România, peste Ungaria la nivelul de trai, arată datele europene. Unde se situează țara noastră în comparație cu vecinii
Rezultatele preliminare pentru 2025, publicate de Eurostat, arată că România este la 78% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare față de media Uniunii Europene. Datele europene mai arată că Ungaria este sub noi la nivelul de trai, în timp ce Grecia și Bulgaria sunt codașele Uniunii Europene. Indicatorul PIB per capita, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, ajustează produsul intern brut pentru diferențele de prețuri între țări și oferă o perspectivă mai realistă a nivelului de trai și a puterii de cumpărare efective a locuitorilor. Acesta a variat între 68% din media UE în Grecia și Bulgaria și 239% în Luxemburg. În 2025, media UE s-a situat la aproximativ 41.600 de euro în termeni de putere de cumpărare, un punct de referință comun în funcție de care sunt evaluate toate statele membre. În 2025, au fost observate diferenţe semnificative între ţările UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare. Datele preliminare arată că Polonia se situează la 81% din media UE, în timp ce Ungaria este sub țara noastră cu aproximativ 76% din media UE. Grecia și Bulgaria au cele mai scăzute niveluri din UE, de aproximativ 68%. Luxemburg și Irlanda domină clasamentul Luxemburg are de departe cel mai ridicat PIB per capita dintre toate cele 27 de state și se situează cu 139% peste media UE. Acest lucru este explicat parțial de faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie la PIB, fără să facă însă parte din populația rezidentă a țării. Irlanda se situează pe locul al doilea, cu un nivel de 137% peste media Uniunii Europene. Nivelul ridicat al PIB-ului per capita din Irlanda poate fi explicat în parte prin prezenţa unor mari companii multinaţionale care deţin proprietate intelectuală. Podiumul este completat de Țările de Jos și Danemarca, fiecare cu un PIB per capita cu peste 20% peste medie. De asemenea, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta și Finlanda sunt state care depășesc media europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: ROMÂNIA a depășit Polonia la PIB per capita. „Suntem de mult peste Ungaria, Croația sau Grecia” O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale
Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,1% în februarie 2026, în creștere față de 2,0% în ianuarie, arată datele publicate de Eurostat. România continuă să fie țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată aceleași date publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Danemarca, 0,5%, Cipru, 0,9% și Cehia 1,0%. La polul opus, cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în România, 8,3%, Slovacia, 4,0% și Croația, 3,9%. Față de luna precedentă, inflația anuală a scăzut în 11 state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în 12. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a crescut până la 1,9% în februarie 2026, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană. Datele Eurostat mai arată că ce a mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 pp), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 pp). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor din România În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut ușor la 9,31% în luna februarie, de la 9,62% în luna ianuarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,37%, mărfurile nealimentare cu 9,41%, iar mărfurile alimentare cu 7,89%. „Indicele prețurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,59%. Rata inflației de la începutul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1,5%. Rata anuală a inflației în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) față de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost 8,1%”, se arată în comunicatul INS. RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor O nouă „victorie” marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană
O nouă victorie marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană
România continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel de aproape dublu față de următoarea țară din clasament. Deși datele publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2% în ianuarie 2026, rămânem statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,5%. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană și a ajuns până la nivelul de 8,5% în luna ianuarie. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Franța, 0,4%, Danemarca, 0,6%, Finlanda și Italia, ambele cu 1,0%. La polul opus s-a aflat România cu 8,5%, Slovacia, 4,3% și Estonia 3,8%. Comparativ cu situația din decembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 23 de state membre, inclusiv România, a rămas stabilă într-o țară și a crescut în alte trei state. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a fost de 1,7% în ianuarie 2026, în scădere față de 2% în decembrie 2025. Datele Eurostat mai arată că, în ianuarie 2026, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflaței în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,45 puncte procentuale, pp), urmate de produsele alimentare, alcool și tutun (+0,51 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,39 pp). Prețurile din România au explodat în ianuarie. Energia, în topul scumpirilor De asemenea, în datele pentru România se reflectă mai ales scumpirile din domeniul energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, rata anuală a inflației a scăzut ușor, la 9,62%. În plus, majorări de prețuri au existat și la mărfurile alimentare, care s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, și cu 0,91% față de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao și cafeaua, cu 25,27% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Ouăle s-au scumpit de asemenea în prima lună din 2026 cu 13% față de anul trecut, pâine cu aproape 10%, iar laptele cu 11%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: România, campioana scumpirilor la alimente în 2025, mai mult decât dublu față de media UE. În 2026, inflația alimentară s-ar putea tripla În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească
România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Datele Eurostat arată că România are cea mai mare scădere a Produsului Inter Brut din Uniunea Europeană, astfel că țara noastră a intrat oficial în recesiune tehnică. Date oficiale Eurostat arată că România are cea mai mare scădere PIB-ului din Uniunea Europeană, atât în trimestrul IV față de trimestrul III din anul 2025, adică un procent de 1,9 %, dar și în trimestrul IV din 2025 față de același trimestru din anul anterior cu o scădere de 1,6%. România a intrat în recesiune tehnică România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. Victor Ponta îl desființează pe Ilie Bolojan după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică Fostul premier Victor Ponta a reacționat dur după ce România a intrat în recesiune tehnică, iar actualul prim ministru, Ilie Bolojan, sugerează că într-un final „totul va fi bine”, cu o „economie solidă”. E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați. „Dl. Bolojan (aplaudat de CTP și de restul „dresorilor de foci” din propagandă) spune că, de fapt, e bine să ai recesiune și nu e bine să ai creștere economică! E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați, că e mai bine să fii analfabet decât să știi să citești! În acest caz, le spun și eu celor care cred această gogoașă că, pentru ei, e mai bine să fie proști decât deștepți!”, scrie Victor Ponta.
România n-a mai trimis datele despre șomajul tinerilor la Eurostat în ultimele 3 luni. La ultima raportare un sfert din tinerii români erau șomeri, cea mai mare rată din UE
Eurostat a publicat cele mai recente date cu privire la rata șomajului ajustată sezonier din zona euro. Aceasta a fost de 6,2% în luna decembrie a anului trecut, în scădere față de 6,3% în noiembrie și decembrie 2024. Interesant este că în tabelele publicate de Eurostat apare și segmentul tinerilor șomeri, dar în dreptul României nu apare nicio cifră începând cu luna octombrie. Acest lucru indică faptul că pentru ultimele 3 țara noastră nu a mai trimis datele despre șomajul tinerilor. În luna decembrie 2025, aproximativ 2,857 de milioane de tineri sub 25 de ani erau șomeri în Uniunea Europeană, dintre care 2,257 de milioane din zona euro. Totuși, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 0,2% până la 14,7%, față de 14,9% în luna precedentă. De remarcat este faptul că România a rămas cu o raportare veche din septembrie, atunci când era lider detașat în UE la procentul de șomeri tineri, 26,9%. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat, în decembrie 2025, rata șomajului în rândul femeilor a fost de 6%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, iar rata șomajului în rândul bărbaților a rămas stabilă comparativ cu noiembrie, la 5,8%. În zona euro, rata șomajului la femei a fost de 6,4%, iar rata șomajului la bărbați a fost de 6,1%. În România, 5,9% dintre bărbați erau șomeri în decembrie 2025, în comparație cu 6,1% din totalul femeilor. Sursa: Eurostat De asemenea, în decembrie, cele mai mici rate ale şomajului din UE au fost înregistrate în Cehia, 3,1%, Malta și Polonia, 3,2% și Bulgaria, 3,3%. La polul opus, cele mai ridicate rate ale șomajului au fost înregistrate în Finlanda, 10,2%, Spania, 10% și Suedia, 9%. România a avut o rată a șomajului de 6%, aproximativ 494.000 de oameni, în luna decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rata șomajului s-a menținut la 6% în luna decembrie 2025, același nivel înregistrat și în noiembrie 2025. În rândul tinerilor a ajuns la 26,9% Vești proaste de la INS: Rata șomajului în România a crescut la 6% în noiembrie 2025. Aproape 500.000 de români sunt șomeri
Aproape 11% dintre români nu și-au permis să-și încălzească suficient locuințele în 2024
Aproape 10% din populația Uniunii Europene a avut probleme în a-și încălzi suficient locuința în 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cele mai mari procente de oameni care nu își pot încălzi în mod suficient locuința sunt în Bulgaria și Grecia, ambele cu 19%, urmate de Lituania, 18% și Spania, 17,5%. În România, 10,8% dintre locuitori nu și-au permis să își încălzească suficient locuința. Datele publicate de Eurostat arată că 9,2% din populația Uniunii Europene a avut probleme cu încălzirea locuinței în 2024, o îmbunătățire față de nivelul de 10,6% din 2023. În rândul celor mai mari procente de oameni care nu pot să își încălzească în mod suficient locuința sunt Bulgaria, Grecia, Lituania și Spania. La polul opus se află Finlanda, 2,7%, Polonia și Slovenia, ambele cu 3,3%, Estonia și Luxemburg, ambele cu 3,6%. Sursa: Eurostat Indiferent de sursa de încălzire, aproape 2 milioane de români nu își permit să-și încălzează casele sau apartamentele iarna, arată analiza Eurostat. Mai mult decât atât, în 2026 România se va confrunta cu facturi mai mari la gaze pe luna ianuarie, care vor fi cu aproximativ 30% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Totuși, România stă mai bine decât Spania și Franța la încălzirea locuinței. În țara noastră, 10,8% dintre locuitori au spus că în anul 2024 nu și-au permis să își încălzească în mod suficient locuința, față de 17,5% în Spania și 11,8% în Franța. RECOMANDAREA AUTORULUI: România se află pe ultimul loc în UE la numărul de turiști care au mers într-o vacanță. Călătoriile au devenit tot mai inaccesibile pentru români Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
România se află pe ultimul loc în UE la numărul de turiști care au mers într-o vacanță. Călătoriile au devenit tot mai inaccesibile pentru români
România se află la coada Uniunii Europene când vine vorba de procentul din populație care nu își permite să plătească o săptămână de vacanță. Conform datelor publicate de Eurostat, în 2024, 65,4% din populația Uniunii Europene a participat la activități turistice și a efectuat cel puțin o călătorie în scop personal. Statisticile arată că România, Grecia și Bulgaria depășesc pragul de 40% al populației care nu își permite o vacanță. Deși numărul călătoriilor turistice a crescut cu 5,7 milioane în 2024, față de anul anterior, România este pe ultimul loc la participarea în acest sector, arată datele Eurostat. Dacă în țări precum, Țările de Jos, Luxemburg, Finalnda și Suedia, Franța și Germania, cel puțin 8 din 10 locuitori au efectuat măcar o călătorie tursitică în scop personal, la polul opus se află Bulgaria, cu peste 3 din 10 locuitori și România, cu mai puțin de 3 din 10 locuitori care au participat la activități turistice. În 2024, doar 28% dintre români au participat la activități turistice, în timp ce în Țările de Jos procentul a fost de 84%. Sursa: Eurostat Peste jumătate dintre români nu și-au permis o săptămână de vacanță în 2024 Sursa: Eurostat România este pe ultimul loc în Europa raportat la procentul populaţiei care îşi permite o vacanţă, alături de Bulgaria și Italia, în timp ce media europeană este de aproximativ 65%. Procentul mic de români care își permit o vacanță nu este doar rezultatul sărăciei și al accesului redus la oportunități de vacanță, ci și al măsurilor de austeritate care afectează bugetele oamenilor și al unei oferte tursitice locale care nu reușește să se adapteze la nevoile și posibilităților financiare ale cetățenilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Șomajul pe termen lung în regiunile UE în 2024: Cum variază rata pe continent și care este situația României
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult. Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată. Sursa foto: Eurostat Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UE Potrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%. Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%). Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos. Cum stă România la acest capitol Cea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.
EUROSTAT: Inflaţia din România, în luna august, de trei ori mai mare decât media din UEDin cauza măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan, prețurile cresc în România de TREI ori mai repede decât în Uniunea Europeană
România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%. Potrivit datelor Oficiului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), publicate miercuri, 17 septembrie 2025, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august, la 2,4%. Astfel, din cauza măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan, prețurile cresc în România de trei ori mai repede decât în Uniunea Europeană. Rata inflației în România a înregistrat o creștere majoră în luna iulie 2025, când a ajuns la 7,8% de la 5,7%, în luna iunie. Această situație a fost semnalată după creșterea prețurilor la energie, în urma liberalizării de la 1 iulie, când energia electrică s-a scumpit cu 63%. (mai multe informații AICI). România, un nedorit loc 1 în clasament România a înregistrat o inflație lunară cu 2,68% mai mult în luna iulie, față de luna iunie, situație care nu s-a mai întâmplat din aprilie 2022, atunci când inflația a crescut cu 3,74% față de luna martie. Revocarea plafonului la electricitate a avut ca rezultat o creștere substanțială a prețului la energia electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Alte măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan – creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului – au crescut automat prețurile. (alte detalii AICI) În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Cipru (0%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,6%). Țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (8,5%), Estonia (6,2%) şi Croaţia (4,6%). Prin comparație cu luna iulie 2025, potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în doar patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 6,6% până la 8,5%). În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna august, la 2%, ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). România, scumpiri în lanț Ce se întâmplă în România? Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%. „Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, s-a arătat în comunicatul INS. Isărescu și „cocoașa” din luna septembrie Potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,44 puncte procentuale). Urmează alimentele, alcoolul şi ţigările (0,62 puncte procentuale), iar preţurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat – în luna august – că inflaţia va forma o „cocoaşă” în luna septembrie, atunci când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorina Matei îi face portretul lui Marius Iacob “Elodia”, autorul dosarului lui C. Georgescu: Dovada loviturii de stat nu e, cum nu e nici ELODIA Consilierul economic al lui Nicușor Dan cere PRIVATIZAREA companiilor de stat. USR insistă cu același PLAN de când a intrat în coaliție AUR a depus moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu. Inițiatorii acuză că politicile de mediu slăbesc securitatea energetică a României Crin Antonescu, necruțător. ANULAREA alegerilor: “ILOGICĂ”/ “Dacă PNL devine o forță anti-Soroșistă, o voi sprijini / USR “noii bolșevici” Prietenul lui Iohannis, Jurgen Faff, și asociatul lui de la Fly Lili, puși sub CONTROL JUDICIAR timp de 60 de zile. Procurorii au pus sechestru pe un Airbus