) au contribuit pozitiv la rata anuală a inflației din zona euro. În luna mai a acestui an, rata anuală a inflației a scăzut în 22 state membre UE, inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%. Conform ultimei analize INS, rata anuală a inflației a scăzut de la 10,9% în mai, până la 10,4% în iunie în România. „În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%”, se arată în analiza INS. Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 5,5% de la 3,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026. Totodată, BNR anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul anului 2027.

România, pe ultimul loc în UE la numărul angajaților din cultură. Bruxelles-ul promite măsuri pentru sprijinirea sectorului

În 2025, sectorul cultural din Uniunea Europeană a asigurat locuri de muncă pentru 8,9 milioane de persoane. Este echivalentul a 4,3% din totalul angajaților. Față de anul anterior, numărul celor care lucrează în domeniul cultural a continuat să crească, semn că acest sector își revine și își consolidează rolul în economia europeană, mai scrie Euronews. România, la coada clasamentului european Dacă în majoritatea statelor membre cultura reprezintă între 4% și 5% din totalul locurilor de muncă, România este o excepție. Potrivit Eurostat, doar 1,8% dintre angajații din România lucrează în domeniul cultural, cel mai redus procent din Uniunea Europeană. La polul opus se află: Țările de Jos – 5,7% Estonia – 5,3% Malta – 5,1% România este urmată de Slovacia (3,3%) și Irlanda (3,4%), însă diferența față de media europeană rămâne semnificativă. Joburi în cultură – Europa 2025. Sursa foto: Eurostat Aproape 9 milioane de europeni lucrează în cultură Sectorul cultural include o gamă largă de profesii, de la artiști, actori și muzicieni până la specialiști în patrimoniu, design, producție culturală sau industrii creative. Datele Eurostat arată că aproape jumătate dintre angajați au vârste între 30 și 49 de ani, iar majoritatea dețin studii universitare. UE adoptă pentru prima dată o declarație comună privind cultura Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au semnat prima declarație comună privind cultura, intitulată „Europe for Culture – Culture for Europe”. Documentul stabilește direcțiile pe care Bruxelles-ul dorește să le urmeze în următorii ani. Totodată, recunoaște rolul culturii în fața unor provocări precum inteligența artificială, dezinformarea, schimbările climatice, transformarea digitală și chiar problemele de sănătate mintală. Printre principiile incluse se numără apărarea libertății artistice, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o protecție socială mai bună pentru lucrătorii din domeniul cultural. Declarația nu obligă statele membre Deși reprezintă un semnal politic important, documentul nu are caracter obligatoriu. Fiecare stat membru va decide dacă și în ce măsură va transpune aceste principii în politici publice sau în finanțarea sectorului cultural. Pentru România, unde ponderea angajaților din cultură este de peste două ori mai mică decât media Uniunii Europene, datele Eurostat evidențiază discrepanța și problemele derioase cu care se confruntă unul dintre cele mai slab reprezentate sectoare culturale din UE.

Românii muncesc cel mai puțin din UE. Câți ani petrec în câmpul muncii față de restul europenilor și cine conduce clasamentul

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata vieții profesionale, cu o perioadă de 32,7 ani estimată în 2025, arată datele publicate de Eurostat. Potrivit acelorași date, media duratei de viață la nivel european a ajuns la 37,5 ani, iar Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Estonia au înregistrat cele mai mari durate estimate ale vieții profesionale. Conform datelor Eurostat, durata medie preconizată a vieții profesionale este de 40 de ani în 7 țări din Uniunea Europeană. În fruntea clasamentului se află Țările de Jos cu o medie de 44 de ani, Suedia, 43,4 ani, Danemarca 42,6 ani, Estonia, 41,5 ani, Irlanda, 40,7 ani, Germania, 40,2 ani și Finlanda cu o medie de 40,1 ani.  Loading … România, din nou la coada unui clasament european La polul opus, cele mai scurte durate estimate ale vieții profesionale au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (33,0 ani), Bulgaria (34,6 ani), Croația (35,1 ani) și Grecia (35,3 ani). De asemenea, între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate țările UE, cu excepția României, mai notează Biroul de Statistică al UE. Sursa: Eurostat Bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile Repartiţia pe sexe arată că bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile. În 2025, bărbaţii din UE erau aşteptaţi să lucreze în medie 39,5 ani, cele mai lungi vieţii profesionale fiind înregistrate în cazul bărbaţilor din Ţările de Jos (45,9 ani), Suedia şi Danemarca (ambele 44,5 ani) şi Irlanda (43,4 ani). Cele mai scurte vieţi profesionale pentru bărbaţi sunt în Bulgaria (35,9 ani), România (36 ani) şi Croaţia (36,3 ani). Sursa: Eurostat Când vine vorba de durata vieții profesionale a femeilor, datele Eurostat arată că durata medie preconizată a vieţii profesionale în UE este de 35,4 ani. Cele mai lungi au fost înregistrate în Suedia (42,3 ani), Ţările de Jos (41,9 ani) şi Estonia (41,8 ani). Cele mai scurte sunt în Italia (28,4 ani), România (29,1 ani) şi Grecia (31,8 ani). Durata vieții profesionale a crescut în ultimii 10 ani Comparativ cu situaţia din 2016, durata aşteptată a vieţii profesionale în UE a crescut cu 2,3 ani, de la 35,2 ani, până la 37,5 ani. Decalajul dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte durata vieţii profesionale a scăzut şi el până la 4,1 ani în 2025, de la 5 ani în 2016. În urmă cu un deceniu durata vieţii profesionale era de 37,6 ani pentru bărbaţi şi 32,6 ani pentru femei. De asemenea, între 2016 şi 2025, durata aşteptată a vieţii profesionale a crescut în toate ţările UE. Malta, Ungaria, Irlanda și Țările de Jos sunt cele patru țări care au înregistrat o creștere semnificativă de minimum 4 ani. La polul opus se află România, Spania, Italia, Germania și Austria, unde durata vieții profesionale a crescut cu mai puțin de 2 ani.

România, în picaj direct. Avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Ce arată datele Eurostat

Ultimele date ale Eurostat relevă că România se află la coada clasamentului în privința cifrelor din sectorul serviciilor la nivelul Uniunii Europene. Avem cea mai mare scădere la acest capitol, în luna aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul anterior. România a înregistrat cea mai mare scădere a activității din sectorul serviciilor din Uniunea Europeană în aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025. În clasamentul declinului urmează Danemarca și Luxemburg. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost raportate în Bulgaria, Estonia și Polonia, conform ultimelor date emise de Eurostat.  Loading … România se află pe pantă descendentă în sectorul serviciilor la nivelul UE Potrivit Eurostat, Bulgaria, Estonia și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției de servicii în aprilie 2026. La polul opus s-au aflat România, Danemarca și Luxemburg, cu cele mai accentuate scăderi. Per ansamblu, producția de servicii a avansat cu 1,8% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2025. Bulgaria: 9,3% (în rândul celor mai mari creșteri); Estonia: 6,4% (în rândul celor mai mari creșteri); Polonia: 6% (în rândul celor mai mari creșteri); România: -5,8% (cel mai mare declin); Danemarca: -5,3% (printre cele mai mari scăderi); Luxemburg: -2,9% (printre cele mai mari scăderi). Sursă foto: EUROSTAT În zona euro, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare creștere a producției de servicii. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avansat puternic. În schimb, activitățile de cazare și alimentație publică au scăzut. Tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul ușor (de 0,5%). Serviciile profesionale au crescut modest, iar sectorul administrativ a rămas la același nivel. Alte date emise de Eurostat – raportat la nivelul UE Activitatea de servicii a crescut cu 3% în sectorul de transport și depozitare; Creștere cu 5,6% în sectorul de informații și comunicații; Creștere cu 1,5% în sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice; Creștere cu 0,2% în sectorul serviciilor administrative și suport; Scădere cu 1,9% în sectorul de cazare și alimentație publică; Scădere cu 0,4% în sectorul tranzacțiilor imobiliare. În aprilie, comparativ cu luna precedentă, producția de servicii a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Belgia, Grecia și Bulgaria. La polul opus s-au aflat Ungaria, Danemarca și Țările de Jos. România a raportat o scădere de 1,4%, potrivit Eurostat. Ce se întâmplă în România la nivel economic? Anul 2025 a adus dificultăți economice pentru mulți români, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat. În același timp, Guvernul lui Ilie Bolojan a promis măsuri pentru redresarea economiei și a aplicat politici de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. El declarase recent că, în primele 5 luni din 2026, deficitul bugetar al țării „a scăzut cu peste 40%”. Măsurile de austeritate au avut efecte directe asupra bugetelor populației. Inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare i-au determinat pe români să fie mai prudenți cu cheltuielile, în timp ce majorarea unor taxe a accentuat presiunea financiară. Cele mai afectate au fost gospodăriile cu venituri reduse, pentru care acoperirea cheltuielilor de zi cu zi a devenit tot mai dificilă. În acest caz, totul a devenit o luptă pentru supraviețuire. Materialul GÂNDUL v-a expus AICI ce a însemnat un an de guvernare sub spectrul austerității în era Bolojan. Sursă foto: Eurostat, Shutterstock (rol ilustrativ)

Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. Țara are și printre cei mai puțini absolvenți șomeri

Top rușinos pentru România. O diplomă universitară rămâne un avantaj la angajare, însă perspectivele diferă semnificativ între statele europene. Potrivit unei analize bazate pe date Eurostat, România se află printre țările cu cea mai redusă rată a șomajului în rândul absolvenților de studii superioare. De asemenea, avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. România se numără printre statele cu cele mai mici rate ale șomajului în rândul absolvenților de studii superioare. Alături de România, Republica Cehă, Polonia și Bulgaria au sub 1,5% șomaj în această categorie. La polul opus se află Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina, iar dintre statele UE, Grecia înregistrează cea mai ridicată rată. Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE Rate ale șomajului Cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul absolvenților se înregistrează în Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina, cu aproximativ 7%. În Uniunea Europeană, Grecia conduce clasamentul, cu circa 6%, urmată de Spania și Franța. Media la nivelul UE este de 3,6%, iar Italia și Germania se situează în jurul pragului de 3%. Deși are una dintre cele mai dinamice economii din UE, Spania înregistrează cea mai mare rată generală a șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 54 de ani, de peste 9%. La nivelul Uniunii Europene, media pentru această categorie de vârstă este de 5,4%. Spania are o rată a șomajului de peste 9%; Serbia are o rată a șomajului de 8,7%; Turcia are o rată a șomajului de 7,5%; Italia are o rată a șomajului de 6,6%; Franța are o rată a șomajului de 6,1%; Germania are o rată a șomajului sub 4%; Republica Cehă are o rată a șomajului de 2,4%; Malta are o rată a șomajului de 2,5%; Polonia are o rată a șomajului de 2,7%; Olanda are o rată a șomajului de 2,9%. Avem cei mai mulți tineri fără muncă și fără studii Peste 10% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană nu lucrează, nu studiază și nu participă la programe de formare profesională. Rata medie a tinerilor din categoria NEET este de 11% la nivelul UE, însă valorile diferă semnificativ de la un stat la altul. România se află în acest clasament, având 19% dintre tineri în categoria NEET. Italia, Bulgaria și Grecia au peste 13%, arată Euronews. La polul opus se află Olanda, cu 5%. În ultimii 10 ani, ponderea tinerilor din categoria NEET a scăzut cu peste 4% la nivelul Uniunii Europene. Cele mai mari progrese au fost înregistrate în Italia și Grecia, în timp ce Germania, Luxemburg și Austria au raportat ușoare creșteri. Analiza arată că nu există un profil clar al tinerilor NEET. Femeile sunt ușor mai afectate decât bărbații, iar tinerii din mediul rural prezintă un risc ceva mai ridicat de a ajunge în această situație. Sursă foto: Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)

România ocupă ultimul loc în UE la angajarea absolvenților. Ce arată datele Eurostat

Ultimele date furnizate de Eurostat arată că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la angajarea absolvenților. În 2025, 83% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care au absolvit recent studiile, erau angajați. Rata este în creștere față de 2024 și a avansat cu 7,5% în ultimul deceniu. În 2025, absolvenții de studii superioare au avut o rată de ocupare de 87%, semnificativ peste nivelul înregistrat în rândul celor cu studii medii, unde procentul a fost de 77,2%. În rândul statelor UE, cele mai ridicate rate de ocupare a absolvenților recenți au fost înregistrate în Malta (91%), urmată de Germania (90,6%) și Țările de Jos (90,1%). La polul opus se află Grecia (62,4%), Italia (71,8%) și România (72,7%), cu cele mai scăzute procente de ocupare. Rata de ocupare a forței de muncă în rândul absolvenților recenți a ajuns la 83% în 2025. Foto: Eurostat „În 2025, rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care au absolvit recent învățământul secundar superior sau terțiar în UE a fost de 83,0%”, scrie Eurostat. Diferențe între bărbați și femei Potrivit datelor furnizate de Eurostat, persoanele de sex masculin și-au găsit mai ușor de muncă, spre deosebire de persoanele de sex feminin. Rata de ocupare în rândul absolvenților este de 84,4% la bărbați și 81,5% la femei. La nivel de țări, Cehia conduce clasamentul în rândul bărbaților (92,4%), urmată de Țările de Jos (92,1%) și Germania (92%). La polul opus se află Grecia (56,8%), Italia (73,3%) și România (74,9%), cu cele mai scăzute niveluri de ocupare. În rândul femeilor, cele mai ridicate rate de ocupare au fost înregistrate în Malta (90,5%), Germania (89%) și Austria (88,8%). La polul opus se află Grecia (68,6%), Italia (70,2%) și România (70,3%). Datele arată că, în 18 state membre ale UE, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților decât al femeilor. Bărbații și-au găsit mai ușor de lucru. Sursă foto: Eurostat Sursă foto: Eurostat, Shutterstock

După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%.  Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS.  Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut

Deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă tradiția împrmuturilor la costuri uriașe.  Deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA, a fost anul trecut de 7,9% din PIB și cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Guvernul României anticipase un deficit ESA de 7,8%, cu puțin sub cel anunțat de Eurosat. Astfel, datele eurostat plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor bugetare pentru al doilea an consecutiv. Sursa: Eurostat Clasamentul dezechilibrelor este completat de Polonia, -7,3%, Belgia, -5,2% și Franța cu -5,1%, în timp ce media UE se siutează la 3%. La polul opus țări precum Cipru +3,4%, Danemarca +2,9%, Irlanda +1,8%, Grecia +1,7% și Portugalia +0,7%, au raportat excedent. Când vine vorba de datoria publică, cea a României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024. La polul opus se află Estonia, 24,1%, Luxemburg, 26,5%, Danemarca, 27,9%, Bulgaria, 29,9%, Irlanda, 32,9%, Suedia, 35,1% și Lituania 39,5%. Nu stăm totuși cel mai rău la acest capitol. Datoria publică a Greciei a depășit 146% din PIB, cea a Italiei 137%, iar a Franței 115,6%. Sursa: Eurostat Țara noastră a fost campioană și la capitolul cheltuieli, acolo unde majoritatea statelor europene au reușit să adune mai mulți bani la buget. Cheltuielile publice din România în 2025 au fost de 43,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat la 35,4%. Media Uniunii Europene pentru 2025 a fost de 49,8% pentru cheltuieli și de 46,9% pentru venituri. Deși datoria României a rămas sub limita de 60% din PIB, statul este nevoit să se împrumute în continuare și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi golurile bugetare. Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Dar, cum măsurile din vara lui 2025 nu au fost suficiente, Guvernul a implementat alte pachete de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut, dar este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică