Claudia Moise, despre succesul brandului Râureni, la conferința Made in Romania: Luăm ce e mai bun din natură și punem în borcane cu drag
Dacă vorbim despre produse alimentare românești, atunci Râureni este brandul care a pus Vâlcea pe harta preferințelor. Claudia Moise, Marketing Specialist Râureni, a vorbit, la conferința „Made in Romania” organizată de Gândul, despre cum a devenit cunoscut un brand puternic legat de tradiția noastră culinară: fructe, legume, pământ, produse cu rețete prezente pe mesele românilor. Astăzi, compania se definește ca fiind mai mult decât un producător de conserve: un brand românesc cu o identitate deja bine cunoscută și pe piețele externe. Claudia Moise spune că reziliența, integrarea agriculturii cu producția și controlul întregului ecosistem au devenit avantaje importante într-o industrie expusă sezonalității, costurilor și problemelor de aprovizionare. În spatele „cămării” Râureni sunt sute de hectare de ferme, livezi și sere „Râureni înseamnă dorința de a păstra și de a duce mai departe, și în spațiu, dar și în timp, lucrurile pe care românii le consideră valoroase: pământul, legumele, fructele, tradiția și plăcerea de a pune ceva bun pe masă și de a împărți cu cei apropiați”, spune Claudia Moise. Istoria fabricii de la Râureni începe în 1968, iar brandul a trecut prin transformările industriei românești de după 1989 înainte de a fi relansat în 2008 prin preluarea de către grupul Annabella, fondat de antreprenorii vâlceni Dorina și Dan Mutu. În 2026, linia de business de retail a grupul a ajuns la peste 200 de magazine Annabella în 17 județe și în București, cu capital 100% românesc. În spate sunt și aproape 900 de hectare de ferme, livezi și sere, din care vine cea mai mare parte a materiei prime, fructe și legume. Ce nu acoperă din surse proprii, asigură de la producători locali, pe aceleași standarde. Produsele Râureni ajung în 25 de țări. Brandul Râureni aduce calitate, dar și bucate pregătite cu drag pentru cămara familiei În cadrul conferinței Made in Romania, Claudia Moise a vorbit nu doar despre cifre, ci despre ce aduce brandul la masă ca valoare umană. Dincolo de calitatea produselor, vorbim despre gestul de a așeza cu drag bucate alese în cămară, care arată impecabil la masa în familie. „Nu este doar despre a da produse de calitate bună și care arată impecabil”, spune Claudia Moise. Este despre a face acest lucru „cu drag, zi după zi” și de la o generație la alta, adaugă ea. „Cam asta se întâmplă la Râureni de mai bine de 50 de ani. Luăm ce e mai bun din natură și punem în borcane cu drag, cu recunoștință și cu respect pentru natură, dar și pentru oameni. Și cumva, cred că, de fapt, și despre asta este vorba în construcția brandului Râureni, nu neapărat doar de a face lucrurile bine în fiecare zi”, spune reprezentanta companiei. „Nu suntem nici noi scutiți de sezonalitate” Claudia Moise explică, totuși, că industria conservelor este, la rândul său, dependentă de factori pe care producătorul nu îi poate controla întotdeauna: sezonalitatea, disponibilitatea materiei prime, forța de muncă și costurile utilităților. „Nu suntem nici noi scutiți de sezonalitate, de disponibilitatea materiei prime”, spune reprezentanta Râureni. Compania este expusă și problemelor legate de forța de muncă și creșterea costurilor cu utilitățile. În acest punct apare însă unul dintre avantajele pe care Râureni le consideră importante: integrarea verticală. Agricultura și producția, în același ecosistem Compania funcționează într-un model în care agricultura, producția și retailul fac parte din același ecosistem integrat. Râureni nu înseamnă doar fabrica pe care consumatorii o asociază cu brandul, ci face parte dintr-o structură care include trei fabrici. Pentru un producător care lucrează cu materii prime agricole și este dependent de sezonalitate, integrarea poate însemna mai mult control asupra lanțului de producție. „Poate chiar suntem mai expuși decât alte zone din industria de food”, spune Claudia Moise, care adaugă că modelul integrat vertical permite companiei să mute incertitudinea factorilor externi de pe un segment pe altul. Este o logică apropiată de cea discutată și de alți producători alimentari la conferința „Made in Romania”: pentru ca România să poată construi companii capabile să concureze pe piețele externe, nu este suficient să existe produsul final. Contează capacitatea de producție, accesul la materie primă, investițiile și controlul lanțului de la terenul agricol la raft. Cele trei ingrediente ale unui brand de succes în industria alimentară: „Natură, oameni, respect” În cazul Râureni, răspunsul nu este doar despre exportul unui borcan de dulceață sau de conserve. Este despre exportul unei imagini construite în timp. Întrebată de moderator care ar fi cele trei ingrediente din „rețeta” brandului Râureni. Claudia Moise a sintetizat simplu: „natură, oameni, respect”. În opinia sa, un brand de succes e construit în timp, prin consecvență, reziliență și capacitatea de a păstra aceeași identitate în timp ce compania se dezvoltă. „Nu știu dacă este vorba despre determinare, reziliență sau încăpățânarea de a rezista”, spune ea despre parcursul companiei. „Important este că, în industria alimentară, continuitatea presupune să treci peste problemele care apar în fiecare sezon și să mergi înainte”, adaugă reprezentanta companiei. Într-o industrie în care competiția pentru piețele externe se duce tot mai mult pe eficiență, scară și capacitate de producție, Râureni încearcă să păstreze în ecuație și un element mai greu de cuantificat: identitatea produsului românesc. Iar aceasta este una dintre întrebările cheie ridicate de conferința organizată de Gândul: dacă România are deja produse, producători și branduri care au trecut granițele, următorul pas este să transforme aceste povești individuale într-o reputație mai puternică pentru ceea ce înseamnă, în ansamblu, Made in Romania.
Anca Marinescu, RetuRO: România a reușit să exceleze. Cum a devenit Sistemul Garanție-Returnare un model pentru alte țări
Dialogul constant cu decidenții și capacitatea actorilor de a se așeza la aceeași masă au făcut ca implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România să fie nu doar un succes, ci un model pentru alte țări europene. Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager în cadrul RetuRO (SGR), a vorbit la conferința „Made in Romania” despre lecțiile ultimilor trei ani, respectiv despre colaborarea dintre producătorii de băuturi, retaileri și autorități. La finalul evenimentului, aceasta a formulat, pentru Gândul, o concluzie valabilă atât pentru compania pe care o reprezintă, cât și pentru afacerile din alte domenii: când există o infrastructură funcțională, un business poate furniza un produs sau un serviciu care poate genera schimbări la nivel social. În cazul SGR, schimbarea se vede în adoptarea obiceiului de a returna ambalajele, susținut de o infrastructură care face acest gest mai accesibil. Iar când actorii din industrii diferite lucrează împreună, un proiect de politică publică poate deveni un model de bune practici. RetuRO: un proiect românesc construit prin colaborare Anca Marinescu spune că experiența Sistemului de Garanție-Returnare arată că dialogul constant cu decidenții și capacitatea actorilor de a se așeza la aceeași masă sunt elemente care pot face diferența între un proiect care rămâne pe hârtie și unul care funcționează. Problemele mediului de business sunt, în esență, comune, indiferent de dimensiunea companiei sau de industria din care provine, spune ea, în cadrul unui schimb de idei cu actori din diferite industrii la conferința „Made in Romania”. „În ultimii trei ani, Sistemul Garanție-Returnare a adus la aceeași masă actori din sectoare diferite: producători de băuturi, comercianți și reprezentanți ai statului român”, a explicat Anca Marinescu. În opinia sa, experiența SGR arată că o politică de mediu poate fi transformată într-un proiect funcțional atunci când există dialog între actorii implicați. Iar amploarea acestei colaborări se reflectă și în rezultate: de la lansarea sistemului și până la finalul lunii august 2026, au fost returnate prin SGR peste 12 miliarde de ambalaje, iar RetuRO a livrat reciclatorilor aproape 900.000 de tone de materiale. Reprezentanți ai altor state și-au arătat interesul pentru experiența României cu implementarea SGR În cadrul conferinței, aceasta a subliniat că sistemul a devenit un exemplu urmărit și de alte piețe. Experiența implementării SGR în România a atras interesul reprezentanților altor state europene, potrivit Ancăi Marinescu. În discuția din cadrul conferinței, reprezentanta RetuRO a dus ideea mai departe, descriind SGR drept mai mult decât un proiect de economie circulară. Sistemul a fost prezentat ca un parteneriat public-privat, construit prin implicarea producătorilor de băuturi, retailerilor și a statului. Implementarea SGR a fost finanțată exclusiv din surse private. Producătorii-acționari ai RetuRO, administratorul sistemului, au împrumutat direct compania și au garantat creditul bancar contractat pentru implementarea sistemului. „Este mai mult decât un proiect de economie circulară. Este o politică de mediu, prima politică de mediu care a funcționat în România după 1989 și un parteneriat public-privat care a arătat că lucrurile se pot face atât timp cât există dialog și atât timp cât există voința mediului privat”, a spus reprezentanta RetuRO. Proiectul a pornit, potrivit acesteia, într-o formulă antreprenorială: RetuRO avea în urmă cu trei ani o echipă de aproximativ 10 oameni, iar dezvoltarea sistemului a presupus construirea unei infrastructuri complet noi. Experiența a fost însă una de adaptare continuă, pentru că realitatea din România a modificat inclusiv soluțiile prevăzute inițial. Infrastructura schimbă comportamentul Unul dintre exemplele cele mai relevante oferite de Anca Marinescu este chiar modul în care românii au început să returneze ambalajele. Potrivit acesteia, România nu avea o cultură puternică a returnării ambalajelor, însă comportamentul s-a schimbat atunci când oamenilor li s-a oferit o infrastructură simplă și accesibilă. „În momentul în care există o infrastructură ușoară, facilă pentru oameni, aceștia încep să facă anumite lucruri în mod constant, cum ar fi gestul de a returna un ambalaj”, a explicat ea în interviul acordat Gândul. Reprezentanta RetuRO consideră că aceasta este una dintre lecțiile importante care pot fi transferate și către alte domenii: nu poți cere oamenilor să adopte un comportament nou fără să construiești mai întâi infrastructura care îl face posibil. Din perspectiva sa, infrastructura și dialogul cu cei care scriu și aplică regulile sunt esențiale pentru funcționarea unui astfel de sistem. Planul de pe hârtie și realitatea din teren Implementarea SGR a demonstrat și că un proiect de asemenea amploare nu poate fi construit definitiv înainte de a intra în contact cu realitatea. Anca Marinescu a explicat că sistemul fusese proiectat inițial pornind de la un raport de 50% colectare automată și 50% colectare manuală în retail. În practică, ponderea returnării prin echipamente automate a fost mai mare decât cea anticipată, ceea ce a impus adaptarea soluțiilor operaționale la comportamentul consumatorilor și la modul de organizare a comercianților, ajungând astăzi la 95% colectare automată și 5% colectare manuală. „Niciodată planul de acasă nu se potrivește neapărat cu realitatea pe care o întâlnești în momentul în care începi business-ul. Dar e nevoie de reziliență, de răbdare, de flexibilitate, de adaptare continuă. Și acestea au fost lecțiile noastre din ultimii 3 ani”, a precizat Anca Marinescu. România poate exporta și modele, nu doar produse La „Made in Romania” s-a discutat despre exportul de produse, tehnologie sau branduri. Însă experiența RetuRO aduce în discuție o altă formă de valoare creată în România: know-how-ul instituțional și operațional. În interviul de după conferință, Anca Marinescu a subliniat că întâlnirile dintre oameni din domenii diferite nu rezolvă automat problemele, dar îi ajută pe antreprenori și manageri să descopere soluții care au funcționat în alte industrii și să le adapteze propriului domeniu. „Poți să te uiți la ce a funcționat într-un alt domeniu sau într-o altă companie (…) și să încerci să translatezi în zona ta”, a spus ea. Iar acesta este poate unul dintre cele mai interesante exemple discutate la „Made in Romania”: România nu are de exportat doar produse fabricate aici. Poate exporta și soluții construite aici — dacă reușește să recunoască mai întâi ceea ce funcționează. Experiența SGR arată că România poate contribui la schimbul european de bune
Bogdan Grama, Carmistin, la conferința Made in Romania: În 20 de ani am reușit să ajungem lideri de piață. Cum a construit un grup românesc integrat de la fermă la furculiță
Carmistin a construit în două decenii un model integrat de producție, de la terenurile agricole și producția de furaje până la ferme, abatoare și procesarea cărnii. Brandul La Provincia a devenit însă mai cunoscut consumatorilor decât compania care l-a lansat, spune Bogdan Grama, Senior Operational and Development Manager Carministin The Food Company la conferința Gândul „Made in Romania”. Grupul are aproximativ 50 de companii și acoperă întregul traseu al producției de carne de pasăre, de la terenurile agricole și producția de cereale până la producția de furaje, reproducție, ferme, abatoare și procesare. La Provincia, cel mai cunoscut brand lansat de Carmistin La Provincia este brandul românesc prezent pe rafturile din țară și străinătate, cel mai cunoscut brand al grupului. Bogdan Grama a povestit cum a ajuns Carmistin la nu mai puțin de 5.000 de angajați, producție de 70 de milioane de păsări anual și la exporturi în 40 de țări. Din perspectiva sa de top manager, următoarea etapă înseamnă investiții, integrare și o capacitate mai mare de a concura cu producătorii europeni, în special din Polonia, Germania și Franța. „Suntem 5.000 de români”, spune Bogdan Grama, explicând de unde vine energia cu care compania se extinde pe piețele internaționale. Carmistin a ajuns, în aproximativ 20 de ani de la înființare, lider de piață pe nișa sa. De la fermă la furculiță: Puterea unui lanț de producție integrat Modelul Carmistin nu se oprește la producția de carne. Grupul produce cereale pentru propriile operațiuni și aproximativ 750.000 de tone de furaje pe an, cu obiectivul de a ajunge la un milion de tone. Compania produce puii pentru fermele proprii, operează ferme și abatoare și are unități de procesare. Pentru Grama, această integrare este una dintre condițiile pentru ca un producător român să poată concura cu marile companii europene. „Nu este suficient să ai numai ferme, nu este suficient să ai numai abator sau unități de producție, unități de procesare. Trebuie să ai neapărat lanțul de producție integrat”, spune el. Motivul este atât economic, cât și legat de cerințele europene privind sustenabilitatea. Compania a construit deja două fabrici pentru valorificarea deșeurilor rezultate din activitate. Astfel, ceea ce era anterior un cost devine materie pentru o nouă activitate, iar compania spune că a redus în același timp cantitatea de dioxid de carbon eliminată și și-a îmbunătățit costurile. Infrastructura, esențială pentru dezvoltarea industriei Creșterea unei companii industriale nu înseamnă doar construirea efectivă a unei fabrici. Este extrem de importantă infrastructura din jurul investiției, spune Grama.. Pentru o nouă fabrică pentru procesarea cărnii de porc, compania a trebuit să aducă energia electrică de la 12 kilometri distanță, să traverseze un baraj și patru județe. Drumurile de acces au trebuit refăcute, gazul a trebuit adus pentru întreaga comunitate, iar pentru apă a fost necesară găsirea unei soluții separate. „Drumurile de acces a trebuit să le refacem într-un într-un efort extraordinar, gazul a trebuit să aducem gaz pentru o întreagă comunitate, ca să avem și noi gaz. Apă nu este, deci a trebuit să căuăm. În loc să pornim investiția în doi ani, am pornit în patru, în sensul că pe lângă asta, procesul de autorizare este birocratic. Și asta e puțin spus. Este foarte complicat”, explică Grama. El a dat un singur exemplu: pentru aducțiunea de curent electric au fost necesare 52 de avize. De aici vine și una dintre propunerile formulate de Bogdan Grama pentru o mai bună comunicare între stat și mediul de afaceri: grupuri de lucru în care reprezentanții autorităților să se implice direct în rezolvarea problemelor întâlnite de companii în proiectele de investiții. Roboții au intrat în fabrică. Dar oamenii trebuie formați Carmistin folosește deja roboți și inteligență artificială în fabricile sale. Tehnologia nu rezolvă însă problema resursei umane, spune reprezentantul Carmistin. Compania are nevoie în continuare de tranșatori, operatori de utilaje, medici veterinari și alte specializări pentru care, spune Grama, România nu mai formează suficient personal. Carmistin a început să își creeze propriile forme de pregătire profesională. Pentru noile unități, compania a format deja mii de oameni pentru diverse meserii și vede un rol posibil pentru stat în dezvoltarea unor forme de pregătire dedicate industriei alimentare. „Noi ne-am propus ca pentru unitățile noi, lucru care l-am și făcut de altfel, să creăm noi aceste școli, să le zicem. Avem mii de oameni formați pe diverse meserii, dar ar fi foarte interesat dacă statul s-ar implica să creeze, de exemplu, personal pentru industria alimentară”, propune Grama. Lecția Poloniei pentru industria alimentară România are un avantaj important în regiune: produce cantități mari de cereale și are o bază agricolă puternică. Provocarea este transformarea acestei producții în produse cu valoare adăugată și în companii capabile să concureze pe piețele externe. Un exemplu pe care Grama îl aduce în discuție este Polonia, pe care o descrie drept una dintre marile forțe ale industriei alimentare europene. În opinia sa, investițiile făcute prin programele de finanțare și viteza cu care acestea au fost accesate au contribuit la dezvoltarea sectorului. Grama spune că, în perioada în care a lucrat în Polonia, a văzut proiecte aprobate rapid și investiții realizate la scară mare. „Polonia a depășit Franța la anumite categorii și am putea să ne uităm cum s-au întâmplat lucrurile acolo. În primul rând, în primul val de finanțare s-au absorbit banii până la ultimul cent, pentru că cei din comunitățile locale din localități, țăranii sau agricultorii sau investitorii în industria alimentară depuneau un mic dosar la un centru regional și dosarul se aproba în 2 săptămâni. Am trăit câțiva ani în Polonia și am văzut cum s-au realizat investițiile”, explică reprezentantul Carmistin. Cum a ajuns Carmistin să exporte în 40 de țări Carmistin exportă deja în 40 de țări. Pentru următoarea etapă, însă, Grama vorbește despre necesitatea deschiderii unor piețe noi și a unei colaborări mai active între companii și instituțiile statului. Exemplul pe care îl dă este Vietnamul. În loc ca fiecare producător să încerce separat să intre pe o piață nouă, reprezentantul Carmistin consideră că ministerele, autoritățile sanitare, departamentele economice și reprezentanțele diplomatice ar putea lucra
Olivia Ciobanu-Oprescu: Cu toții suntem parteneri și trebuie să punem umărul la dezvoltarea orașului Buftea
Administratorul public al Județului Ilfov, Olivia Ciobanu-Oprescu, a subliniat, în cadrul Conferinței „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere”, importanța colaborării dintre administrația publică, mediul privat și comunitate. Aceasta a transmis că dezvoltarea Buftei presupune un efort comun, orientat spre soluții și proiecte care să răspundă nevoilor unei comunități aflate în creștere. Olivia Ciobanu-Oprescu a identificat colaborarea dintre administrație, mediul privat și comunitate drept una dintre principalele concluzii ale discuțiilor purtate în cadrul conferinței. „Cea mai importantă concluzie este că noi cu toții suntem parteneri. Atât mediul privat, cât și administrația publică și cam toată lumea trebuie să înțeleagă că, fiind parteneri, trebuie să punem toți umărul”, a declarat administratorul public al Județului Ilfov. În opinia sa, dialogul dintre diferitele componente ale comunității trebuie să fie orientat spre identificarea unor soluții concrete, nu spre dispute sau reproșuri. „Să nu ne mai judecăm așa cum se întâmplă în prezent și să gândim efectiv, să gândim soluții astfel încât să ne bucurăm împreună de roadele proiectelor pe care le implementăm”, a subliniat Olivia Ciobanu-Oprescu. Dezvoltarea imobiliară și economică are nevoie de infrastructură Administratorul public al Județului Ilfov a arătat că dezvoltarea orașului trebuie susținută de investiții corespunzătoare în infrastructură și servicii publice. „Că vorbim de ansambluri rezidențiale, că vorbim de ansambluri logistice sau industriale, avem nevoie de infrastructură, circulație, avem nevoie de infrastructură edilitară”, a explicat aceasta. Potrivit Oliviei Ciobanu-Oprescu, dezvoltarea economică și urbană trebuie să fie însoțită de o planificare care să țină cont de nevoile comunității și de capacitatea infrastructurii publice de a susține creșterea orașului. Școli, grădinițe, spitale și spații de recreere O dezvoltare urbană echilibrată presupune, în același timp, investiții în servicii publice și în calitatea vieții locuitorilor, a mai arătat administratorul public al Județului Ilfov. „Avem, totodată, nevoie de școli, grădinițe și spitale, parcuri, zone de agrement, să ne bucurăm de lacurile acestui oraș minunat”, a declarat Olivia Ciobanu-Oprescu. Astfel, proiectele de dezvoltare trebuie să fie privite într-un context mai larg, care să includă atât infrastructura necesară mobilității și activităților economice, cât și facilitățile de care oamenii au nevoie în viața de zi cu zi. „Un efort colectiv susținut” În viziunea administratorului public al Județului Ilfov, obiectivele de dezvoltare ale orașului Buftea nu pot fi atinse prin acțiuni izolate, ci doar prin implicarea tuturor celor care contribuie la viața comunității. „Toate acestea nu se pot face stând pur și simplu, ci cu un efort colectiv susținut, pe care cu siguranță trebuie să-l facem cu toții pentru a ne bucura cu toții”, a concluzionat Olivia Ciobanu-Oprescu. Mesajul transmis la conferință pune accent pe parteneriat, dialog și responsabilitate comună, într-un moment în care Buftea se află într-un proces de dezvoltare urbană și economică ce presupune investiții atât în infrastructură, cât și în serviciile destinate comunității. Conferința „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere” a fost organizată de Consiliul Județean Ilfov și a pus în dialog liderii administrației publice locale și județene cu reprezentanți din domeniul infrastructurii, educației și serviciilor.
Gheorghe Pistol: Ne dorim ca Buftea să devină un pol de dezvoltare urbană
Primarul orașului Buftea, Gheorghe Pistol, a vorbit, în cadrul Conferinței „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere”, despre direcția în care trebuie să se dezvolte orașul și despre necesitatea unei implicări comune a administrației, mediului de afaceri, organizațiilor neguvernamentale și locuitorilor. Edilul își propune ca Buftea să devină un oraș atractiv pentru locuire, muncă și investiții, în care oamenii să își dorească să rămână și să își construiască viitorul. Edilul Gheorghe Pistol, ajuns la al patrulea mandat, a subliniat că obiectivul administrației locale este ca Buftea să își consolideze rolul de centru de dezvoltare urbană și economică, capabil să atragă atât locuitori, cât și investiții și noi oportunități de afaceri. „Ne dorim ca Buftea să devină un pol de dezvoltare urbană în care oamenii să fie atrași pentru a locui în Buftea, pentru a munci în Buftea, pentru a atrage investiții, pentru a încuraja mediul de afaceri și a crea noi oportunități pentru cei care vor să vină la noi în localitate”, a declarat primarul orașului. Potrivit lui Gheorghe Pistol, dezvoltarea localității trebuie să aibă în vedere nu doar investițiile în infrastructură, ci și crearea unui mediu favorabil pentru locuire, muncă și dezvoltarea mediului privat. „Este momentul să ne axăm pe viitor” În intervenția sa, primarul a pus accent pe necesitatea unei viziuni pe termen lung pentru Buftea și pe capacitatea comunității de a transforma proiectele de dezvoltare în rezultate concrete. „Este momentul să ne axăm pe viitor, pe tot ceea ce putem schimba în bine”, a transmis Gheorghe Pistol. Edilul consideră însă că această transformare nu poate fi realizată exclusiv prin eforturile administrației locale, ci presupune colaborarea tuturor celor implicați în viața comunității. Dezvoltarea orașului, un proiect al întregii comunități Gheorghe Pistol a vorbit despre necesitatea unei implicări directe și constante din partea tuturor actorilor care pot contribui la dezvoltarea orașului. „Acest lucru este posibil doar prin implicare directă, implicare care să vină dinspre noi toți: autorități locale, centrale, mediu de afaceri, ONG-uri, până la fiecare locuitor în parte”, a afirmat primarul. În viziunea sa, colaborarea dintre administrație, instituțiile centrale, mediul privat și societatea civilă poate reprezenta baza proiectelor care vor defini dezvoltarea orașului în următorii ani. „De acțiunile fiecăruia dintre noi depinde ca acest proiect de viitor să fie o reușită”, a mai spus Gheorghe Pistol. Un oraș în care oamenii să își construiască viitorul Una dintre principalele direcții prezentate de edil este creșterea atractivității orașului pentru locuitori, astfel încât Buftea să nu fie doar un loc de tranzit sau de rezidență, ci o comunitate în care oamenii să își dorească să își construiască viața. „Și pentru că am vorbit de viitor, ne dorim un oraș în care oamenii să își dorească să crească, să trăiască, să muncească și să rămână în localitate”, a concluzionat primarul Gheorghe Pistol. Mesajul transmis la conferință conturează astfel o viziune în care dezvoltarea urbană a Buftei este legată atât de atragerea investițiilor și susținerea mediului de afaceri, cât și de crearea unor condiții care să îi determine pe oameni să aleagă orașul pentru locuire, muncă și construirea unui viitor pe termen lung. Conferința „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere” a fost organizată de Consiliul Județean Ilfov și a pus în dialog liderii administrației publice locale și județene cu reprezentanți din domeniul infrastructurii, educației și serviciilor.
Un tren de călători a spulberat un autoturism pe trecerea de cale ferată din Oradea. Pasagerii n-au avut nici o șansă
Un tren de călători a spulberat un autoturism pe trecerea de cale ferată din Oradea. Pasagerii n-au avut nici o șansă. Două persoane au murit, duminică seară, în urma evenimentului produs în cartierul Episcopia din Oradea, la trecerea la nivel cu calea ferată de pe strada Santăului. Potrivit unui comunicat transmis de Poliția Bihor, accidentul a fost semnalat prin apel la 112, la ora 18.36, iar la fața locului au intervenit polițiștii Serviciului Rutier Bihor – Biroul Drumuri Naționale și Europene, publică ebihoreanul.ro. Împrejurări neelucidate „Din primele investigații efectuate de polițiști, la fața locului, s-a constatat că un tren de călători, care circula pe relația Satu Mare – Oradea, în împrejurări ce urmează a fi stabilite din cercetări, ar fi acroșat un autoturism aflat în traversarea trecerii la nivel cu calea ferată”, au transmis reprezentanții Poliției Bihor. Conform purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Crişana, locotenent-colonel Camelia Roșca, la intervenție au fost mobilizate patru echipaje de pompieri militari bihoreni, cu trei autospeciale – dintre care două de descarcerare grea – o ambulanță SMURD tip B2 și echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea. Din păcate, pentru ocupanții autoturismului nu s-a mai putut face nimic, conform Bihoreanul. „Cele două victime (un bărbat și o femeie), rămase captive între fiarele contorsionate ale autoturismului, prezentau leziuni incompatibile cu viața, medicul declarând decesul acestora”, a transmis lt. col. Camelia Roșca. Comunicatul CFR Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a anunțat că circulația feroviară este complet întreruptă pe intervalul Biharia – Episcopia Bihor, după accidentul în care un autoturism a fost lovit de un tren de călători la o trecere la nivel cu calea ferată. Potrivit CFR, trenul implicat a rămas în gabaritul liniei, blocând circulația pe sectorul cu linie simplă. Sunt afectate, deocamdată, trenurile 10572, 12531 și 4336. Reluarea traficului feroviar va fi posibilă după finalizarea cercetărilor și acordul autorităților competente. Recomandarea autorului: O persoană a căzut pe șine, în stația de metrou Păcii. Metrorex investighează o posibilă tentativă de sinucidere
Avocatul Gheoghe Piperea: Probabil, mesajul mobilizator pe Telegram pentru concertul lui Max Korzh a fost Marș la București
În febra, agitația și mobilizarea autoritățiilor, forțelor de ordine și serviciilor pentru concertul lui Max Korzh de pe Arena Națională, avocatul Gheoghe Piperea încearcă să deslușească care sunt resorturile care au făcut să explodeze Bucureștiul. Concertul legendarei trupe Metallica a suscitat de zece ori mai puțin interes și a creat o mie de probleme de organizare mai puțin decât obscurul, pentru mulți, al rapperului belarus, remarcă el. În opinia lui Piperea, Korzh se face vocea protestatarilor din zona explozivă est-europeană oprimată de Puțin, Lukașenko și Zelensky, în egală măsură. Belarușii, polonezii și ucrainenii, oamenii care nu se au deloc prieteni, au găsit în Max Korzh o voce care-i reprezintă în egală măsură. Dacă rușii ar putea veni la București, cu alte scopuri, ar fi țopăit alături de români. Profilul lui Maksim Korzh, în opinia lui Piperea Azi, în București, pe Arena Națională, este un concert al unui rapper belarus, Maksim Korzh, care cântă în rusă, în stil protestatar. Din câte înțeleg, în spațiul ex – sovietic este apreciat ca o figură anti-dictator. Li se opune lui Putin, Lukașenko și Zelensky, deopotrivă. Are frecvente apeluri la pace. Mobilizare pe Telegram Mobilizarea s-a întâmplat în vreo trei zile, pe Telegram, afirmă avocatul. Probabil că mesajul mobilizator a fost “marș la București”. De ce sunt atât de mulți ucraineni, ruși și belaruși? Se zice că muzica lui Korzh unește fani din toată fosta URSS și diaspora est-europeană. Mulți sunt emigranți, refugiați sau diasporă care trăiesc deja în Europa. Războiul a împins mulți ucraineni să plece, iar rușii și belarușii opozanți sau care au vrut să evite contextul politic au făcut la fel. De ce sunt desfășurate atât de multe elicoptere, mașini de poliție și trupe călare?, se întreabă retoric Piperea. Mobilizare ca la mineriadă Piperea subliniază că forțele de ordine au mobilizat un număr record de personal, de zece ori mai mult ca la Metallica. Cei de la Metallica puteau să mănânce liniștiți mici în Obor. La București, a început bătaia cu două zile înainte de concert, în cazul Korzh. Autoritățile române (Poliție, Jandarmerie, ISU) au mobilizat aproximativ 10.000 de forțe de ordine – un număr record pentru un concert (de 10 ori mai mult decât la Metallica, de exemplu). Sunt echipe ecvestre, câini specializați, drone, controale anti-terorism și supraveghere aeriană (elicoptere). Motivul principal: numărul uriaș de fani străini din țări aflate în conflict sau cu tensiuni (războiul Rusia-Ucraina, implicarea Belarusului). Se tem de incidente, aglomerație, droguri, alcool, steaguri provocatoare sau chiar provocări externe (au existat suspiciuni similare la concertele anterioare ale lui Korzh), analizează Piperea. Precedentul Varșovia Războiul face ca orice adunare mare cu fanii din cele trei națiuni să fie sensibilă (steaguri, tensiuni naționaliste, discuții politice). La concertul din Varșovia (2025) au fost sute de rețineri pentru agresiuni, droguri și incidente cu mulțimea. Polonezii au dispus mii de deportări și au schimbat total politica (până atunci excesiv de tolerantă) față de refugiații ilegali din Ucraina. La București nu s-au raportat (până acum) conflicte majore, remarcă Piperea. Recomandarea autorului: Incendiu la concertul lui Max Korzh de pe Arena Națională. Ce au transmis autoritățile
Atac devastator iminent al Rusiei. Zelenski: „Posibil, o rachetă de tip Oreșnik se îndreată asupra Ucrainei”
Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că există riscul unui atac rusesc de amploare „iminent”. Posibil rușii vor lansa rachetă hipersonică Oreșnik, asupra Ucrainei. Informațiilor vin de la serviciile de informații ucrainene, inclusiv de la parteneri americani și europeni. „Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. Kiev, posibilă țintă El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik, vedeta hipersonică a Rusiei Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară. Este una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. Ucrainenii sfătuți să se pregătească El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el. Recomandarea autorului: Bilanțul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Rafinăriile rusești, lovite de 158 de ori de la începutul războiului
Un urs, turist fidel, s-a cazat la un hotel din Poiană. Răspunsul la apelul 112: „Un urs în hotel nu este o urgență”
Un urs s-a cazat într-un hotel din stațiunea Poiana Brașov, vineri seara. Conform angajaților, este un client fidel. Nu este prima oară când Martinel optează pentru serviciile Ana Hotel. Din imagini se vede că nu pare timorat, doar un pic rătăcit. Altfel, știe cum deschide o ușă cu clanță! Ursul, din declarațiile angajaților a intrat, ca orice turist, pe ușă. Dar, mai simpatic a fost răspunsul celor de la 112, dacă este adevărat: „Un urs în hotel nu este o urgență”. „A fost și la noi aseară, din nou. A intrat iar în hotel. A sunat colegul la 112 și i s-a spus că un urs în hotel nu este o urgență și să nu mai sune la ei. Și că trebuie anunțată Poliția din Poiana Brașov”, au relatat angajații. Angajații au păzit turiștii cu plată Aceștia susțin că, în lipsa unei intervenții rapide, personalul hotelului a fost nevoit să stea de pază pe timpul nopții pentru a proteja turiștii și colegii. „Noi am stat de pază în noaptea aia și s-a sunat continuu la 112. Staff-ul a renunțat la un moment dat, dezamăgit, că toate eforturile noastre au fost în zadar, deși era o echipă în Poiană”, au mai spus aceștia, potrivit informațiilor apărute pe pagina de facebook Brașov Știri. „Deja e de speriat. Dacă lăsăm ușa deschisă, intră în casă. Nu mai vorbesc să vină turiștii, căci le este frică. Turiștii care mai veneau acum îmi spun că nu mai riscă să vină cu copii la Poiana Brașov de frica urșilor. Chiar nu știm ce e de făcut. E deja de alertă maximă”, au transmis ospitalieri. Din fericire, nu au fost raportate altercații între turiști și urs, nici pagube. Recomandarea autorului: Sterilizarea ursoaicelor, noua măsură propusă de un primar din România. Care este motivul
Pe data de 10 mai 2026 are loc Retroparada Primăverii în fața Palatului Culturii! Ieșenii vor putea admira peste 80 de autoturisme de colecție
Ieșenii pasionați de autoturisme de colecție vor avea ocazia să participe la un eveniment inedit în oraș. Peste 80 de mașini legendare vor fi expuse, timp de patru ore, în fața Palatului Culturii, în cadrul evenimentului Retroparada Primăverii. Evenimentul este organizat de către Retroclub România, iar mașinile sunt proprietatea unor diferiți pasionați din România și Republica Moldova. Cele mai vechi modele din acest an sunt din perioada anilor 1950, iar unele mașini au prețuri de sute de mii de euro. Peste 80 de autoturisme de colecție în fața Palatului Culturii Este primul eveniment din acest an de acest fel, însă, în toamna anului 2025, Retroparada a atras sute de curioși pe bulevardul Ștefan cel Mare. De data aceasta, mașinile sunt expuse în piața din fața Palatului Culturii, iar intrarea este gratuită. Se preconizează că vor fi undeva între 80 și 100 de mașini de colecție, însă perioada înscrierilor încă nu s-a închis. Curioșii pot interacționa cu unii proprietari sau pot afla detalii tehnice despre mașini, fiind mai mult decât o expoziție – un eveniment cu interacțiune. Sunt admise doar vehiculele care au un atestat de vehicul istoric sau sunt în curs de atestare. Nu orice model vechi este automat și unul de colecție. „Deocamdată, înscrierile încă nu s-au terminat, însă vom avea undeva între 80 și 100 de autoturisme de colecție în piața din fața Palatului Culturii. Sunt persoane din toată țara și din Chișinău care s-au înscris și doresc să își expună pentru o zi mașinile, pentru ca publicul larg să le admire. Ne bucurăm să avem din nou un astfel de eveniment în Iași, mai ales că la edițiile trecute au atras foarte multe persoane. Cele mai vechi modele de anul acesta sunt din perioada anilor 1950. Intrarea este gratis, este un eveniment pentru toate persoanele. Astfel, așteptăm cât mai multă lume în intervalul orar 11:00-15:00, pe data de 10 mai 2026”, a declarat Magda Cuza, președintele Retroclub România, filiala Iași. Modele de o valoare uriașă Anul trecut, la evenimentul din toamnă, au fost prezente mașini cu o valoare de sute de mii de euro. Fie că vorbim de modele extrem de rare sau mașini care sunt legendare prin alte caracteristici, orice pasionat investește timp și bani în aceste vehicule. Astfel, pentru unele modele, costurile de reparații și întreținere pot atinge sume colosale, echivalentul unui autoturism nou. Pentru posesori, astfel de evenimente înseamnă foarte mult, deoarece își pot împărtăși pasiunea și cu alte persoane și pot avea discuții interesante pe baza vehiculelor. Pe data de 10 mai 2026, ieșenii sunt așteptați în număr mare în fața Palatului Culturii. „Sunt persoane pasionate care au câte 4-5 astfel de mașini în colecție. Sunt foarte bine întreținute, sunt funcționale, au fost făcute investiții la ele. Este un eveniment foarte important pentru noi, pasionații de mașini de colecție”, a mai precizat Magda Cuza. Peste 80 de autoturisme de colecție vor fi expuse, pe 10 mai, în fața Palatului Culturii, iar ieșenii vor avea ocazia să afle mai multe informații despre modele care au cucerit lumea. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate