Dosar de evaziune fiscală, vechi de un deceniu, aflat în prezent pe rolul Tribunalului Iași: trei inculpați și zece martori reaudiați duc la prelungirea în timp a procesului
Un dosar complex de evaziune fiscală, aflat în prezent pe rolul Tribunalului Iași, continuă să fie judecat după mai bine de zece ani de la începerea urmăririi penale. Cauza îi are ca inculpați pe Ancuța Stănescu, Arada Stănescu și Ioan Stănescu, iar partea civilă este Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași. Procesul vizează activitatea unei societăți comerciale care ar fi desfășurat operațiuni ilicite, prin care statul a fost prejudiciat. Dosar de evaziune fiscală, vechi de un deceniu: prelungirea în timp a procesului penal poate duce la prescripția răspunderii penale În cadrul ședinței de judecată de miercuri, 04.02.2026, pe rolul Tribunalului Iași s-a pus în discuție un dosar deschis de mai bine de zece ani. La termenul de miercuri, 4 februarie 2026, instanța a audiat mai mulți martori, ale căror declarații au adus clarificări cu privire la activitățile comerciale derulate în perioada cercetată de anchetatori. Cei trei martori, ascultați în cadrul ședinței din data de 4 februarie, au mai fost audiați anterior, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată. S-a cerut reaudierea acestora, deoarece a fost schimbat completul de judecată, iar acest lucru face ca procesul să stea pe rol o lungă perioadă de timp. Acest lucru este nedorit de reprezentanții Ministerului Public, deoarece, astfel, nu mai pot fi trași la răspundere cei care se fac vinovați de săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală. Amânările repetate și prelungirea în timp a procesului pot avea drept repercusiune prescripția răspunderii penale a inculpaților din dosar. Prescripția răspunderii penale este o instituție juridică, ce stinge dreptul statului de a trage la răspundere penală o persoană. Această situație le este convenabilă celor trei inculpați din dosar, întrucât interesul lor este de a scăpa de răspunderea penală. Mai mulți martori au fost reaudiați după zece ani de la săvârșirea faptelor Mîndra S. a fost primul martor audiat. Femeia și-a menținut declarația dată în faza de urmărire penală, la data de 16 februarie 2016. Martora a arătat în fața instanței că starea sa de sănătate din prezent nu este una bună, motiv pentru care nu își amintește cu exactitate ce a declarat anterior, susținând că își menține declarațiile. Al doilea martor audiat, Costel S., a precizat că îi cunoaște pe inculpați, întrucât sunt vecini. „Am colaborat cu G.M., întrucât am administrat o societate, având ca obiect de activitate comercializarea de produse, precum țeavă, profile și tablă. Firma este în insolvență de mai mulți ani”, a declarat martorul Costel S. în fața instanței. Totodată, martorul a ținut să precizeze că nu a avut relații comerciale directe cu inculpata Arada Stănescu. Audierea martorilor a continuat cu declarația lui Marius S., care a arătat că îi cunoaște pe inculpați, deoarece sunt consăteni. Acesta a vorbit despre implicarea sa într-o societate comercială care, între timp, a fost desființată. „Eu am semnat pentru o firmă care s-a desființat. Nu mai desfășor nicio activitate comercială în prezent”, a spus martorul. El a precizat că a fost administratorul societății respective, însă susține că activitatea efectivă era derulată de fratele său și de fiul acestuia. „Eu doar am semnat ceva, dar nu mai știu ce”, a adăugat Marius S. În fața instanței, martorul a ținut să sublinieze că nu este om de afaceri și că activitatea sa profesională nu are legătură cu dosarul în discuție. „Eu nu sunt om de afaceri, sunt om muncitor. Muncesc onest”, a spus Marius S. în fața instanței. Din declarațiile celor trei martori audiați, reiese că toți au administrat, la un moment dat, câte o societate comercială, dar că niciuna nu mai funcționează în prezent, fiind radiate. Urmărirea penală a început în urmă cu zece ani Procesul se află pe rolul Tribunalului Iași din luna decembrie 2021, după finalizarea urmăririi penale începute în februarie 2016. De-a lungul timpului, cauza a fost amânată de mai multe ori, din diverse motive procedurale, dar și din cauza numărului mare de martori care trebuie audiați și reaudiați pentru clarificarea situației de fapt. Instanța a stabilit ca, la următorul termen de judecată, să fie reaudiați alți trei martori, care au mai dat declarații în cursul urmăririi penale. Până în prezent, cauza a fost amânată de peste 40 de ori din diverse motive, precum absența martorilor citați în cauză pentru a fi reaudiați sau în vederea continuării cercetării judecătorești. Instanța urmează să analizeze, în continuare, declarațiile martorilor, documentele aflate la dosar și susținerile părților pentru a stabili eventualele răspunderi penale ale inculpaților. Un dosar de evaziune fiscală, vechi de un deceniu, se află în prezent pe rolul Tribunalului Iași. Cei trei inculpați din dosarul în cauză beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform prevederilor legale în vigoare, până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Evaziune fiscală de peste 1 miliard de lei vechi, la Hârlău. Protagonista ilegalităților este o tânără în vârstă de 30 de ani, însărcinată în șapte luni
O evaziune fiscală de peste 1 miliard de lei vechi a fost comisă la Hârlău. O femeie de 30 de ani, administrator al unei firme cu o vechime de peste un deceniu, a fost condamnată la aproape trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. În prezent, femeia este însărcinată în șapte luni și nu se poate prezenta în instanță. Dosarul capătă o nouă turnură după ce acuzarea a declarat apel împotriva hotărârii din decembrie 2025, iar în data de 27 ianuarie 2026 s-a judecat primul termen. Evaziune fiscală de peste 1 miliard de lei vechi, la Hârlău Pe rolul Curții de Apel Iași s-a judecat marți, 27 ianuarie 2026, primul termen în apelul privind o cauză de evaziune fiscală. O femeie în vârstă de doar 30 de ani, administrator al unei firme înființate în urmă cu 10 ani, este protagonistă într-un dosar uriaș de evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la circa 100.000 de lei. Societatea, administrată de Cristina S., ar fi folosit, ani la rând, scheme contabile obscure și declarații fiscale false pentru a ascunde venituri imense față de autorități, cauzând statului o gaură uriașă în buget. Femeia se judecă încă din 2024 cu ANAF, în încercarea de a scăpa de răspundere. În 2025, judecătorii ieșeni au pronunțat o condamnare cu suspendare, măsură care a nemulțumit reprezentanții Ministerului Public. Din acest motiv, acuzarea a formulat apel împotriva deciziei judecătorilor de la Tribunalul Iași, din 2 decembrie 2025. În data de 27 ianuarie, dosarul a revenit în fața instanței pentru primul termen în apel, iar fiecare parte din dosar și-a arătat pretențiile. „Fata mea e gravidă în 7 luni, nu poate veni la Curtea de Apel. Acum este internată la spital, pentru că are și tromboză la unul dintre picioare”, a spus mama femeii reporterilor BZI. La termenul din 27 ianuarie a fost prezentă mama femeii, împreună cu bunica acesteia. De asemenea, Cristina a beneficiat și de un avocat din oficiu, însă a solicitat un nou termen pentru angajarea unui avocat ales. Acuzarea a formulat apel și solicită o pedeapsă cu executare pentru inculpată În decembrie 2026, instanța a condamnat-o pe inculpata Cristina S. la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Totodată, judecătorii au dispus aplicarea unei pedepse complementare, conform prevederilor legale în vigoare. Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere, instanța stabilind un termen de supraveghere de doi ani, perioadă în care inculpata trebuie să respecte mai multe obligații impuse de lege. Printre acestea se numără și prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, pe o durată de 60 de zile, în cadrul unei instituții publice aflate în subordinea Consiliului Local al orașului Hârlău. Potrivit actelor din dosar, faptele pentru care femeia a fost condamnată vizează evaziunea fiscală comisă prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate ori a veniturilor realizate. De asemenea, instanța a reținut evidențierea unor cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale, precum și înregistrarea unor operațiuni fictive, toate aceste acțiuni fiind realizate cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către stat. Nemulțumit de sentința pronunțată de judecătorii de la Tribunalul Iași, procurorul a formulat apel. „Noi suntem mulțumiți de ce a decis instanța, dar procurorul a făcut apel”, a mai spus mama Cristinei. În timpul procesului, la ședința din 27 ianuarie 2026, inculpata a solicitat, prin intermediul avocatului din oficiu, acordarea unui nou termen de judecată, invocând dorința de a-și angaja un avocat ales. Cererea contribuie la prelungirea procedurilor. Așadar, o evaziune fiscală de peste un miliard de lei vechi a fost comisă la Hârlău. Firma a supraviețuit circa 10 ani, iar administratorul a desfășurat diverse activități ilegale, prin care a prejudiciat statul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
ANAF a pus ochii pe 66 de mașini de lux, pentru că proprietarii au plătit prea puține taxe
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a demarat, în cadrul unui proiect pilot, o serie de controale care îi vizează pe proprietarii de mașini de lux care au plătit prea puține taxe către stat. Până acum, 66 de proprietarii de mașini de lux nu au putut să justifice discrepanțele mari între veniturile declarate la stat și valoarea autovehiculelor. Conform comunicatului transmis de ANAF, în aceste situații a fost indentificat un risc fiscal ridicat și există suspiciuni că mașinile de lux au fost cumpărate din venituri nedeclarate. Controalele DGAF au scos la iveală 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudă au constat că autoturismele de lux au fost cumpărate cu sume nedeclarate care au încălcat prevederile legale privind fiscalizarea veniturilor și disciplina financiară. „În cadrul acestui proiect, au fost analizate 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudă au constatat o discrepanță semnificativă între veniturile impozabile declarate în ultimii ani și valoarea de piață a autoturismelor achiziționate, indicând un risc fiscal ridicat. Controalele vizează situații în care venituri nedeclarate sau insuficient justificate sunt utilizate pentru efectuarea unor achiziții de valoare mare, cu încălcarea prevederilor legale privind fiscalizarea veniturilor și disciplina financiară”, se arată în comunicatul transmis de ANAF. Printre situațiile identificate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală se numără: – achiziționarea, în anul 2025, a unui autoturism BMW 740D xDrive, în valoare de aproximativ 100.000 euro, achitat integral în numerar, fără a fi prezentate documente care să ateste proveniența legală și trasabilitatea fondurilor; – tranzacționarea unui Porsche Panamera la un preț subevaluat, în condițiile în care autoturismul fusese achiziționat anterior cu 609.150 lei, plata fiind realizată în numerar, iar sursele fondurilor nu au putut fi dovedite prin documente credibile; – achiziția unui BMW M4 Competition M xDrive, în valoare de 546.951 lei, în absența unei justificări obiective a resurselor financiare utilizate; – achiziționarea unui BMW X6 xDrive, în valoare de 428.460 lei, cu plata în numerar, în cadrul unei tranzacții în care niciuna dintre părțile implicate nu a putut demonstra proveniența legală a sumelor. Într-un caz distinct, controalele ANAF au sprijinit organele de executare silită să pună sechestru pe un autoturism marca BMW 740, evaluat la 762.300 de lei, cu scopul de a recupera datorii restante către bugetul de stat. De asemenea, ANAF a anunțat că proiectul pilot va continua și va fi extins către alte tipuri de tranzacții cu risc fiscal. „Având în vedere confirmarea riscurilor fiscale evaluate, DGAF va continua acest tip de acțiuni și are în vedere extinderea semnificativă a numărului de controale, inclusiv asupra unor noi tipologii de tranzacții cu risc fiscal.ANAF reafirmă importanța respectării legislației fiscale și subliniază determinarea instituției în combaterea utilizării fondurilor ilicite, prevenirea evaziunii fiscale și asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru toți contribuabilii.” RECOMANDAREA AUTORULUI: „Lista rușinii” cu cetățenii români care au datorii. Cum vor apărea aceste date și ce arată proiectul legii reformei în administrația locală Cine sunt norocoșii care beneficiază de ștergerea datoriilor. ANAF a făcut anunțul
Percheziție în Ilfov într-un dosar de evaziune fiscală de peste 25 de milioane de lei Percheziție în Ilfov într-un dosar de evaziune fiscală de peste 25 de milioane de lei
Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au pus joi în executare un mandat de percheziție domiciliară în județul Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscală continuată. Din cercetările acestora, un bărbat în vârstă de 46 de ani, administrator al unei societăți sociale, a omis să declare veniturile obținute din vânzarea de autoturisme second-hand în România. Care este prejudiciul Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la aproximativ 25.400.000 lei. Cu ajutorul mandatului de percheziție, polițiștii au identificat și ridicat mai multe bunuri de interes. De asemenea, au fost puse în aplicare trei mandate de aducere, fiind conduse la audieri mai multe persoane. Ce urmează Cercetările sunt continuate de către organele de poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Decizia vin în urma infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. Față de persoana vizată, urmează să fie dispuse măsurile legale adecvate infracțiunii. RECOMANDAREA AUTORULUI Sindicaliștii din ANAF acuză șefii instituției de abuz. Inspectorii ar fi fost trimiși să dea amenzi în locuri unde nu existau nereguli Procurorii DNA au destructurat o rețea de corupție din cadrul Poliției de Frontieră. Trei cadre MAI, trimise în judecată. Care sunt acuzațiile
Procurorul-şef al DNA se plânge că au fost puține sesizări pentru evaziune fiscală din partea ANAF
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, precizează că, anul trecut, ANAF a făcut doar patru sesizări cu privire la suspiciuni de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 10 milioane de lei. Totodată, șeful DNA anunţă că, în ultimii doi ani, procurorii DNA au formulat acuzaţii faţă de „undeva la 70 de persoane” din cadrul ANAF şi Vamă. „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la un post TV. Procurorul-şef al DNA a fost întrebat care crede că ar fi explicația celor 4 sesizări trimise de ANAF într-un an. Acesta a afirmat că a fost „o surpriză neplăcută”. „Și pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Marius Voineag a precizt că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală. „Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. „Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care „nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: „DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Bucureștiul, inundat pe mai multe artere principale. Tramvaiele oprite pe Maica Domnului. Ploaia continuă în rafale și la această oră
Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea. Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă. Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna, pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul
Autoritatea Vamală Română se confruntă cu noi acuzații. Evaziune de peste 5 mld. lei pe an / Vama Constanța favorizează zeci de companii-fantomă
Autoritatea Vamală Română se confruntă cu noi acuzații grave, cuvântul de ordine fiind evaziunea fiscală care ar ajunge la peste 5 miliarde de lei pe an. Mai mult, există și acuzații potrivit cărora la Vama Constanța ar fi favorizate zeci de companii-fantomă, iar „mecanismul” creează statului român un prejudiu uriaș. Alexandru Nazare – ministurl Economiei și al Finanțelor – a anunțat că trimite „de urgență” corpul de control în Vama Constanța. Controlul Ministerului de Finanțe durează deja de aproape două săptămâni și va continua, notează G4Media. Potrivit sursei citate, într-o scrisoare deschisă transmisă în data de 3 iulie, avertizorii – care se intitulează „Grupul vameșilor care s-au săturat” – susțin că Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor „sunt cele patru puncte cu gradul maxim de corupție, prin care se destabilizează bugetul României și care generează evaziune de peste 5 miliarde de RON anual, vama devenind epicentrul corupției, traficului de influență și paravanul rețelelor infracționale transfrontaliere”. Firmele „fantomă”, beneficiare ale unor informații secretizate Potrivit informațiilor transmise de „Grupul vameșilor care s-au săturat”, Vama Constanța ar favoriza zeci de companii românești „fantomă”. Aceste firme au acționariat românesc și/sau străin – în special italian – și ar fi implicate scheme de evaziune. (vezi AICI ancheta jurnalistică realizată de GÂNDUL) Firmele „fantomă” ar primi informații esențiale, secretizate, chiar de la Vama Constanța, la infrastructura Oil Terminal Constanța și ar fi „ajutate” prin diminuarea controalelor vamale. (informații uluitoare AICI) Multe dintre aceste firme autohtone – dar și altele înregistrate în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau Marea Britanie – folosesc capacități mari de depozitare și manipulare, redirecționând carburanți spre jucători de tip fantomă din județele Prahova, Cluj sau Bihor. „Mai grav, unele companii, folosind aceeași rețetă ca în cazul containerelor cu marfă iraniană, au introdus în antrepozitul vamal al terminalului nave cu motorină de proveniență rusească – supusă embargoului – „albită” prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare, precum Turcia și Egipt. Cu complicitatea vămii Constanța, documentele de origine, de import și de transport, falsificate, au fost acceptate, iar combustibilul a fost amestecat cu motorină cu origine acceptată pe piețele UE și pe piața ucraineană, pentru a trece verificările de origine și de calitate”, se arată în scrisoarea primită de G4Media. Mafia italiană, susținută masiv de grupările evazioniste locale: „Sunt speculate toate porțițele legislative” Potrivit informațiilor obținute de Gândul, mafia italiană, susținută masiv de grupările evazioniste locale, exploatează la maxim toate „portițele” descoperite în legislația națională învechită, tranzacționând anual – fizic sau scriptic – sute de mii de tone de produse pretroliere, în marea lor parte în sistem de taxare suspensive. „Apariția livrărilor care tranzitează teritoriul României către Ucraina oferă noi oportunități pieței negre”, avertizează sursele Gândul. „Grupările mafiote transfrontaliere, împreună cu evazioniști locali din piața petrolieră românească, controlează zeci de firme, direct sau prin interpuși, care sunt introduse periodic în lanțul de tranzacționare pentru eludarea plații accizelor și TVA. Aceste firme-paravan, după scurte perioade, devin inactive, solicită eșalonări, intră în insolvență sau faliment ori sunt vândute către cetățeni fără bonitate, în special bulgari și italieni, făcând aproape imposibila recuperarea prejudiciului”, dezvăluie sursele Gândul din piața petrolieră. Cantitățile de carburanți introduse astfel pe piața din Romania sunt tranzacționate rapid, dar la prețuri mult sub nivelul pieței legale, pentru a se obține foarte ușor încasarea sumelor și transferul către firme off-shore sau așa -zise „bidoane” de acumulare a banilor negri, de unde sunt scoși ulterior. „Toate aceste acțiuni sunt facilitate de societăți care dețin atestate angro de vânzare fară depozitare, pe lanțul de comercializare de la producător/importator și până la consumatorul final fiind 4-5 tranzacții scriptice succesive. Astfel se pierd taxe, iar mărfurile se mișcă fizic doar la ultima tranzacție, care este aferentă livrării efective din depozit către utilizator”, au mai explicat sursele Gândul, în exclusivitate. „Companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje «săgeți» interpuse” Reprezentanții „Grupului vameșilor care s-au săturat” avertizează și că o parte din motorina „albită” care ajunge în Prahova, Cluj și Bihor este controlată apoi de „rețele evazioniste autohtone, companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje «săgeți» interpuse”. Carburantul ar fi introdus în circuitul comercial fără plata TVA-ului, ceea ce face ca bugetul de stat să fie prejudiciat cu peste 5 miliarde de lei anual, iar acest „mecanism” ar fi realizat cu „suportul constant al autorităților vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor”. „Grupul vameșilor care s-au săturat” vorbește și despre „sute de cisterne, declarate goale, cu destinația Ucraina”, despre care avertizorii spun că se întorc lunar în România „pline cu motorină achiziționată din Ucraina, «reușind» cu sprijinul mafiei din vamă să evite orice control și plata oricărei taxe”, mai notează G4Media. Combustibilul ar fi descărcat în depozite ilegale din Bihor, Cluj sau Prahova, iar de acolo ar fi aprovizionată piața neagră de carburanți. Conducerea Autorității Vamale Române este acuzată că „nu vrea să acționeze pentru eliminarea acestor surse de evaziune fiscală, fiind deja părtașă la extinderea acestui fenomen, în anumite județe existând deja adevărate familii compuse din evazioniști și conducerea autorităților vamale județene”. „Acordarea atestatelor este «recompensată» constant de catre evazioniști” G4Media și Info Sud-Est avertizează, prin această anchetă jurnalistică, asupra unor rețele de influență care se întind de la AVR către vămi, cu precădere Vama Constanța. „Regionalele vamale sunt responsabile de emiterea atestatelor de destinatar înregistrat și comerciant angro fără depozitare, astfel, în jurul acestora, s-au dezvoltat lanțuri infracționale de distribuție a carburanților. Aceste lanțuri sunt responsabile pentru evaporarea a sute de milioane de euro, prin metoda «missing trader» sau «suveica», bani care ar trebui sa ajunga la bugetul de stat ca acciză și TVA. Acordarea atestatelor este «recompensată» constant de catre evazioniști, firmele atestate disparand periodic si fiind înlocuite cu altele noi. Miliarde de euro dispar anual din bugetul statului, în timp ce autoritățile vamale mimează interesul și evită măsuri concrete, cum ar fi adaptarea legislației, reforma autorității vamale și a administrației fiscale, întărirea pârghiilor de prevenție și control, dar mai ales eliminarea din sistem a “cumetriilor” care s-au dezvoltat în jurul clanurilor evazioniste”, se arată în scrisoarea transmisă de „Grupul vameșilor care s-au săturat”. Citește și: Florian Coldea acuză un denunț mincinos: „Voi face toate demersurile legale pentru a-mi susține și demonstra nevinovăția” Deținuți escrocați cu zeci de mii
Sorin Grindeanu, despre implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale: Avem nevoie de clarificări suplimentare
„Dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”, a declarat, joi, la Parlament, liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu a fost întrebat de ziariști, la Palatul Parlamentului, dacă este de acord cu implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale. „Am văzut foarte multe puncte de vedere după această declaraţie a domnului preşedinte. Pe de o parte, argumente prin care să nu se întâmple această implicare. Alţi colegi îmi spun sau alte argumente citite îmi arată că această problemă, adică evaziunea fiscală, este deja în strategia naţională de apărare a ţării. Adică putem să facem anumite reglementări, evident, şi să îmbunătăţeşti lucrurile, dar eu cred că acele lucruri se fac prin lege. Şi cred că ăsta e pasul normal”, a spus Sorin Grindeanu. Liderul PSD a mai precizat că, „dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”. CITEȘTE ȘI: Sorin Grindeanu, despre reforma fiscală: Anumite MĂSURI n-au fost dorite de colegi de-ai noştri Sorin Grindeanu: „Cine nu-și face treaba la ANAF trebuie să plece acasă. Nu există negocieri” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Nicuşor Dan, despre rolul serviciilor în combaterea evaziunii fiscale: SERVICIILE nu fac controale, ele culeg informații
Președintele Nicușor Dan afirmă că rolul servicilor de informaţii în combaterea evaziunii fiscale se va opri la culegerea de informaţii care să ajungă apoi la ANAF şi la parchete, dacă există suspiciuni de fraude. Întrebat despre implicarea serviciilor secrete în problema evaziunii în CSAT, Nicușor Dan a declarat că „evaziunea fiscală este de securitate națională”, astfel că serviciile secrete trebuie implicate în aceste situații. „Evaziunea fiscală este deja în strategia națională de securitate. Nu este nevoie de o modificare. Ceea ce noi trebuie să facem este să fim foarte clari până unde acționeză serviciile de informații. Serviciile, pentru că evaziunea fiscală este de securitate națională în documentul oficial al statului, trebuie să găsească informațiile despre această problemă și totul este ca rolul lor să se opreacă la a furniza informații către ANAF și parchete. Un director civil SRI are asta ca principală misiune. Să nu ajungem să avem o interferenţă a serviciilor mai mult decât este cazul”, a spus Nicușor Dan, miercuri, în prima conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni. „Serviciile de informații nu fac controale. Ele culeg informații. Controalele sunt făcute de reprezentanții ANAF și, în măsura în care există suspiciuni, pot fi făcute de parchete. Vreau să fie clară delimitarea între activitatea serviciilor și altor organe. Serviciile culeg informații care sunt relevante pentru securitatea națională. Care este discuția? Există o prioritate în culegerea acestor informații. Dacă o prioritate este zona de securitate propriu-zisă, potențiale acțiuni teroriste și îmi doresc ca în activitatea de informații zona de evaziune fiscală să fie o prioritate. Asta e tot ce am spus”, a mai spus șeful statului. Întrebat cum se va asigura că controalele fiscale nu se vor duce la firmele sau companiile care nu fac parte din rețeaua de influență a unor anumite grupări de interese din jurul serviciilor, el a răspuns: „Una din acțiunile care ne asigură că există un control civil asupra serviciilor de informații este prezența unui director civil acum”. FOTO: ALEXANDRU DOBRE/MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan: Să fim foarte clari până unde acționează serviciile de informații. Evaziunea fiscală este problemă de securitate națională Nicușor Dan: Este nevoie ca instituțiile, inclusiv SERVICIILE, să se preocupe de problema marii evaziuni fiscale/ Discuție în viitoarea ședință a CSAT Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Marcel Boloș, despre propunerea lui Nicușor Dan: Dacă am avea module informatice antifraudă operaționale, nu ar trebui să apelăm la SRI
Marcel Boloș, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a discutat la TVR Info despre ultima propunere a lui Nicușor Dan de a combate evaziunea fiscală. Ministrul nu crede că ar trebui să se apeleze la SRI. „Mi se pare foarte delicat. În mod firesc, România, ca să-și rezolve problema pentru creșterea încasărilor din combaterea evaziunii fiscale, ar trebui să aibă modulele informatice antifraudă operaționale. Toată lumea asta lucrează cu aceste module antifraudă, de la firmele organizate de tip carusel până la modulele antifraudă pentru casele de marcat fiscale și marii contribuabili. Dacă am avea toate aceste module informatice, nu ar trebui să apelăm la SRI. Tranzitoriu, orice culegere de informații pe care sistemele informatice ar trebuie să le rezolve – pentru că noi, să nu uită, am implementat e-Factura, e-TVA, e-Transport, am fost celebru cu aceste măsuri -, ar trebui să folosim aceste volume de bază de date ca să combatem evaziunea fiscală prin modulele antifraudă. Dar până atunci, soluția aceasta cu detectarea acestor rețele de companii care lucrează prin firme suveică și ajung în final să fraudeze bugetul de stat poate fi o soluție”, a spus ministrul Marcel Boloș. Citește și: Marcel Boloș: „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare” Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele