Etichetă: EXCLUSIV

Un fost selecționer dă cărțile pe față după eșecul României cu Ungaria

Echipa națională feminină de handbal a României a suferit, miercuri, al doilea eșec consecutiv la Campionatul Mondial din Germania și Olanda, 29-34 (16-18) cu Ungaria, în prima etapă a grupei principale I. După această înfrângere, tricolorele nu mai au nici măcar șanse teoretice de a se califica în sferturile de finală, Danemarca și Ungaria având asigurate primele două poziții încă din prima rundă a grupei principale. Cornel Bădulescu, contrariat de selecția făcută de selecționerul Ovidiu Mihăilă După eșecurile cu Danemarca și Ungaria, reputatul tehnician ieșean Cornel Bădulescu, fost selecționer al echipei naționale, a tras un semnal de alarmă. Antrenorul care a câștigat Cupa Challenge cu Remin Deva, în 2002, este de părere că în lotul tricolor ar fi trebuit să fie cooptate și alte jucătoare pentru turneul final al Campionatului Mondial din Germania și Olanda. ”Sincer, era cumva scontat acest eșec cu Ungaria. Numai o evoluție foarte bună a noastră ne dădea șanse la o victorie. Ungaria a început bine, a condus la cinci goluri, dar noi ne-am apropiat în repriza a doua și la un gol și nu am știut să profităm de șansa asta. Ungaria a fost de bătut, dar pentru asta ar fi trebuit să jucăm noi foarte bine, ceea ce nu s-a întâmplat. Până la urmă a învins echipa mai bună. Cam asta e valoarea noastră, din păcate. Și cred că nici selecția nu e ok. Mai erau jucătoare care ar fi trebuit să fie chemate la lot, în opinia mea. Bazaliu, care era o apărătoare utilă echipei naționale, joacă la echipa de club meci de meci în Liga Campionilor. Dar nu știu care au fost criteriile pentru care s-a renunțat la ea. Mai era Stoica Ștefania, o jucătoare care a crescut, interul care la Europeanul de anul trecut a jucat bine. Mai era și Buceschi și mai sunt fete din campionatul intern care puteau fi la Mondial”, a declarat Cornel Bădulescu pentru ProSport. ”Ne trebuie o linie de 9 metri cu gabarit, de forță” Experimentatul tehnician susține că echipa națională nu va putea face performanță fără o linie de 9 metri cu gabarit, cu jucătoare de forță, capabile să disloce defensivele adverse. În opinia lui Bădulescu, orice echipă puternică din lume poate contracara foarte rapid jocul naționalei noastre. ”Cam asta e valoarea noastră. Nu avem ce trebuie. Trebuie să pornim mai serios, să formăm o echipă, să facem o selecție cum trebuie. Locul 9, 10 sau 11, tot acolo. Nu avem linie de 9 metri și o echipă de handbal care vrea să facă performanță trebuie să aibă o linie de 9 metri solidă, mai ales la echipa națională. Trebuie să ai o echipă solidă, doi interi care să desfacă apărările adverse. Contra României, dacă o anihilezi bine pe Ostase, ai șanse mari. Și s-a văzut după primele două jocuri că Ungaria a știut că jocul nostru cam pe asta se axează. Nu avem un gabarit corespunzător. Echipa e de de talie mică, avem jucătoare tehnice, dar echipele cu experiență au arme să le anihileze. Repet, îți trebuie jucătoare cu gabarit, cu forță de aruncare de pe 9 metri”, a mai spus Bădulescu. Fostul selecționer admite că handbalul românesc are resurse, dar trebuie răbdare pentru reconstrucția unei echipe naționale puternice. Pentru că altfel România va continua să se scalde în mediocritatea ultimilor ani. ”Trebuie să avem răbdare, să creștem niște interi buni, că așa ne scăldăm într-o mediocritate de acuma arhicunoscută, de la un campionat mondial și european la altul și tot așa și nu reușim să venim mai sus de locul 10. Mi s-a părut o echipă improvizată. Sigur, s-au schimbat din scurt și antrenorii. Nu putem da vina neapărat nici pe antrenorul actual, nu a avut timp să construiască o echipă. Dar totuși cred că selecția putea fi altfel, nu știu de ce s-a renunțat la unele jucătoare. Acum chiar suntem în lumea a treia a handbalului. Ne-am entuziasmat foarte mult după victoriile cu Japonia și Croația, care sunt și ele de talia noastră, tot din lumea a treia. Eu cred în continuare că handbalul românesc are resurse, dar trebuie să pornească pe o linie, să stabilească antrenori, o strategie. Cu o parte din fetele care au participat acum la Mondial, aduse și altele. Cu jucătoare de perspectivă, cu gabarit impresionant, cu forță la 9 metri, pentru că altfel nu poți să disloci apărările adverse. Poporul român a avut resurse cam în toate domeniile, dar din păcate nu le valorificăm. Ce se vede în România la această oră parcă se reflectă și în sportul românesc, care cu câteva mici excepții este în cădere liberă”, a concluzionat Cornel Bădulescu.

Disperare din lipsă de apă: Prahovenii îi cer capul ministrei Diana Buzoianu

A trecut aproape o săptămână de când locuitorii din Prahova și din Dâmbovița nu au apă menajeră, din cauza unui lung șir de greșeli și de bâjbâieli extrem de grave ale autorităților. La Câmpina, foarte aproape de Ploiești, oamenii sunt descumpăniți. Se simt neputincioși. Li se pare că s-au întors cu mulți ani în trecut, fiind nevoiți să care apă cu bidoanele pentru a se spăla și pentru a turna în rezervorul toaletelor. Se simt umiliți. Pe bună dreptate. Și cer dreptate. Îi cer ministrei Diana Buzoianu „să plece acasă”, iar procurorilor să deschidă o anchetă pentru această nenorocire care li se întâmplă. Încă de la orele dimineții, de aproape o săptămână, pe străzile din Câmpina sunt sute de oameni cu bidoane în mână. „Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Atunci, dacă se oprea apa, măcar ne anunțau din timp”, ne spune un pensionar în timp ce se apleacă să umple un bidon de 10 litri de apă menajeră. Și pentru că nu era de ajuns că oamenii trebuie să stea la coadă și să care apă pentru igienă, locuitorii din Câmpina se și chinuie atunci când trebuie să umple sticlele. Asta pentru că bazinele au un robinet foarte larg, iar apa ajunge mai mult pe jos… „Aici ne-a adus această coaliție pro-europeană” „Am ajuns să cerem apă. Așa am ajuns. Aici ne-a adus această coaliție pro-europeană. Păi dacă asta este pro-Europa, suntem mai degrabă pro-Africa”, ne spune un alt pensionar, care aștepta lângă containere să vină pompierii cu apa menajeră. Sunt și prahoveni care își doresc ca Parchetul general să se sesizeze din oficiu, pentru neglijență și pentru subminarea economiei naționale. „Este o problemă de o importanță strategică, medicală, extraordinar de gravă” „În alte cazuri, Parchetul s-a sesizat. Iar acum, când este o problemă de o importanță strategică, medicală, extraordinar de gravă, nimeni nu este vinovat, nimeni nu s-a sesizat. Domnii procurori ce fac?”, se întreabă un alt locuitor din Câmpina. Doamna Elena în vârstă de 78 de ani, spune că nu mai rezistă. Mai ales că este singură și nimeni nu o ajută pentru a căra apă. Îi cere demisia Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. „Doamna ministru să plece acasă”, spune femeia, răspicat. În condițiile în care la robinet nu curge deloc apă, este aproape imposibil să speli rufe la mașina de spălat. „Așteptăm să vină apa, și cred că bag 20 de mașini” „Nu spălăm, că nu avem cum. Așteptăm să vină apa, și cred că bag 20 de mașini”, ne spune o tânără mămică. „Începând de la doamna ministru în jos, toată lumea ar trebuie să plece”, ne spune un alt bărbat care stă la coadă să-și umple bidoanele. Între timp, la câțiva kilometri de Câmpina, la Barajul Paltinu, de unde a plecat toată această problemă uriașă, este o liniște apăsătoare. Lacul este aproape secat, și nimeni nu-i poate asigura pe prahoveni că această criză se va termina prea curând. Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza apei Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu –  dar a tăcut. Mai multe detalii pot fi citite AICI. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apele Române, anunț în plin scandal cu criza apei din Prahova: „Am găsit soluții alternative pentru reluarea alimentării” Războiul apei continuă. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului  Un ministru și un șef DSP se ceartă, după ce 100.000 de oameni au rămas fără apă. DSP: „Nu se va încălca legea” Buzoianu: „Nu vreți, e treaba voastră” Dialog incredibil între ministra Mediului și reporteri, în scandalul apei. Diana Buzoianu spune că nu a avut informații, deși prefectul avertizase încă din 6 noiembrie 

Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza Apei de la Barajul Paltinu

Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-ping între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu –  dar a tăcut. GÂNDUL demontează versiunea publică a ministrului de la Mediu și arată că în minuta ședinței în care s-a spus negru pe alb despre riscurile cu privire la creșterea turbidității apei a fost prezent și un reprezentant al ministerului „păstorit” de Diana Buzoianu. Care a tăcut și el și nu a reclamat pericolul acestor lucrări care au lasat 100.000 de oameni fără apă. Cu alte cuvinte, toți știau! Încă din octombrie. Minuta ședinței din 22.10.2025, trimisă de Ministerul Mediului în data de 29.10.2025. Detaliile unei ședințe care anunța un dezastru. De ce nu a reacționat nimeni dintre cei prezenți? „În data 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă prin golirea de fund GF2, conform regulamentului de exploatare. La scurt timp de la efectuarea manevrei de deschidere s-a constatat că accesul în golirea de fund GF2 a fost blocat. Pentru remedierea situației, ABA Buzău – lalomița a contractat UZINSIDER GENERAL CONTRACTOR SĂ, care în prima etapă, în perioada 18- 20 septembrie 2025, a efectuat o inspecţie subacvatică cu ROV, cu personal specializat. Rezultatele inspecției au indicat faptul că sistemul de admisie al galeriei GF2, precum şi batardourile, prezintă o înfundare totală cu sedimente care afectează funcţionalitatea structurii. În dată de 22.10.2025, o comisie constituită din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, A.N. „Apele Române”, A.B.A. Buzău-lalomița, S.G.A. Prahova, S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeș, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., s-a deplasat la barajul Paltinu pentru a clarifica aspectele referitoare la situația GF 2 şi pentru a stabili măsurile imediat următoare pentru remedierea situației. În urmă analizei situației şi a discuțiilor purtate s-a convenit că este imperios necesară continuarea coborârii nivelului în lac până la cota optimă realizării lucrărilor de deblocare a golirii de fund GF2, dar şi măsuri ulterioare pentru menținerea funcțiilor principale ale acumulării Paltinu: alimentarea cu apă a populaţiei și industriilor, atenuarea undelor de viitură și apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi producerea de energie electrică. Nivelului optim în acumulare, pentru desfășurarea lucrărilor de decolmatare cu echipa de scafandrii, este 603 – 604 mdMN (cu cca 3-4 m peste nivelul minim energetic). Având în vedere că cele două goliri de fund, care echipează barajul Paltinu, sunt blocate, asigurarea volumelor de apă pentru alimentarea cu apă (principala funcţie a acumulării) se poate realiza doar prin CHE Paltinu. În perioada de coborâre a nivelului în lac și mai ales în perioada de execuție a lucrărilor de decolmatare a acesului în GF2 există riscul creşterii turbidității apei evacuate din acumulare. În aceste condiţii, se vor aplică măsurile prevăzute în Convenția de exploatare nr. 22773/27.11.2017, cap ÎI.2 Funcţionarea în condiții speciale. Facem precizarea că, reprezentanţii S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (dl. Marius CHESCA – Şef SH Voila și dl. Mihnea BAN – Şef Stație de Tratare Voila, participanți la şedinţa din 22.10.2025, au luat cunoștință de situația precizată mai sus.” Diana Buzoianu: „Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval” Mai mult, pe data de 26 noiembrie 2025, oficialul de la Mediu nu părea deloc impacientat în ceea ce privește riscul acestor lucrări.  „Sunt două lucrări care au loc împreună cu Hidroelectrica, împreună cu Apele Române. Toate autoritățile știu de aceste lucrări. Sunt două lucrări total separate, deci n-au legătură între ele. Sunt controlate, sunt făcute tocmai pentru a realiza anumite obiective în zonele respective. Dacă la Vidraru este vorba de o retehnologizare care trebuie să fie făcută, practic apa este luată de acolo și se dă drumul controlat pentru a vedea unde mai sunt probleme, pentru a se face remedierile și pentru a întări astfel infrastructura din zona respectivă, la Paltinu este vorba de o colmatare care a fost descoperită acum câteva săptămâni sau acum câteva luni și a trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă. În aceste condiții, vă dați seama, funcția principală de producere de energie nu mai este realizată. Dar tocmai pentru că avem nevoie de aceste lucrări ca să fie realizată această funcție principală de a produce energie, ele sunt, repet, controlate, nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Din contră, ele sunt făcute tocmai pentru a da mai multă siguranță pentru aceste lucrări pe viitor și pentru a le face mai eficiente”, a răspuns ministra Mediului, întrebată dacă se mai produce electricitate la Vidraru”, declara ministra de la Mediu într-un interviu pentru Digi 24.  Apele Române, anunț în plină criză a apei din Prahova și Dâmbovița / Diana Buzoianu cere primele demisii Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că a solicitat demisia conducerii celor două instituții, precizând că, atât operatorul, cât și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au contribuit în mod egal la situația care a afectat alimentarea cu apă în 13 localități din Prahova și Dâmbovița. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului

1 Decembrie 2025, ziua în care România Onestă a sfidat România Reală. În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă

De 1 Decembrie, legenda istorică spune că românii se unesc în cuget și-n simțiri. Că solidaritatea și unitatea se simt mai mult ca oricând. Și așa a și fost. Doar că fiecare în România lui. 1 Decembrie 2025 a fost – dincolo de parade, dovezi reale sau clamate de patriotism, dar și huiduieli la scenă deschisă – ziua în care România Onestă „a învins” România Reală.  Când „chiolhanul austerității” de la Cotroceni a sfidat, la propriu, soarta a zeci de mii de români din Prahova și Dâmbovița, rămași fără apă potabilă. Când paharele de șampanie și de prosecco ridicate la Cotroceni, în cinstea unității naționale, nu au reușit să „spargă” ghinionul oamenilor – plătitori de taxe și impozite – care se alimentează în aceste zile din cisterne. Ziua Națională a României, culminând cu recepția de la Cotroceni – așa cum se întâmplă la case mari – a surprins, mai bine ca niciodată, imaginea perfectă a două Românii complet diferite. „România Onestă” care, în 2025, tinde să rămână un simplu slogan de campanie al lui Nicușor Dan versus România Reală, pentru care faptele și deciziile politicienilor demonstrează că, dincolo de promisiuni electorale,  nu se schimbă nimic. Socilogul Vladimir Ionaș a explicat pentru Gândul simbolistica zilei de 1 Decembrie pentru cele două Românii – dar mai ales de ce momentele surprinse de Ziua Națională nu fac decât să confirme divizarea societății. GÂNDUL a publicat imagini exclusive de la Recepția de Ziua Națională, unde au fost surprinse vedetele,creatori digitali și politicienii invitați de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. (Materialul integral AICI) 1 Decembrie 2025, ziua în care România Onestă a sfidat România Reală „Unii oameni, în funcție de apartenența la acest grup al elitelor, s-au bucurat, având de toate pe masă la Cotroceni” Sociologul Vladimir Ionaș a declarat, într-o intervenție pentru Gândul, că în țara noastră Ziua Națională nu este a românilor, ci a politicienilor, reprezentând nu o zi a unității, ci una a discrepanțelor care nu fac decât să accentueze tensiunile din societate. „Lăsăm la o parte politica, cred că obiectivul principal ar trebui să fie acela de a convinge fiecare cetățean, încă din copilărie, că ar fi români un lucru extrem de bun, de pozitiv. Mă uitam cu invidie pe 11 noiembrie, când polonezii sărbătoresc Ziua Națională, cum simt și trăiesc ei acel moment. Spre deosebire de noi, este o sărbătoare a poporului. Pentru noi, acești 30 de ani a transformat 1 decembrie într-o sărbătoare a politicienilor, a elitelor. Parada militară este pentru ei. Ceea ce s-a întâmplat pe 1 Decembrie ne-a arătat exact această divizare a societății, această ruptură a societății. Unii oameni, în funcție de apartenența la acest grup al elitelor, s-au bucurat, având de toate pe masă la Cotroceni. Cealaltă parte stătea la coadă ca să obțină apă îmbuteliată din rezerva de stat, ca urmare a unor probleme cauzate – surpriză, indirect sau poate chiar direct, tot de oamenii politici – din cauza unor erori în administrare, a unor probleme care țin strict de capacitatea și de competența lor. Din păcate, este o ruptură care se adâncește pe zi ce trece”, a transmis Vladimir Ionaș. Zeci de mii de oameni din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă. Potrivit autorităților, ploile abundente care au lovit cele două județe, în ultimele zile, au adus o cantitate mare de aluviuni în barajul Paltinu din Prahova, astfel că, apa nu mai poate fi tratată pentru a deveni potabilă. (Materialul integral AICI) Autoritățile locale acuză Apele Române că nu au anunțat din timp golirea barajului. Totodată, Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pune presiune pe șeful de la Exploatare Sistem Zonal Prahova să furnizeze apă menajeră în rețeaua de apă potabilă. (Materialul integral AICI) Peste 100.000 de oameni din județele Prahova şi Dâmboviţa, rămași fără apă potabilă Să curgă șampania în „România Onestă” Pastramă de berbecuț, somon la cuptor, macarons și Prosecco. Un meniu care te face să uiți că țara se află în plină austeritate, cu tăieri de pensii, salarii, creșteri de taxe și impozite. Dar la recepția dată de Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, nu s-a făcut economie la nimic. Nici măcar la invitați, care au venit în număr record la chiolhanul prezidențial. La sosire, invitații au găsit un bufet de antreuri format din brânzeturi, hummus, salată de vinete, legume proaspete și diverse salate, alături de salam și șuncă. 1 Decembrie 2025, ziua în care România Onestă a sfidat România Reală Meniul a inclus, de asemenea, pastramă de berbecuț, sarmale de post și cu carne, păstrăv la grătar, ciocănele de pui și somon la cuptor. Preparatele au fost disponibile în cantități generoase. Nici la băuturi nu s-a zgârcit președintele din România Onestă. Invitații au avut de ales din mai multe selecții. S-a servit țuică, pălincă, mai multe tipuri de vin, șampanie, prosecco și, desigur, apă și sucuri. (Materialul integral AICI) Să curgă șampania în „România Onestă” Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: „Chiolhanul austerității” de la Cotroceni! Cu ce bunătăți s-au delectat invitații lui Nicușor Dan, de Ziua Națională Criza apei din Prahova și Dâmbovița lovește în producția României: Centrala electrică Petrom de la Brazi s-a oprit. Asigură 10% din energia țării

De ce blocurile cu magazine la parter sunt mai puțin stabile la cutremur

Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că cele mai vulnerabile blocuri comuniste sunt cele cu „parter înalt”, adică acele blocuri care au spații comerciale la parter. Cele mai multe astfel de blocuri se găsesc pe bulevardele din București. „Noi am început să colectăm date și cu privire la aceste imobile. Cele mai vulnerabile sunt cele care sunt construite cu parter înalt, cu spații comerciale la parter. Sunt mai vulnerabile, pentru că ele sunt construite pe niște stâlpi. Iar acești stâlpi, în ultimii 40 de ani, au început să devină mai vulnerabili”, a declarat Răzvan Munteanu în emisiunea „Cu Gândul la București”. Răzvan Munteanu: „Cade orașul pe noi” Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a mai declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că în cazul unui cutremur în București, precum cel din 1977, „cade orașul pe noi”. Potrivit lui Munteanu, care citează o estimare a Băncii Mondiale, peste 20 de mii de clădiri din Capitală sunt „sortite hazardului”. „Cade orașul pe noi. Avem un fond construit îmbătrânit, neîntreținut în ultimii 50 de ani. Avem date din teren colectate pentru 411 clădiri care sunt în risc seismic I, alte 486 de clădiri sunt în risc seismic II. Aproape 1.000 de clădiri sunt evaluate și nu stau deloc bine. Și avem și o estimare a Băncii Mondiale care spune că peste 20 de mii de clădiri construite înainte de 1977 sunt sortite hazardului”, a declarat Răzvan Munteanu în emisiunea „Cu Gândul la București”. Întreaga emisiune cu Răzvan Munteanu poate fi vizionată AICI:

Etajele inferioare ale blocului explodat în Rahova ar putea fi SALVATE. Șef consolidări: Oamenii vor putea intra în apartamentele puse în siguranță

Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că etajele superioare ale blocului care a explodat în Rahova în luna octombrie vor fi îndepărtate, urmând ca celelalte etaje, inferioare, în funcție de expertizele tehnice, să fie puse în siguranță. „Prima măsură pe care trebuie să o luăm acolo este punerea în siguranță a acelui imobil. Este o măsură impusă de experții tehnici încă din 17 octombrie, când a avut loc explozia. Pentru a pune blocul în siguranță este nevoie de acordul notarial al tuturor co-proprietarilor. Am avut cel puțin patru întâlniri de lucru cu asociația de proprietari. Din 54 de apartamente, la 51 dintre ele avem acordurile notariale, urmează și celelalte săptămâna viitoare. Vom obține autorizația de construcție în regim de urgență”, a declarat Răzvan Munteanu, în emisiunea „Cu Gândul la București”. Etajul 5 s-a prăbușit peste etajul 4 Șeful AMCCRS explică apoi ce înseamnă punerea în siguranță a blocului care a explodat în Rahova. „Punerea în siguranță înseamnă îndepărtarea etajelor 8, 7 și 6, de pe partea suspendată, dar și etajul 5 va fi curățat, el fiind prăbușit peste etajul 4. Ulterior, Administrația de Consolidări va putea să intre să facă o expertiză tehnică, iar proprietarii vor putea intra în apartamentele de la etajele puse în siguranță. În tronsonul I, oamenii s-au întors în apartamente. Primăria Sectorului 5 i-a sprijinit pe oameni cu refacerea apartamentelor, cu ferestrele sparte, refacerea zugrăvelilor, și a anumitor elemente care au fost distruse de suflul exploziei”, mai precizează Munteanu.  Întreaga emisiune cu Răzvan Munteanu poate fi vizionată AICI:

Scumpirea carburanților lovește în plin agricultura românească. Fermier: „Este o nebunie. Ne bagă în faliment pe toți”

În agricultură, costurile de producție se majorează odată cu scumpirea carburanților. În ultimele luni, prețul benzinei și al motorinei a crescut constant. Astfel, agricultorii din întreaga țară se confruntă cu probleme financiare serioase. În plus, și seceta din ultimii ani a afectat din ce în ce mai mult acest sector. În noiembrie 2025, prețul motorinei a crescut la 8,00 lei/litru, iar benzina se apropie de 7,6 lei/litru. Anul trecut plăteam, în medie, 7,30 lei pentru un litru de motorină și 7,13 lei pentru un litru de benzină. Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari agricultori din țară, a explicat, pentru Gândul, că majorarea prețului la carburanți pune o mare presiune pe agricultori. Muscă punctează că aceste creșteri vin concomitent cu alte probleme din agricultură, precum invazia produselor din import. „Este o nebunie. Au luat-o razna. Fiecare parte scumpește la concurență, unul față de celălalt, în condițiile în care produsele noastre nu se vând mai scumpe. Acum și grâul și porumbul sunt la 0,90 RON kilogramul. Carnea nu se vinde pentru că este o invazie foarte mare din importuri prin supermarketurile acestea care umplu orașele mari. Producătorii români nu au acces cu carnea prin magazine. Este o nebunie întreagă la care toată lumea găsește subterfugii. Faptul că guvernanții, în frunte cu primul ministru, nu văd că s-a vândut atâta pământ din țară pentru firme din afară, pentru străini și, în continuare, se vinde. Totul se va duce spre străini. Nu se face absolut nimic pentru a se opri acest fenomen, vânzarea pământului, și se vând și complexe de animale. Se vinde totul. Ce să vă spun? Este iresponsabilitatea Guvernului”, a explicat Dimitrie Muscă. Scumpirea carburanților lovește agricultura românească „Agricultura este într-un impas” Dimitrie Muscă trage un semnal de alarmă și spune că agricultura din România este într-un impas. „În ceea ce privește creșterea prețului carburanților, noi nu avem ce face. Dacă ai bani, cumperi, dacă nu ai bani, nu cumperi. Agricultura este într-un impas. Să ne ferească Dumnezeu de încă un an secetos. Și așa suntem pe minus la capitolul ploi. În anul 2023 am avut un minus de 160 de litri și anul acesta avem minus 200 de litri față de media multianuală. Așadar, dacă nici nu facem producție, cheltuielile se păstrează la nivelul maxim. Am solicitat să primim apă. Nu departe de noi (n.red. Arad) trece un canal. Se vinde apă în Ungaria. Noi nu am primit apă. Suntem fermieri români și probabil că cineva ne-a crezut mai proști. Sper ca din momentul acesta să începem o cavalcadă pentru a face ceva să primim apă”, a adăugat agricultorul. Muscă spune că, în ciuda creșterii prețurilor, agricultorii își vând cu aceiași bani marfa. „Agricultorul vinde cam cu aceiași bani și ajungem pe pierdere. Dacă analizăm balanțele de venituri și cheltuieli e tragedie. Dacă erau probleme în cinci, zece unități spunem că e prost managerul, dar când e vorba despre un procent de 60-70% din total e o problemă de țară prost condusă. Oricum o să se ajungă la scumpiri foarte mari și la produsele alimentare. Vor fi închise, vor fi vândute ferme, asociații, complexe de animale. Toată conducerea este iresponsabiă. Atât de mult cresc impozitele încât nu le mai putem duce. Ne bagă în faliment pe toți. O să vedeți ce zile grele urmează”, a concluzionat Dimitrie Muscă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă”

Scenariul extrem al lumii de astăzi. Un expert digital explică ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână: „Impactul ar fi uriaș, ar amplifica anxietatea colectivă”

O pană masivă de internet a dus, zilele trecute, la căderea în bloc a mai multor site-uri importante. Inclusiv platforma de socializare X a fost afectată de o defecțiune a serviciilor firmei de infrastructură internet Cloudflare. Preț de câteva ore, lumea s-a oprit în loc – de la omul simplu care se joacă pe telefon până la giganții tehnologiei – care contorizează o astfel de întrerupere a internetului în pierderi uriașe. Tu ai internet? Când revine internetul? Ce s-a întâmplat? Cine ne-a blocat rețeaua ? Sunt doar câteva întrebări și scenarii care au circulat în cele câteva ore când telefonul nostru a devenit un simplu element de decor.  Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a făcut pentru Gândul o analiză a lumii de astăzi, în scenariul în care internetul global ar cădea pentru o săptămână. Specialistul a vorbit și despre ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore, dar și cum este privită tehnologia în lumea de astăzi: necesitate sau dependență? Alexandra Cernian, expert în inovație digitală, despre pana de internet care a oprit lumea în loc Expert digital: „Astfel de evenimente arată fragilitatea infrastructurilor digitale globale” Repercusiunile unei căderi de tip Cloudflare, chiar dacă nu este atac cibernetic „E suficient ca un furnizor critic să aibă o problemă, fie ea tehnică sau umană, pentru ca milioane de aplicatii si site-uri să devină indisponibile. Este foarte similar cu pana de curent uriașă din Spania din primăvară, care a blocat aeroporturi, trenuri, semafoare, spitale și rețele de telecomunicații. Și nici atunci nu a fost un atac, ci un incident tehnic care a arătat cât depindem de câteva noduri critice de infrastructură. Chiar dacă vorbim despre o eroare operațională și nu despre un atac, efectele sunt la fel de serioase pentru utilizatori. Orice serviciu global precum Cloudflare este un nod critic în infrastructura internetului, iar când astfel de furnizori au o problemă, consecințele sunt în lanț. Vorbim despre blocaje în activitățile zilnice – mii de site-uri, aplicații și platforme devin inaccesibile instant – iar sistemele de plăți, rezervări, comunicare, servicii medicale, logistică, practic tot ce depinde de internet resimte imediat șocul. Apoi, pierderea de încredere pentru companii, chiar și câteva minute de downtime înseamnă pierderi financiare, reputaționale și operaționale. Iar cel de-al treilea punct –  vulnerabilitate sistemică – iar  incidentul arată cât de dependent este internetul global de câțiva furnizori – cheie și cât de fragil este, de fapt, ecosistemul digital”, a explicat Alexandra Cernian. Pană masivă de Internet. Afectate, site-uri din mass-media mainstream. De la CNN la New York Times, blocaj total / Sursa FOTO: wikimedia.org „Internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa” Scenariul extrem. Ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână? „Este un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil, și ne arată cât de interconectată este lumea modernă. Impactul ar fi uriaș, de la sisteme efecte imediate pana la efecte sociale si economice. Sistemele bancare s-ar bloca, plățile cu cardul ar deveni imposibile, iar societatea ar reveni brusc la cash. Oare câți dintre noi mai ținem în casă bani cash pentru situații de urgență? Transporturile și logistica – două domenii care funcționează aproape integral prin coordonare online, lanțurile de aprovizionare ar fi profund perturbate. Iar companiile care lucrează în cloud s-ar opri complet. Dacă o pană de câteva ore a generat panică, o săptămână fără internet ar amplifica anxietatea colectivă. Fără comunicare online, oamenii s-ar simți izolați din punct de vedere informațional. În același timp, am descoperi cât de dependente au devenit obiceiurile noastre zilnice de tehnologie și cât de puține alternative reale avem. În plus, pierderile economice ar fi uriașe, și chiar si serviciile publice digitalizate ar avea dificultăți majore de funcționare. În lumea de astăzi, internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa”, a mai punctat expertul digital. Alexandra Cernian: „Nu avem planuri B. Când cade internetul, activitatea se oprește complet” Ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore? „Ne-a arătat foarte clar două lucruri. Unul, că nu avem planuri B. Majoritatea organizațiilor, afacerilor și chiar oamenilor au un singur mod de lucru: online. Când cade internetul, activitatea se oprește complet. Și al doilea lucru este acela că depindem de niște infrastructuri centralizate. Când un mare furnizor are o problemă, o simte întreaga economie. Și mai arată ceva: că ritmul nostru de viață este atât de digitalizat, încât și câteva ore fără conectivitate ne par un vid complet. Totul are un strat digital fără de care ne simțim complet vulnerabili”, explică expertul. Cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește / Pană de internet în întreaga lume „Întrebarea este cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește” Internetul: dependență sau necesitate? „Astăzi este ambele. Internetul este o necesitate absolută pentru infrastructură, economie, educație, sănătate, servicii publice și comunicare. Nu mai este un moft, ci un serviciu esențial. Dar în același timp, există și o dependență individuală, care ține de confort, obiceiuri și viteza cu care vrem să trăim: verificăm constant notificări, ne informăm online, lucrăm, socializăm, cumpărăm tot prin internet. Diferența este că dependența funcțională de tehnologie este inevitabilă într-o societate digitalizată, in timp ce această dependență afectivă ne poate fi dăunătoare dacă nu o conștientizăm si nu o gestionăm corect. În final, întrebarea nu este „dacă” vom mai avea astfel de întreruperi, ci cât de de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește”, a conchis Alexandra Cernian. Explicațiile oficiale ale companiei Cloudflare, după pana de internet Compania Cloudflare a transmis că întreruperea globală a rețelei sale, marți 19 noiembrie, a fost provocată de o modificare a permisiunilor într-unul dintre sistemele sale de baze de date, și nu de „activități malițioase de orice fel.” Incidentul a afectat milioane de utilizatori la nivel global și numeroase platforme și aplicații. (Materialul integral AICI) Potrivit companiei, schimbarea a dus

Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”

Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin –  nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere.  Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022

Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil

Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea