Etichetă: EXCLUSIV

Kovesi, desființată de avocați, după ce l-a trimis la culcare pe Nicușor Dan

Cunoscutele avocate Eliza Ene Corbeanu și Ingrid Mocanu au analizat în exclusivitate pentru Gândul reacția Laurei Codruța Kovesi care l-a „certat” pe Nicușor Dan pentru că șeful statului a vorbit despre abuzurile DNA din perioada în care se făcea „spectacolul cătușelor”, adică în mandatul de la DNA al actualului procuror european. Concluziile celor două avocate sunt cât se poate de clare: Kovesi încalcă statutul magistratului prin faptul că-l trimite pe șeful statului „la culcare”, iar pe de altă parte, președintele spune un adevăr, despre o perioadă în care „s-au distrus vieți cu abuzurile DNA”. „Afirmațiile doamnei procuror Kovesi la adresa președintelui Nicușor Dan, în special cele în care îi dorește mult somn și că țara are nevoie de dânsul să-și revină în formă bună, din punctul meu de vedere depășesc limitele unei critici, având în vedere persoana care a formulat aceste critici. Indiferent de divergențele de opinie privind activitatea DNA-ului din perioada mandatului domniei sale, președintele României are dreptul să facă evaluări și să-și exprime public aprecierile sau rezervele cu privire la activitatea unei instituții cum este DNA. În schimb, un procuror-șef european, primind acele critici, chiar dacă o vizau în mod direct, eu cred că ar fi trebuit să se limiteze la argumente juridice având în vedere înălțimea funcției de la care a vorbit. Formulele și exprimările acestea sarcastice cred că nu sunt decât atacuri personale”, a declarat pentru Gândul Eliza Ene Corbeanu. Eliza Ene Corbeanu: „Președintele are dovezi când vorbește despre abuzurile DNA din mandatul Kovesi” Celebra avocată este de părere că președintele are suficiente dovezi când afirmă că în mandatul Laurei Codruța Kovesi la DNA s-au comis abuzuri. „Președintele are în spate dovezi pe care își fundamentează aceste critici pe care le-a adus DNA condusă de doamna Kovesi în acele vremuri. Numai dacă ne uităm la rata achitărilor în dosarele instrumentate în perioada mandatului doamnei Kovesi îi dăm dreptate președintelui. Este o perioadă în care s-au comis abuzuri. Să ne amintim faptul că aproape săptămânal, chiar și la două-trei zile, un important om politic, sau un important om de afaceri era plimbat în cătușe prin fața intrării de la DNA. Acum facem un arc peste timp și vedem că un număr impresionant de mare de persoane au fost achitate. Și atunci, nu este greu să faci afirmații de genul celor pe care le-a făcut președintele Nicușor Dan. Ai distrus vieți, ai distrus reputații, ai distrus vieți profesionale cu un spectacol al cătușelor. Pe doamna Kovesi o deranjează adevărul spus de Nicușor Dan”, mai susține Eliza Ene Corbeanu. Avocata Ingrid Mocanu: Magistratul nu trebuie să critice afirmații politice Pe de altă parte, cunoscuta avocată Ingrid Mocanu este de părere că fosta șefă DNA, care în prezent este procuror european, ar încălca statutul magistratului prin afirmațiile pe care le-a făcut la adresa șefului statului. „În primul rând, doamna Kovesi este în continuare procuror, este procuror european și se supune statutului magistratului. Magistratul are obligația de rezervă și să aibă un discurs adecvat, adică să nu critice factorul politic. Deci vorbim de o încălcare a statului magistratului. Își încalcă obligația de rezervă în momentul în care aduce jigniri președintelui sugerând că ar avea tulburări determinate de oboseală. Dumneaei spune că titlul de olimpic al lui Nicușor Dan nu-l ajută să înțeleagă actul de justiție înfăptuit de doamna Kovesi în perioada în care a condus DNA”, a declarat Ingrid Mocanu pentru Gândul. Avocata mai susține că în perioada în care DNA a fost condusă de Kovesi s-au comis foarte multe abuzuri, chiar împotriva magistraților, iar un exemplu ar fi condamnarea la 4 ani de închisoare a două judecătoare. În perioada în care Direcția Națională Anticorupție a fost condusă de Laura Codruța Kovesi, în spațiul public și în presa de la acea vreme au apărut foarte multe cazuri extrem de controversate, dar și reacții uluitoare ale șefei DNA. „Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele” Celebră este înregistrarea în care Laura Codruța Kovesi face presiuni foarte mari pe procurori. „Uncheşelu (procurorul Jean-Nicolae Uncheşelu, care l-a trimis în judecată pe Victor Ponta în dosarul Turceni-Rovinarii- n.r.), ştiţi ce îmi doresc? Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. (…) Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice, unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o… (…) DNA-ul aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. Înseamnă că sunt alte cauze şi am vrut să stăm un pic de vorbă să vedem. M-am uitat puţin pe situaţiile astea. Sunt unele chestiuni îngrijorătoare. Sunt dosare de 6-7 ani cu urmărire penală începută şi care nu e soluţionată. Au venit şi la acelaşi procuror şi a mai venit cineva sau alt dosar. Urmărirea penală începută. La fiecare ştiţi ce aveţi în lucru. Dar altceva mă îngrijorează, că la asta cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm! De două luni, unii din ei  liberi, nu iese niciun rechizitoriu. Numa unii şi aceiaşi fac dosare. Unii s-au încurcat cu legea şi-au făcut trei rechizitorii anu trecut, mamă ce mult am lucrat, suntem tari. Cu trei rechizitorii nu facem treabă”, spune fostul procurorul şef al DNA într-o înregistrare difuzată de România TV. AUTORUL RECOMANDĂ: Ce spune Kovesi despre planurile de a intra în politică: „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor” Elena Udrea sare în apărarea lui Nicușor Dan după atacul lui Kovesi

Detalii uluitoare din ancheta furtului de motorină de la STB. Șoferii s-ar fi turnat între ei: A plecat de la o relație extraconjugală în autobază

Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că șoferii care ar fi furat motorină din rezervoarele autobuzelor STB s-ar fi turnat între ei, din răzbunare. Se pare că angajații regiei de transport public nu s-ar mai fi înțeles între ei, iar la mijloc ar fi vorba și de o răzbunare, ca urmare a unei relații extraconjugale la locul de muncă. În amantlâc ar fi implicați doi bărbați și o femeie, toți trei angajați ai STB. „Ce făceau acei șoferi se numește găinărie. Nu înțeleg cum au reușit să extragă motorina din rezervoare. În momentul în care dispar 5 litri de carburant, în sistemul electronic de supervizare apare un soi de alarmă. Poate au reușit asta cu ajutorul celor care monitorizează aplicațiile anti-furt”, a declarat pentru Gândul Valer Ciobănescu, președintele Sindicatului Transpublic din STB. Surse din cadrul STB au dezvăluit pentru Gândul că șoferii care furau motorina din rezervoarele mașinilor STB s-ar fi turnat între ei. „La mijloc este un caz de răzbunare. Asta din cauza unui triunghi amoros și din cauza geloziei, dintre trei colegi, doi bărbați și o femeie”, au dezvăluit sursele Gândul. În portbagajul unui angajat STB s-au găsit filtre de la autobuzele Otokar Pe de altă parte, surse din conducerea STB spun, în exclusivitate pentru Gândul, că pe lângă combustibil, unii șoferi furau și piese de la autobuze. De exemplu, în portbagajul unui angajat STB s-au găsit filtre de la autobuzele Otokar. Mai mult, spun sursele Gândul, motorină s-ar sustrage din toate autobazele din București, nu doar de la Nordului, acolo unde au descins, joi, oamenii legii. Percheziții în București, Ilfov, Giurgiu și Dâmbovița: zeci de șoferi STB, vizați. Ar fi furat combustibil și piese auto În cursul zilei de 7 mai 2026, polițiștii au pus în executare 20 de mandate de percheziție domiciliară în Municipiul București și alte 3 județe. A fost deschis un dosar penal pentru furt calificat. Pe lista suspecților se află 21 de șoferi STB care ar fi furat combustibil și piese auto din autobaza Nordului. Este vorba despre suspecți cu vârstele cuprinse între 35 și 55 de ani. În urma perchezițiilor, au fost găsite mai multe bunuri de interes în cauză. Printre acestea, au găsit și peste o tonă de lichid, ce părea a fi combustibil. Celor 20 de șoferi STB li s-a dispus interdicția de a profesa. De asemenea, au fost plasați sub control judiciar. Aceștia sunt acuzați că au furat o tonă de motorină. AUTORUL RECOMANDĂ: Interdicție de a profesa și control judiciar pentru 20 de șoferi STB, acuzați de furt de combustibil

România își consolidează vocea energetică la Bruxelles: investiții, cooperare și tranziție pragmatică în centrul dezbaterilor Gândul Energy Now

În această săptămână a avut loc, la Bruxelles, a patra ediție a evenimentului Gândul Energy Now, din seria Europa Connect, care-și propune să aducă laolaltă actori importanți din industria românească – companii din energie, autorități de la București – cu decidenții de la nivel european. La evenimentul desfășurat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European au fost prezenți reprezentanți ai companiilor din energie, parteneri ai proiectului Gândul Energy Now, la invitația europarlamentarului Dan Nica, coordonatorului grupului S&D din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De altfel, companiile din România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel – Alexandru Chiriță (CEO Electrica), George Agafiței (director Departamentul Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC), Ondrej Safar (CEO Evryo), Frank Hajdinjak (vicepreședinte Adrem), Giacomo Bili (CEO Alive Capital), Cristian Todea (deputy CEO Nova Power & Gas ). La dezbateri a luat parte și un număr important de europarlamentari din regiunea central și est europeană, dar nu numai, precum și reprezentanți ai unor asociații europene de profil. Printre membrii Parlamentului European din țara noastră s-au regăsit Vasile Dîncu, Andi Cristea, Maria Grapini, dar și Tudor Constantinescu de la DG Ener (Comisia Europeană). Discuțiile s-au concentrat pe nevoia de investiții în sistemul energetic din România, la fel cum nevoia de invesții în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile majore. De asemenea, s-a discutat despre reducerea poverii administrative, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor prin care proiectele în energie și investiile în energie pot să beneficieze. Nu în ultimul rând s-a discutat și despre o mai bună coordonare la nivel regional, o abordare mai pragmatică a tranziției prin folosirea tuturor surselor de energie. Un alt aspect importat scos în evidență a fost nevoia de a ne folosi de toate sursele de energie, de a fi pragmatici, focusul și prioritatea rămânând pe zona de regenerabile, soluții cu emisii zero sau emisii scăzute. Concluzia generală a evenimentului a fost că este nevoie de o complementaritate eficientă între decarbonizare și securitatea energetică, cu dimensiunea securității energetice și asigurarea de prețuri mai bune la energie pentru a păstra competitivitatea industriei româneti și europene. “Conectarea mai bună a companiilor și decidenților din Romînia cu zonele de decizie eurpeane trebuie să reprezinte o prioritate și în perioda următoare și toate aceste proiecte de facilitare a dialogului și de înțelegere mai bună a oportunităților la nivel european sunt absolut necesare”, a concluzionat la finele evenimentului secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul”

Declarații uluitoare ale martorilor în cazul accidentului de la Mănăstirea, unde o femeie a murit după ce un șofer a intrat cu mașina în mulțime, la un târg: Efectiv am văzut cum săreau pietrele în spatele autoturismului

Gândul a intrat în exclusivitate în posesia unor declarații ale martorilor în cazul accidentului cumplit de acum două săptămâni de la Mănăstirea (Călărași). Potrivit acestora, șoferul care a produs tragedia ar fi făcut gesturi foarte ciudate și agresive în interiorul târgului. Practic, bărbatul de 77 de ani a acroșat prima dată o altă mașină, apoi ar fi accelerat foarte puternic, lovind mai multe persoane. O femeie și-a pierdut viața după acest incident grav. Gândul prezintă în exclusivitate declarații ale martorilor în cazul accidentului cumplit de la târgul din localitatea Mănăstirea, de acum două săptămâni. „Am observat mașina pe o alee din târg, care căuta un loc de parcare. A virat dreapta pe lângă o dubă, pe care a lovit-o. După acest episod, șoferul a rămas la volan, fără vreo reacție. Apoi, după aproximativ 4 secunde, a accelerat autoturismul la maxim”, spune unul dintre martorii care au asistat la tragedia de la Mănăstirea. Accidentul de la Mănăstirea: După ce a lovit o mașină, șoferul ar fi accelerat la maxim Apoi, potrivit mărturiilor de la fața locului, șoferul de 77 de ani ar fi plecat de pe loc în trombă, în partea stângă. „După ce a accelerat la maxim a plecat în trombă, a virat stânga. Am văzut cum efectiv săreau pietrele în spatele autoturismului, lovind mai multe persoane care se aflau în fața autoturismului. Unii au reușit să se ferească, dar pe alții i-a lovit. Mai departe, a continuat deplasarea și a acroșat partea dreaptă spate a unui autoturism marca Dacia Logan, apoi s-a oprit în mașina care vindea gogoși. Am văzut, după ce s-a oprit, în partea din față, că sub mașină se afla o persoană, iar toată lumea din jur încerca să ajute victimele”, se arată într-una dintre declarațiile martorilor de la locul accidentului din Mânăstirea. Una dintre victimele acestui accident este și Mihaela Vera, care a decedat la aproape 10 zile după incidentul șocant. Acuzații grave în cazul accidentului în care un șofer de 77 de ani a intrat cu mașina în mai multe persoane Mihaela a fost înmormântată miercuri, iar familia ei lansează acuzații grave, atât la adresa celui care a produs accidentul, cât și asupra celor care anchetează dosarul de ucidere în culpă, așa cum Gândul a dezvăluit AICI. Avocatul Radu Sora, ginerele femeii care a murit în urma accidentului, a ajuns la concluzia că George Tortolea, cel care a produs tragedia, ar fi avut un acces de furie în momentul accidentului și ar fi apăsat intenționat pe accelerație în interiorul târgului. „Lumea era foarte speriată pentru că el a continuat să accelereze foarte mult mașina. Oamenii de la fața locului au împins mașina, ca să nu strivească victimele de sub autoturism, respectiv pe soția mea și pe mama acesteia. Concluzia mea este că a avut un acces de furie, pentru că asta a spus toată lumea. A apăsat intenționat pe accelerație. Iar acest acces de furie a ținut până la aproape de un minut”, spune Radu Sora. Accidentul s-a produs pe 19 aprilie 2026, în localitatea Mănăstirea, județul Călărași, în timpul unui târg săptămânal. Varianta inițială indica o posibilă eroare de condus: șoferul ar fi mărturisit că a încurcat pedalele și ar fi pierdut controlul mașinii, lovind mai multe persoane și autoturisme. RECOMANDAREA AUTORULUI: Acuzații grave în cazul accidentului în care un șofer de 77 de ani a intrat cu mașina în mai multe persoane, la un târg, iar o femeie a murit la spital: „A apăsat intenționat pe accelerație. A avut un acces de furie”

Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul

România traversează o perioadă complicată în sectorul energetic, iar adaptarea rapidă la noile realități este esențială. Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a avertizat, în cadrul conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că infrastructura, distribuția, transportul și mecanismele de tranzacționare a energiei trebuie regândite urgent, într-un cadru predictibil și stabil. Sistemul energetic are nevoie de schimbări rapide și profunde pentru a face față provocărilor care se conturează, a arătat Liviu Gavrilă. „Este o perioadă complicată, cred că cu toții am înțeles că trebuie să ne mișcăm foarte repede pentru a putea să ne adaptăm la ceea ce urmează. Avem multe de rezolvat, de la infrastructură, la distribuție, transport”, a declarat vicepreședintele RWEA. Schimbarea paradigmei în piața energiei Un alt aspect important vizează transformarea modului în care energia este cumpărată și vândută. „Vrem să schimbăm paradigma și modul în care cumpărăm și vindem energie. Trebuie să facem lucrurile în timp real”, a subliniat Gavrilă. În opinia sa, digitalizarea și reacția rapidă a actorilor din piață vor deveni elemente-cheie în noua arhitectură energetică. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a Investiții accelerate și stabilitate legislativă Pentru ca tranziția să fie posibilă, investițiile trebuie accelerate pe întreg lanțul energetic, de la producție până la infrastructură și distribuție. Totodată, Liviu Gavrilă atrage atenția că lipsa unui cadru predictibil și stabil reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului. „Trebuie să accelerăm investițiile, trebuie să accelerăm practic pe întreg lanțul și să avem un cadru coerent și stabil, ceea ce din păcate nu avem.” Fondurile europene și mixul energetic, esențiale pentru viitor Vicepreședintele RWEA consideră că România trebuie să profite la maximum de finanțările europene disponibile și să mențină dialogul între toți actorii implicați. „Important este să maximizăm fondurile europene, să continuăm să ne ascultăm cu toții, pentru că e nevoie de toți.” De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării unui mix energetic echilibrat. „Să ne păstrăm mixul energetic și, nu în ultimul rând, să înțelegem că energia este de departe cel mai complex lucru.” Tocmai de aceea Liviu Gavrilă a punctat și necesitatea de a prioritiza eolianul. “Vântul bate toamna și iarna, vântul bate noaptea și trebuie să fie corelat cu solarul și stocarea”, a punctat vicpreședintele RWEA. “Nu în ultimul rând, avem șansa de creste pe lanțul de producție pentru ca suntem prezenți ca țară în lanțul de producție echipamente”, a completat vicepreședintele RWEA. Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now Un sector strategic, aflat sub presiune Mesajul transmis de Liviu Gavrilă reflectă presiunea tot mai mare asupra sectorului energetic, într-un context în care viteza deciziilor, investițiile și stabilitatea legislativă vor face diferența între adaptare și blocaj. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”

Cristian Todea, Nova Power & Gas: Investiții de peste 500 de milioane de euro în capacități de producție și stocare în ultimii cinci ani

Compania Nova Power & Gas a investit în ultimii cinci ani peste 500 de milioane de euro în capacități de producție, stocare și infrastructură energetică, consolidându-și poziția pe piața energiei din România. Potrivit lui Cristian Todea, Deputy CEO al companiei, aceste investiții răspund atât nevoii de echilibrare a sistemului energetic, cât și volatilității tot mai accentuate a prețurilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Gândul Energy Now, din seria evenimentelor Europa Connect. Cristian Todea a subliniat importanța investiției de la Cluj-Florești, un proiect cu o putere instalată de 200 MW și o capacitate de stocare de 400 MWh. La ora actuală, Nova Power & Gas este lider în România în capacități de stocare, cu 640 MWh instalați. „Atât investiția de la Cluj-Florești, de 200 MW putere și 400 MWh capacitate instalată, cât și celelalte investiții, ne consolidează poziția de lider în sectorul stocării de energie electrică în România și ne permit să avem un portofoliu echilibrat”, a declarat acesta. Potrivit oficialului Nova Power & Gas, proiectele de acest tip sunt esențiale într-un context în care piața transmite zilnic semnale puternice privind dezechilibrele dintre producție și consum. Piața transmite semnale clare prin volatilitatea prețurilor Deputy CEO-ul Nova Power & Gas a atras atenția asupra fluctuațiilor extreme de preț din piața energiei, pe care le consideră un indicator clar al nevoii de investiții în stocare. „Ieri (n.r. duminică) am avut minus 500 lei/MWh la prânz și minus 1.000 lei/MWh pe piața intrazilnică, în intervalele apropiate de momentul livrării, iar apoi plus 700 lei/MWh în intervalele de seară”, a explicat Cristian Todea. Acesta a precizat că diferențele sunt mari chiar și comparativ cu alte piețe din regiune și că actorii din sector trebuie să înțeleagă aceste semnale și să reacționeze inteligent. Model integrat pentru servicii energetice inteligente Nova Power & Gas a intrat în piață cu un model integrat, diferit de abordările tradiționale, care urmărește să răspundă cerințelor clienților fără a le modifica radical comportamentul de consum. „Este dificil să cerem clienților să își schimbe comportamentul de consum și să consume energia la prânz, în intervalele în care ne-ar fi mult mai facil să o cumpărăm și să le-o livrăm ieftin”, a spus Todea. În loc să transfere această presiune către consumator, compania a ales să investească în soluții proprii de stocare. „Noi ne gândim să avem o abordare diferită: să stocăm noi acea energie și să o livrăm clienților atunci când au nevoie de ea. Practic, să oferim servicii energetice integrate.” Cristian Todea, Nova Power & Gas, la Energy Now  Echilibrul, cheia unui sistem energetic sustenabil Cristian Todea a subliniat că viitorul sistemului energetic nu poate depinde de o singură sursă de energie, chiar dacă regenerabilele au un rol important. „Nu există un sistem energetic bazat pe o singură resursă. Regenerabilele pot livra energie ieftină în rețea și pot contribui la reducerea prețurilor pe termen scurt, mediu și lung pentru consumator, însă doar dacă sunt gestionate și integrate corect.” În opinia sa, mixul optim trebuie să includă energie regenerabilă, sisteme de stocare pentru reglaj fin și stabilitate, dar și centrale pe gaz, care pot asigura livrarea în bandă și acoperirea vârfurilor de consum, intervenind atunci când producția din surse regenerabile nu mai livrează suficient în sistem. În acest context, Nova Power & Gas investește în centrala pe gaz în ciclu combinat (CCGT) de la Câmpia Turzii, cu o capacitate totală de 160 MW, din care 110 MW vor fi finalizați în decembrie 2026. Investițiile în stocare, răspuns la transformarea pieței Mesajul transmis de Nova Power & Gas este că stocarea energiei devine o componentă critică a infrastructurii energetice moderne. Prin investițiile realizate și prin strategia integrată adoptată, compania își propune să transforme volatilitatea pieței într-o oportunitate de optimizare și să ofere clienților stabilitate, predictibilitate și servicii energetice eficiente. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României” și-a propus să aducă în prim-plan principalele direcții ale politicilor europene în domeniul energiei, oportunitățile de finanțare și provocările legislative care influențează dezvoltarea sectorului energetic din România. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”

Gabriel Andronache, ANRE, la Gândul Energy Now: Prețurile negative din piața energiei, semnal de dezechilibru temporar, dar și de maturizare a pieței

Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a afirmat, în cadrul  conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că recentele prețuri negative din piața pentru ziua următoare (PZU) reflectă atât provocările actuale ale sistemului energetic, cât și adaptarea treptată a pieței și a legislației. Oficialul susține că operatorii trebuie să își optimizeze costurile și să identifice soluții alternative pentru echilibrarea pieței. Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a explicat că piața de energie traversează în prezent o perioadă marcată de fluctuații semnificative, inclusiv apariția unor prețuri negative pe piața pentru ziua următoare (PZU), unele dintre acestea apropiate de niveluri record. „Am reușit să trecem prin problemele care sunt de actualitate în momentul de față, inclusiv ultimele evoluții ale prețului PZU din ultima perioadă și chiar din ziua de ieri, unde vedem prețuri negative, în pragul unor recorduri negative”, a declarat Andronache. Oficialul ANRE consideră că astfel de situații ar trebui să determine toți actorii din piața de energie — producători, traderi și operatori — să își eficientizeze activitatea și să își optimizeze costurile, într-un context în care profitabilitatea depinde direct de gestionarea acestora. „Criza a accelerat adaptarea pieței și schimbările legislative” Gabriel Andronache a subliniat că, în ciuda dificultăților din ultimii ani, sectorul energetic a înregistrat progrese importante, inclusiv în ceea ce privește adaptarea cadrului legislativ și dezvoltarea capacităților de producție. „Sperăm ca în viitor astfel de prețuri să fie gestionate prin soluții alternative de piață, iar fiecare dintre jucători să caute metode de optimizare a costurilor. Până la urmă, acestea sunt costuri pentru ei, iar pentru a obține profit este nevoie de eficiență”, a precizat vicepreședintele ANRE. Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE, la Gândul Energy Now El a adăugat că perioada de criză a forțat atât autoritățile, cât și mediul privat să se adapteze mai rapid, transformând dificultățile într-o oportunitate de modernizare a sectorului energetic. Creșterea capacităților instalate și evoluția pieței regionale Oficialul a mai arătat că analiza datelor privind capacitățile instalate în ultimii cinci ani indică o evoluție pozitivă a pieței energetice din România. Această dezvoltare contribuie la o funcționare mai eficientă a sistemului și la reducerea dezechilibrelor extreme, chiar dacă volatilitatea prețurilor rămâne prezentă. În acest context, Andronache a făcut referire și la diferențele față de alte piețe din regiune, menționând că anumite state, precum Ungaria, au înregistrat episoade și mai accentuate de prețuri negative pe piața energiei. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”

Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât a

Sebastian Burduja, deputat, consilier onorific al Premierului României, a participat la Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a, unde a evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României. „Mulțumesc foarte mult și mă bucur să vă revăd pentru că ne cunoaștem deja de ceva timp. Cred că este o zi bună pentru acest eveniment, pentru că, dacă mi-am propus un lucru încă de la început, acela a fost să se vorbească despre energie, iar fiecare român să înțeleagă miza acestui sector pentru dezvoltarea țării. Și cred că ăsta este un obiectiv bifat, este o temă care e pe agenda publică foarte mult în ultimele zile. Faptul că premierul și-a asumat domeniul energiei este, în sine, un semnal că vorbim despre un sector strategic, unde sunt lucruri de corectat pe termen scurt și nu numai, și unde sunt investiții de făcut. Este greu să separăm discuția despre energie și proiecte de ceea ce se întâmplă la nivel public, așa cum știu toți cei din jurul acestei mese, dar poate mai puțin cei care urmăresc domeniul din afară. Vorbim despre proiecte mari, despre bani mulți și despre un orizont de timp îndelungat. Orice investitor serios, pentru a merge mai departe, pentru a rămâne în România sau pentru a veni aici, are nevoie de predictibilitate. Dacă nu reușim să-i asigurăm un plan public și politic, acești investitori vor pleca sau nu vor mai veni. Și discutăm despre o miză de multe miliarde pentru țara noastră. Cred că România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani. În primul rând, la nivel strategic, avem o direcție: o strategie energetică națională adoptată după 17 ani și ar trebui să ne ținem de obiectivele de acolo. În al doilea rând, avem fonduri disponibile fără precedent după 1990: PNRR, Fondul pentru Modernizare și alte fonduri. Tot ceea ce trebuie să facem este să le punem la treabă. Sunt convins că Ministerul Energiei are o încărcătură mare. Am semnat în mandatul meu foarte multe contracte, aveam chiar și o sută de contracte pe săptămână din fonduri nerambursabile, iar acum multe dintre ele au ajuns în etapa de implementare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că beneficiarii vin cu cereri de rambursare și așteaptă banii pentru a putea continua și finaliza aceste investiții. Și nu este ușor. Sunt aproximativ 100 de oameni în direcția de investiții din minister. În organizarea pe care am făcut-o am tăiat 27% din posturi per total minister, dar de direcția asta nu ne-am atins, tocmai pentru că ea performase. M-aș bucura să văd că în perioada imediat următoare accelerează procesarea acestor cereri și de asemenea semnarea unor contracte pe care piața le așteaptă foarte mult. Avem stocare „Behind the Meters”, schemă de 150 de milioane de euro lansată de pe vremea mea. Avem stocare „Stand Alone” și sunt convins că domnul secretar, Cristian Bușoi, care a lucrat excepțional o să ne dea ultimele actualizări. Avem, de asemenea, producție privați și autoconsum din Fondul pentru Modernizare, care sunt proiecte așteaptă contracte, să înainteze. În concluzie, nu vreau să mă lungesc. Mă cunoașteți deja: nu îmi plac nici vorbele mari, nici discursurile lungi. Tot ceea ce trebuie să facem este să șinem calea dreaptă. Avem o strategie, avem proiecte și cred că avem și voință politică, cel puțin din partea Premierului Bolojan, în calitate de consilier onorific al dânsului. Pot confirma că foarte des vorbim despre Energie și despre ce putem face mai bine. Și cred că în asemenea formate, pe care dumneavoastră, la Gândul, le promovați întotdeauna, se pot degaja cele mai bune soluții”, a declarat Sebastian Burduja, în cadrul Conferinței Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. Recomandarea autorului: Sebastian Burduja lansează petiția națională „Hidroenergia salvează România”: Cerem Parlamentului să declare hidrocentralele neterminate proiecte de securitate națională Ion Cristoiu comentează moțiunea depusă de PSD și AUR împotriva lui Bolojan: „Nu mă așteptam. Un moment istoric”

Cât de safe e SAFE pentru bugetul României

Companiile din industria noastră de apărare ar putea primi doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. Spre deosebire de alte țări din UE, România va achita dobânzi usturătoare dacă nu producem suficiente echipamente militare în țară. Dobânzile împrumutului pentru mega-programul de înarmare SAFE ajung la aproape jumătate din suma totală. Guvernanții caută soluții pentru ca un procent cât mai mare din producție să se facă la noi, însă experții și reprezentanții industriei sunt sceptici. Un expert fiscal a explicat pentru Gândul de ce există riscul major ca românii să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca banii să se întoarcă în economia locală. Cu alte cuvinte, încă o gaură neagră la orizont pentru bugetul României. Programul SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite cu buget total de 150 de miliarde, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, în termen scurt, până în 2030. Alocarea provizorie pentru România este de 16,680 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare sumă, după Polonia. România primește aproape 17 miliarde de euro prin SAFE. Cum se împart banii Țara noastră a obținut o alocare totală de aproape 17 miliarde de euro. Din această sumă, 9,5 miliarde vor ajunge la Armată. Potrivit documentelor oficiale, vor fi cumpărate sisteme de armament individual la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere, transportoare blindate, mașini de luptă destinate infanteriei samd. 11 dintre cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român. Celelalte vor fi realizate în comun cu alte țări din blocul comunitar. De 2,8 miliarde de euro din SAFE beneficiază Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională. Vor să cumpere, printre altele, aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament. Unele dintre ele ar urma să fie produse de companii românești. 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru lucrări de infrastructură destinată atât civililor, cât și militarilor. Astfel, de exemplu, ultimul segment din Autostrada Moldovei, cuprins între Pașcani și Siret, va fi finanțat din SAFE. Împrumutul SAFE vine cu o dobândă de aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Nu însă și România, care se înscrie la capitolul dobânzi usturătoare. Trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Calendarul strâns îi face pe experți și pe reprezentanții industriei de apărare să creadă că localizarea producției în România nu ar fi posibilă pentru o mare parte din echipamentele contractate. Potrivit lui Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde care revin direct Armatei României va atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro. „Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim. Ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”, a declarat acesta pentru Euronews România. Dacă investițiile greenfield din apărare vor părăsi România, deficitul va fi și mai mare Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM – una din marile companii românești care va prelua o parte din contracte – atrage atenția că dacă fabricile de tip greenfield (n.r. – investiție de la zero) vor părăsi la un moment dat România, prejudiciile sunt evidente. România intră pe piața de armament și investește în fabricile de producție / Sursa FOTO: wikimedia.org „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească. Adică dacă se vor realiza fabrici de tip greenfield și la un moment dat companiile respective vor pleca, să spunem într-un termen de 5-10 ani, noi va trebui să rambursăm acest credit pe o perioadă de 30-40 de ani, deci ele nu vor mai aduce un beneficiu real economiei pe termen mediu si lung”, a  declarat acesta pentru sursa citată. Expert fiscal: SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern În opinia expertului fiscal Veronica Duțu (foto jos), contractul implică riscuri fiscale serioase pe termen lung. Practic, povara dobânzilor foarte mari la care ne împrumutăm, dacă nu se transpune în aport local, va apăsa serios pe umerii generațiilor viitoare. „Din perspectivă fiscală și bugetară, programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern. Altfel, riscăm să vorbim despre un împrumut foarte mare, contractat pe termen lung, care apasă pe buget fără să lase în urmă suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale. SAFE este un instrument european de până la 150 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi pe termen lung pentru investiții în apărare. Iar România este indicată printre statele cu o alocare foarte mare, de aproximativ 16,7 miliarde de euro”, a explicat aceasta pentru Gândul. Expert fiscal Veronica Duțu. Foto; Facebook SAFE, test de inteligență economică Problema nu este doar valoarea principalului, ci costul total al banilor și randamentul economic al acestor cheltuieli, mai spune specialista. Astfel, dacă finanțăm achiziții de circa 17 miliarde de euro, „iar o parte semnificativă din producție, integrare și mentenanță rămâne în afara României, atunci multiplicarea economică internă scade puternic. În timp ce obligația de rambursare rămâne integral la statul român”. „Cu alte cuvinte, pentru bugetul României, un astfel de program devine avantajos doar dacă banii atrași generează în paralel venituri fiscale suplimentare. TVA din lanțul de producție intern, contribuții salariale, impozit pe profit, investiții în fabrici, transfer de tehnologie și contracte de mentenanță pe termen lung. Dacă însă majoritatea echipamentelor sunt cumpărate din import,

Bucureștenii, înfuriați de intenția Metrorex de a mări prețul călătoriei de la 5 la 7 lei

Prețul unei călătorii cu metroul s-ar putea mări cu 2 lei de la 1 mai 2026, de la 5 la 7 lei, potrivit unui proiect propus de Consiliul de Administrație al Metrorex. Cum era de așteptat, bucureștenii resping această intenție, în contextul în care, anul trecut, în ianuarie, călătoriile s-au scumpit de la 3 la 5 lei. „Soluția este să ieșim în stradă”, spune un călător înfuriat. Pe de altă parte, specialiștii în mobilitate urbană spun că Metrorex pierde foarte mulți bani prin faptul că nu are panouri publicitare în stații. Metrorex ar intenționa să-și ridice veniturile pe „cârca” milioanelor de călători și ar urma să scumpească biletele cu 40%. „Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a precizat recent Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, citat de Mediafax. Scumpirea călătoriei cu metroul ar afecta sute de mii de bucureșteni O eventuală majorare a prețului cartelelor de metrou, de la 1 mai 2026, ar veni la relativ scurt timp după o altă creștere, care a avut loc la 1 ianuarie 2025. Cartela de metrou ar putea ajunge la 7 lei Pe de altă parte, Metrorex nu mai produce venituri nici din spații comerciale, iar publicitatea este foarte restrânsă. „Sistemul de metrou bucureștean pierde foarte mulți bani pe partea publicitară. Dacă ne uităm la stațiile de metrou, toți pereții sunt goi. Asta în vreme ce în alte capitale europene acest spațiu publicitar produce venituri însemnate companiilor de operare. Este de neacceptat faptul că se ratează o oportunitate atât de mare. Vorbim de milioane de călători care trec zilnic prin sistemul de metrou, iar în alte capitale companiile se bat pe acest spațiu publicitar”, a declarat, pentru Gândul, Alexandru Tufan, președinte al Asociației Metrou Ușor. Dacă proiectul va fi aprobat, acestea vor fi noile tarife: 1 călătorie: 7 lei, creștere de la 5 lei; 2 călătorii: 14 lei, creștere de la 10 lei; 10 călătorii: 55 lei, creștere de la 40 de lei; Abonament lunar: 140 de lei, creștere de la 100 de lei; Toate tarifele pot fi consultate AICI. Evident, bucureștenii sunt înfuriați din cauza acestei propuneri. „Este foarte trist pentru noi cei care locuim în București. Totul se scumpește. Am înțeles că metroul este ultima șansă atunci când nu mai poți merge cu mașina, dar prețul cartelelor tocmai se mărise anul trecut. Metroul este foarte aglomerat, stăm ca sardinele când venim la serviciu”, spune o călătoare care circulă cu metroul până în zona de nord a Bucureștiului. Un alt călător este și mai înverșunat: „În România se scumpește totul, iar salariile rămân aceleași. Nu avem ce face, doar să ieșim în stradă”, spune bărbatul. AUTORUL RECOMANDĂ: Transportul cu metroul se scumpeşte. Care vor fi noile tarife Metrou în Militari Residence. Metrorex are în plan extinderea Magistralei 3, de la Preciziei până în Chiajna