Etichetă: eurostat

România ocupă ultimul loc în UE la angajarea absolvenților. Ce arată datele Eurostat

Ultimele date furnizate de Eurostat arată că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la angajarea absolvenților. În 2025, 83% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care au absolvit recent studiile, erau angajați. Rata este în creștere față de 2024 și a avansat cu 7,5% în ultimul deceniu. În 2025, absolvenții de studii superioare au avut o rată de ocupare de 87%, semnificativ peste nivelul înregistrat în rândul celor cu studii medii, unde procentul a fost de 77,2%. În rândul statelor UE, cele mai ridicate rate de ocupare a absolvenților recenți au fost înregistrate în Malta (91%), urmată de Germania (90,6%) și Țările de Jos (90,1%). La polul opus se află Grecia (62,4%), Italia (71,8%) și România (72,7%), cu cele mai scăzute procente de ocupare. Rata de ocupare a forței de muncă în rândul absolvenților recenți a ajuns la 83% în 2025. Foto: Eurostat „În 2025, rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care au absolvit recent învățământul secundar superior sau terțiar în UE a fost de 83,0%”, scrie Eurostat. Diferențe între bărbați și femei Potrivit datelor furnizate de Eurostat, persoanele de sex masculin și-au găsit mai ușor de muncă, spre deosebire de persoanele de sex feminin. Rata de ocupare în rândul absolvenților este de 84,4% la bărbați și 81,5% la femei. La nivel de țări, Cehia conduce clasamentul în rândul bărbaților (92,4%), urmată de Țările de Jos (92,1%) și Germania (92%). La polul opus se află Grecia (56,8%), Italia (73,3%) și România (74,9%), cu cele mai scăzute niveluri de ocupare. În rândul femeilor, cele mai ridicate rate de ocupare au fost înregistrate în Malta (90,5%), Germania (89%) și Austria (88,8%). La polul opus se află Grecia (68,6%), Italia (70,2%) și România (70,3%). Datele arată că, în 18 state membre ale UE, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților decât al femeilor. Bărbații și-au găsit mai ușor de lucru. Sursă foto: Eurostat Sursă foto: Eurostat, Shutterstock

După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%.  Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS.  Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut

Deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă tradiția împrmuturilor la costuri uriașe.  Deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA, a fost anul trecut de 7,9% din PIB și cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Guvernul României anticipase un deficit ESA de 7,8%, cu puțin sub cel anunțat de Eurosat. Astfel, datele eurostat plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor bugetare pentru al doilea an consecutiv. Sursa: Eurostat Clasamentul dezechilibrelor este completat de Polonia, -7,3%, Belgia, -5,2% și Franța cu -5,1%, în timp ce media UE se siutează la 3%. La polul opus țări precum Cipru +3,4%, Danemarca +2,9%, Irlanda +1,8%, Grecia +1,7% și Portugalia +0,7%, au raportat excedent. Când vine vorba de datoria publică, cea a României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024. La polul opus se află Estonia, 24,1%, Luxemburg, 26,5%, Danemarca, 27,9%, Bulgaria, 29,9%, Irlanda, 32,9%, Suedia, 35,1% și Lituania 39,5%. Nu stăm totuși cel mai rău la acest capitol. Datoria publică a Greciei a depășit 146% din PIB, cea a Italiei 137%, iar a Franței 115,6%. Sursa: Eurostat Țara noastră a fost campioană și la capitolul cheltuieli, acolo unde majoritatea statelor europene au reușit să adune mai mulți bani la buget. Cheltuielile publice din România în 2025 au fost de 43,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat la 35,4%. Media Uniunii Europene pentru 2025 a fost de 49,8% pentru cheltuieli și de 46,9% pentru venituri. Deși datoria României a rămas sub limita de 60% din PIB, statul este nevoit să se împrumute în continuare și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi golurile bugetare. Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Dar, cum măsurile din vara lui 2025 nu au fost suficiente, Guvernul a implementat alte pachete de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut, dar este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică

România, peste Ungaria la nivelul de trai, arată datele europene. Unde se situează țara noastră în comparație cu vecinii

Rezultatele preliminare pentru 2025, publicate de Eurostat, arată că România este la 78% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare față de media Uniunii Europene. Datele europene mai arată că Ungaria este sub noi la nivelul de trai, în timp ce Grecia și Bulgaria sunt codașele Uniunii Europene. Indicatorul PIB per capita, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, ajustează produsul intern brut pentru diferențele de prețuri între țări și oferă o perspectivă mai realistă a nivelului de trai și a puterii de cumpărare efective a locuitorilor. Acesta a variat între 68% din media UE în Grecia și Bulgaria și 239% în Luxemburg. În 2025, media UE s-a situat la aproximativ 41.600 de euro în termeni de putere de cumpărare, un punct de referință comun în funcție de care sunt evaluate toate statele membre. În 2025, au fost observate diferenţe semnificative între ţările UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare. Datele preliminare arată că Polonia se situează la 81% din media UE, în timp ce Ungaria este sub țara noastră cu aproximativ 76% din media UE. Grecia și Bulgaria au cele mai scăzute niveluri din UE, de aproximativ 68%. Luxemburg și Irlanda domină clasamentul Luxemburg are de departe cel mai ridicat PIB per capita dintre toate cele 27 de state și se situează cu 139% peste media UE. Acest lucru este explicat parțial de faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie la PIB, fără să facă însă parte din populația rezidentă a țării. Irlanda se situează pe locul al doilea, cu un nivel de 137% peste media Uniunii Europene. Nivelul ridicat al PIB-ului per capita din Irlanda poate fi explicat în parte prin prezenţa unor mari companii multinaţionale care deţin proprietate intelectuală. Podiumul este completat de Țările de Jos și Danemarca, fiecare cu un PIB per capita cu peste 20% peste medie. De asemenea, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta și Finlanda sunt state care depășesc media europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: ROMÂNIA a depășit Polonia la PIB per capita. „Suntem de mult peste Ungaria, Croația sau Grecia” O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale

Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,1% în februarie 2026, în creștere față de 2,0% în ianuarie, arată datele publicate de Eurostat. România continuă să fie țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată aceleași date publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene.   Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Danemarca, 0,5%, Cipru, 0,9% și Cehia 1,0%. La polul opus, cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în România, 8,3%, Slovacia, 4,0% și Croația, 3,9%. Față de luna precedentă, inflația anuală a scăzut în 11 state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în 12. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a crescut până la 1,9% în februarie 2026, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană. Datele Eurostat mai arată că ce a mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 pp), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 pp). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor din România În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut ușor la 9,31% în luna februarie, de la 9,62% în luna ianuarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,37%, mărfurile nealimentare cu 9,41%, iar mărfurile alimentare cu 7,89%. „Indicele prețurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,59%. Rata inflației de la începutul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1,5%. Rata anuală a inflației în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) față de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost 8,1%”, se arată în comunicatul INS.  RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor O nouă „victorie” marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană

O nouă victorie marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană

România continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel de aproape dublu față de următoarea țară din clasament. Deși datele publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2% în ianuarie 2026, rămânem statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,5%.  Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană și a ajuns până la nivelul de 8,5% în luna ianuarie. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Franța, 0,4%, Danemarca, 0,6%, Finlanda și Italia, ambele cu 1,0%. La polul opus s-a aflat România cu 8,5%, Slovacia, 4,3% și Estonia 3,8%. Comparativ cu situația din decembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 23 de state membre, inclusiv România, a rămas stabilă într-o țară și a crescut în alte trei state. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a fost de 1,7% în ianuarie 2026, în scădere față de 2% în decembrie 2025. Datele Eurostat mai arată că, în ianuarie 2026, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflaței în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,45 puncte procentuale, pp), urmate de produsele alimentare, alcool și tutun (+0,51 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,39 pp). Prețurile din România au explodat în ianuarie. Energia, în topul scumpirilor De asemenea, în datele pentru România se reflectă mai ales scumpirile din domeniul energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, rata anuală a inflației a scăzut ușor, la 9,62%. În plus, majorări de prețuri au existat și la mărfurile alimentare, care s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, și cu 0,91% față de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao și cafeaua, cu 25,27% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Ouăle s-au scumpit de asemenea în prima lună din 2026 cu 13% față de anul trecut, pâine cu aproape 10%, iar laptele cu 11%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: România, campioana scumpirilor la alimente în 2025, mai mult decât dublu față de media UE. În 2026, inflația alimentară s-ar putea tripla În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană

Datele Eurostat arată că România are cea mai mare scădere a Produsului Inter Brut din Uniunea Europeană, astfel că țara noastră a intrat oficial în recesiune tehnică. Date oficiale Eurostat arată că România are cea mai mare scădere PIB-ului din Uniunea Europeană, atât în trimestrul IV față de trimestrul III din anul 2025, adică un procent de 1,9 %, dar și în trimestrul IV din 2025 față de același trimestru din anul anterior cu o scădere de 1,6%. România a intrat în recesiune tehnică România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook.  Victor Ponta îl desființează pe Ilie Bolojan după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică Fostul premier Victor Ponta a reacționat dur după ce România a intrat în recesiune tehnică, iar actualul prim ministru, Ilie Bolojan, sugerează că într-un final „totul va fi bine”, cu o „economie solidă”. E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați. „Dl. Bolojan (aplaudat de CTP și de restul „dresorilor de foci” din propagandă) spune că, de fapt, e bine să ai recesiune și nu e bine să ai creștere economică! E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați, că e mai bine să fii analfabet decât să știi să citești! În acest caz, le spun și eu celor care cred această gogoașă că, pentru ei, e mai bine să fie proști decât deștepți!”, scrie Victor Ponta.

România n-a mai trimis datele despre șomajul tinerilor la Eurostat în ultimele 3 luni. La ultima raportare un sfert din tinerii români erau șomeri, cea mai mare rată din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date cu privire la rata șomajului ajustată sezonier din zona euro. Aceasta a fost de 6,2% în luna decembrie a anului trecut, în scădere față de 6,3% în noiembrie și decembrie 2024. Interesant este că în tabelele publicate de Eurostat apare și segmentul tinerilor șomeri, dar în dreptul României nu apare nicio cifră începând cu luna octombrie. Acest lucru indică faptul că pentru ultimele 3 țara noastră nu a mai trimis datele despre șomajul tinerilor. În luna decembrie 2025, aproximativ 2,857 de milioane de tineri sub 25 de ani erau șomeri în Uniunea Europeană, dintre care 2,257 de milioane din zona euro. Totuși, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 0,2% până la 14,7%, față de 14,9% în luna precedentă. De remarcat este faptul că România a rămas cu o raportare veche din septembrie, atunci când era lider detașat în UE la procentul de șomeri tineri, 26,9%. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat, în decembrie 2025, rata șomajului în rândul femeilor a fost de 6%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, iar rata șomajului în rândul bărbaților a rămas stabilă comparativ cu noiembrie, la 5,8%. În zona euro, rata șomajului la femei a fost de 6,4%, iar rata șomajului la bărbați a fost de 6,1%. În România, 5,9% dintre bărbați erau șomeri în decembrie 2025, în comparație cu 6,1% din totalul femeilor. Sursa: Eurostat De asemenea, în decembrie, cele mai mici rate ale şomajului din UE au fost înregistrate în Cehia, 3,1%, Malta și Polonia, 3,2% și Bulgaria, 3,3%. La polul opus, cele mai ridicate rate ale șomajului au fost înregistrate în Finlanda, 10,2%, Spania, 10% și Suedia, 9%. România a avut o rată a șomajului de 6%, aproximativ 494.000 de oameni, în luna decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rata șomajului s-a menținut la 6% în luna decembrie 2025, același nivel înregistrat și în noiembrie 2025. În rândul tinerilor a ajuns la 26,9% Vești proaste de la INS: Rata șomajului în România a crescut la 6% în noiembrie 2025. Aproape 500.000 de români sunt șomeri

Aproape 11% dintre români nu și-au permis să-și încălzească suficient locuințele în 2024

Aproape 10% din populația Uniunii Europene a avut probleme în a-și încălzi suficient locuința în 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cele mai mari procente de oameni care nu își pot încălzi în mod suficient locuința sunt în Bulgaria și Grecia, ambele cu 19%, urmate de Lituania, 18% și Spania, 17,5%. În România, 10,8% dintre locuitori nu și-au permis să își încălzească suficient locuința. Datele publicate de Eurostat arată că 9,2% din populația Uniunii Europene a avut probleme cu încălzirea locuinței în 2024, o îmbunătățire față de nivelul de 10,6% din 2023. În rândul celor mai mari procente de oameni care nu pot să își încălzească în mod suficient locuința sunt Bulgaria, Grecia, Lituania și Spania. La polul opus se află Finlanda, 2,7%, Polonia și Slovenia, ambele cu 3,3%, Estonia și Luxemburg, ambele cu 3,6%. Sursa: Eurostat Indiferent de sursa de încălzire, aproape 2 milioane de români nu își permit să-și încălzează casele sau apartamentele iarna, arată analiza Eurostat. Mai mult decât atât, în 2026 România se va confrunta cu facturi mai mari la gaze pe luna ianuarie, care vor fi cu aproximativ 30% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Totuși, România stă mai bine decât Spania și Franța la încălzirea locuinței. În țara noastră, 10,8% dintre locuitori au spus că în anul 2024 nu și-au permis să își încălzească în mod suficient locuința, față de 17,5% în Spania și 11,8% în Franța. RECOMANDAREA AUTORULUI: România se află pe ultimul loc în UE la numărul de turiști care au mers într-o vacanță. Călătoriile au devenit tot mai inaccesibile pentru români Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

România se află pe ultimul loc în UE la numărul de turiști care au mers într-o vacanță. Călătoriile au devenit tot mai inaccesibile pentru români

România se află la coada Uniunii Europene când vine vorba de procentul din populație care nu își permite să plătească o săptămână de vacanță. Conform datelor publicate de Eurostat, în 2024, 65,4% din populația Uniunii Europene a participat la activități turistice și a efectuat cel puțin o călătorie în scop personal. Statisticile arată că România, Grecia și Bulgaria depășesc pragul de 40% al populației care nu își permite o vacanță.  Deși numărul călătoriilor turistice a crescut cu 5,7 milioane în 2024, față de anul anterior, România este pe ultimul loc la participarea în acest sector, arată datele Eurostat. Dacă în țări precum, Țările de Jos, Luxemburg, Finalnda și Suedia, Franța și Germania, cel puțin 8 din 10 locuitori au efectuat măcar o călătorie tursitică în scop personal, la polul opus se află Bulgaria, cu peste 3 din 10 locuitori și România, cu mai puțin de 3 din 10 locuitori care au participat la activități turistice. În 2024, doar 28% dintre români au participat la activități turistice, în timp ce în Țările de Jos procentul a fost de 84%. Sursa: Eurostat Peste jumătate dintre români nu și-au permis o săptămână de vacanță în 2024 Sursa: Eurostat România este pe ultimul loc în Europa raportat la procentul populaţiei care îşi permite o vacanţă, alături de Bulgaria și Italia, în timp ce media europeană este de aproximativ 65%. Procentul mic de români care își permit o vacanță nu este doar rezultatul sărăciei și al accesului redus la oportunități de vacanță, ci și al măsurilor de austeritate care afectează bugetele oamenilor și al unei oferte tursitice locale care nu reușește să se adapteze la nevoile și posibilităților financiare ale cetățenilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește