Senator István Loránt Antal, la Europa Connect Energy Now: România are potențialul unui hub energetic, dar îi lipsesc curajul politic și investițiile în infrastructură
Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan Lorant Antal, susține că România a făcut progrese legislative importante în ultimii ani, însă în continuare este blocată în birocrație, îi lipseste de strategia iar investițiile sunt insuficiente. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. În același timp, senatorul UDMR avertizează că, fără o viziune clară asupra dezvoltării energetice și industriale, țara riscă să piardă avantajele competitive și să rămână doar „un potențial nevalorificat”. „În calitatea noastră de legiuitori, am avut mereu un dialog constant cu industria. Din 2020 încoace am traversat pandemie, criză energetică și multiple provocări, dar am reușit, prin intervenții legislative, să sprijinim consumatorii și stabilitatea sistemului energetic”, a declarat Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat. El a amintit câteva dintre reformele-cheie inițiate în Parlament, precum modificarea raportului de compensare pentru prosumatori — „de la 20% la 100%, ceea ce a declanșat investițiile masive în panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor” — și obligativitatea pentru furnizorii de gaze de a stoca 30% din portofoliul de consum, măsură care „a eliminat riscul penuriei de iarnă”. Antal spune că România nu are încă o strategie energetică coerentă, iar lipsa unei direcții unitare „ne-a adus în situația paradoxală de a avea resurse, dar să nu le folosim eficient”. „Fiecare guvern a făcut ce a putut, când a putut. E timpul pentru un nou Cod Energetic și o viziune clară, integrată între energie, industrie și competitivitate”, a spus senatorul. Conform lui Istvan Lorant Antal, sunt primordiale investițiile în infrastructura de distribuție: „Avem regiuni întregi fără acces la rețele de gaze naturale. Asta limitează dezvoltarea platformelor industriale. Dacă investim un miliard de euro în rețele, în 5-6 ani putem tripla valoarea în economie.” Totodată, senatorul UDMR a pledat pentru pragmatism și asumare politică în relația cu Uniunea Europeană: „România este un stat membru și a câștigat enorm din acest statut, dar trebuie să avem curajul să ne definim propriile politici energetice și industriale. Directiva europeană spune ce trebuie atins, dar modul de implementare ne aparține.” Iar concluzia senatorului a fost cât se poate de clară: „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție. Doar atunci vom transforma potențialul în realitate.” Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Președintele ANRE, George Niculescu, la Europa Connect Energy Now: Piața de energie este acum piața consumatorilor. Așteptăm oferte sub un leu pe kilowatt-oră
După trei luni de la încheierea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie, piața dă semne clare de reașezare. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a anunțat în cadrul Conferinei Europa Connect – Energy Now, un trend descrescător al ofertelor pentru consumatori și îndeamnă furnizorii să cumpere energie direct de la producători, nu prin intermediul traderilor. În același timp, atrage atenția asupra responsabilității în comunicarea publică pe teme energetice, un domeniu „tehnic și complex”, adesea distorsionat de opinii superficiale. George Niculescu a explicat că, după expirarea schemei de plafonare la 1 iulie, s-a conturat un „pluton” de furnizori care au oferit tarife similare, în jurul valorii de 1,50–1,55 lei/kWh. Un singur furnizor a ieșit din acest tipar, cu o ofertă de 1,07 lei/kWh pentru clienții casnici. „După trei luni, vedem o tendință clară de scădere. În comparatorul de prețuri al ANRE, observăm oferte care ajung la 1,20–1,25 lei/kWh, în pofida creșterii TVA-ului de la 19 la 21%. Este un lucru de apreciat”, a declarat președintele autorității. El speră ca în perioada următoare să apară primele oferte sub pragul psihologic de 1 leu/kWh, ceea ce ar marca o normalizare reală a pieței și o competiție benefică pentru consumatori. Niculescu subliniază că, în prezent, puterea aparține consumatorilor. „Piața este acum piața lor. Schimbarea furnizorului de energie electrică se poate face în 24 de ore, gratuit, pe site-ul ANRE. Le recomand tuturor să profite de acest mecanism”, a spus el. Oficialul consideră că migrația activă a clienților de la un furnizor la altul este esențială pentru stimularea concurenței și scăderea prețurilor. „Furnizorii trebuie să își facă strategii de achiziție inteligente, folosind toate resursele disponibile. Atâta timp cât traderii cumpără volumele mari de energie de la producători, iar furnizorii doar revând, nu putem vorbi de o scădere sănătoasă a prețului”, a avertizat președintele ANRE. Furnizorii, chemați la responsabilitate Unul dintre mesajele ferme transmise de Niculescu a fost adresat furnizorilor de energie, pe care îi încurajează să participe direct la achizițiile de pe piață. „Furnizorii trebuie să pună mâna pe, cum se spune, cantitățile de energie scoase la vânzare de producători. Numai așa putem avea o piață competitivă și transparentă”, a explicat el, adăugând că ANRE va monitoriza îndeaproape evoluțiile din sectorul de furnizare. Apel la responsabilitate în comunicarea publică Președintele ANRE a vorbit și despre provocările de comunicare din domeniul energetic, marcat în ultimii ani de „scenarii apocaliptice” și informații inexacte. „Vedem din ce în ce mai multe voci care comentează despre energie, un domeniu tehnic, cu multe particularități. Așa cum în pandemie toți deveniserăm experți în medicină, acum am devenit specialiști în energie”, a spus Niculescu. El a subliniat rolul presei de specialitate în filtrarea informațiilor și transmiterea mesajelor bazate pe date corecte: „Mesajul adevărat, cel fundamentat pe cifre, își face loc tot mai greu. De aceea, cerem responsabilitate și rigoare în comunicarea publică”. George Niculescu a precizat că instituția pe care o conduce va continua să comunice doar pe baza datelor verificate. Concluzie: între scăderea prețurilor și nevoia de încredere Discursul președintelui ANRE marchează o schimbare de ton în piața de energie: de la criză și confuzie, către normalizare și transparență. Pe fondul ieșirii din perioada de plafonare, prețurile încep să scadă, iar consumatorii capătă un rol central. În același timp, mesajul lui George Niculescu rămâne clar — fără o comunicare onestă și o competiție reală, transformarea pieței va rămâne doar un deziderat.
Alexandru Chiriță (Electrica), la Europa Connect Energy Now: Nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție
Directorul general al Electrica, Alexandru Chiriță, a avertizat că lipsa de cooperare între actorii din sectorul energetic și blocajele birocratice pot frâna investițiile și competitivitatea României. Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. Totodată, el face apel la „corelare și simplificare”, subliniind că, fără unitate, România riscă să piardă ritmul transformării energetice europene. „Mă bucur că ne revedem și că avem un parteneriat real în dezbatere, dar îmi pare rău că nu avem acest parteneriat cu toți participanții din piață”, a spus Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica, deschizându-și intervenția cu un mesaj de echilibru, dar și de avertisment. El a subliniat că problema principală a sistemului energetic românesc nu este lipsa banilor sau a oportunităților de investiții, ci lipsa de aliniere între toți actorii implicați. „Încă se caută vinovați — furnizorii, producătorii, reglementatorii. De fapt, ori suntem toți vinovați, ori niciunul”, a spus Chiriță, criticând „mentalitatea silozurilor” care împiedică o colaborare reală. Șeful Electrica a cerut o mai bună coordonare între mediul privat, companiile de stat și autoritățile de reglementare, menționând că deja există sprijin din partea Ministerului Energiei și a Parlamentului, dar că este nevoie de „mai multă viteză” în luarea deciziilor și în derularea proiectelor. „O bună parte din achiziții sunt blocate în contestații. Dacă nu simplificăm procedurile, peste un an o să ne întrebăm din nou de ce nu avem rezultate”, a avertizat Chiriță, amintind că, de trei ani, discuțiile din sector se repetă fără progrese suficiente. Semnal de alarmă legat de competiia energetică mondială El a atras atenția și asupra contextului global al competiției energetice, subliniind că miza reală nu mai este între statele europene, ci între Europa și marile puteri care conduc revoluția tehnologică. „Dacă pierdem momentul, pierdem cursa. Europa trebuie să acționeze unitar pentru a nu rămâne în urmă”, a spus Chiriță. În privința prețului la energie, acesta a menționat că România nu are cele mai mari tarife din lume, dar a subliniat că acest lucru „nu încălzește pe nimeni”, atâta timp cât consumatorii și industria continuă să sufere din cauza competitivității scăzute. „Sunt convins că într-un an vom vedea o îmbunătățire a situației, iar în doi ani vom fi competitivi. Dar am putea scurta acest termen dacă am primi puțin mai mult sprijin”, a conchis el, exprimându-și speranța că până în 2027 prețul energiei va fi cel puțin la jumătate față de nivelul actual. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Deputat Șandor Bende, la Europa Connect – Energy Now: Fără energie competitivă, România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare
Deputatul UDMR Șandor Bende, președintele Comisiei de Industrii și Servicii, atrage atenția asupra dezechilibrelor din sistemul energetic românesc și european, subliniind că țara noastră are nevoie urgentă de investiții în infrastructură, stocare și interconectare. El avertizează că prețurile mari la energie afectează competitivitatea economiei, costurile de producție și, implicit, nivelul de trai al cetățenilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. „Avem nevoie de energie sigură, la preț competitiv și cât mai prietenoasă cu mediul. Din păcate, prima și ultima condiție se regăsesc, dar la prețuri încă avem o problemă”, a declarat Șandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților. Și chiar dacă tariful la energie în țara noastră nu este cel mai scump din Europa, este o diferență între cel plătit de agenții economici și consumatorii casnici, un dezechilibru care „se întoarce împotriva cetățenilor”. „Fără energie accesibilă, nu putem vorbi despre economie. Costurile ridicate se traduc în produse mai scumpe, în pierderea competitivității și în relocarea companiilor din România”, a explicat Bende. El a dat exemplul industriei auto europene, care suferă din cauza prețului ridicat al energiei. „Oțelul produs în Europa este mai scump pentru că energia e scumpă. De aici mașini mai scumpe și o pierdere evidentă de competitivitate față de Asia sau SUA”, a subliniat parlamentarul. Referindu-se la situația României, Bende a precizat că, deși țara are capacități importante de interconectare energetică — aproximativ 4.000 MW, încă este nevoită să importe energie și gaze. El a considerat extinderea coridorului Grecia–România–Moldova drept „o rază de speranță pentru securitatea energetică regională”, dar a avertizat că Uniunea Europeană aplică o „dublă măsură”, refuzând finanțarea noilor investiții în rețele de gaze în statele din estul continentului. „România are o economie care încă nu consumă cât ar trebui. În 2024 am folosit sub 10 miliarde de metri cubi de gaze, în timp ce Ungaria, cu jumătate din populație, a consumat aproape la fel. Asta arată că avem loc de creștere”, a adăugat Bende. În final, deputatul a atras atenția că Europa are nevoie de investiții masive în infrastructura energetică — peste 580 de miliarde de euro până în 2030 — și că România trebuie să fie pregătită „nu doar financiar, ci și tehnic și uman” pentru a contribui la acest efort. „Dacă vrem o economie competitivă și o Românie atractivă pentru investiții, trebuie să asigurăm energie accesibilă și sigură. Fără asta, nu putem vorbi nici despre dezvoltare, nici despre bunăstare”, a conchis Șandor Bende. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
A trecut legea care schimbă procedurile pentru ACHIZIȚIA de locuințe. „Legea Nordis”, praf în ochi sau curățenie în domeniul imobiliar. Expert: „Era nevoie de o cernere. Acolo va fi o problemă”
Schimbări importante în peisajul sectorului imobiliar din România. Legea Nordis, depusă, după ce în spațiul public a izbucnit scandalul legat de firma de imobiliare Nordis – care face referire la noi reglementări privind achiziția de imobile și este făcută cu scopul de a-i proteja pe cumpărători – a fost adoptată de Parlamentul României. Modificările legislative au primit, astăzi, votul unanim al deputaților, o situație rară în Camera Deputaților. Legea care va schimba regulile în zona imobiliară va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. Având în vedere că legea a fost votată în unanimitate, este puțin probabil ca aceasta să fie contestată la CCR. Legal, dacă are obiecții, și președintele României poate sesiza CCR sau poate trimite legea în Parlament spre reexaminare. Proiectul modifică Legea 10/1995 privind calitatea în construcții și Legea cadastrului, având ca scop protejarea cumpărătorilor de practici abuzive. Toate sumele achitate ca avans vor fi depuse într-un cont bancar dedicat, pe numele dezvoltatorului, și vor putea fi folosite exclusiv pentru continuarea investiției imobiliare. Camera Deputaților a fost forul decizional. Proiectul a fost deja adoptat de Senat pe 14 aprilie 2025 Conform noilor prevederi, Legea Nordis va schimba suma plătită pentru rezervarea unui imobil. Mai exact, dezvoltatorii imobiliari vor putea solicita avansuri doar în funcție de stadiul fizic al proiectului: 25% după finalizarea structurii de rezistență și încă 20% la finalizarea instalațiilor (n.r. în forna adoptată de Senat era tot 25%, însă Camera Deputaților a amendat acest articol. ) Procedurile în cazul achizițiilor de locuințe. Ce prevede noua „Lege Nordis” Obligația dezvoltatorilor imobiliari de a înscrie în Cartea Funciară promisiunile obligatorii de vânzare-cumpărare, pentru a se evita vânzarea aceleiași locuințe către mai multe persoane. Limitarea avansului pe care dezvoltatorul îl poate solicita la 15% la semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare, cu plăți ulterioare de 25% la finalizarea structurii și 20% la finalizarea instalațiilor. Sumele plătite ca avans vor fi depuse într-un cont separat, folosit exclusiv pentru dezvoltarea imobiliară. Folosirea banilor în alte scopuri va fi sancționată cu o amendă de 1% din cifra de afaceri a dezvoltatorului. În caz de faliment al dezvoltatorului, cumpărătorii devin creditori privilegiați, după statul român, având prioritate la recuperarea banilor. „După părerea mea, este o prostie partea cu instalațiile” Expertul imobiliar Antoanela Comşa, preşedintele Asociației Investitorilor în Real Estate a explicat pentru GÂNDUL ce se pierde și ce se câștigă potrivit noii Legi Nordis – care va reseta zona imobilialelor din România. Interlocutoarea Gândul recunoaște însă că cea mai bună parte din aceaste noi prevederi o reprezintă faptul că se vor mai cerne lucrurile în domeniul imobiliar, mărturisind că era nevoie de o asemenea măsură. „Tu, ca dezvoltator, nu plătești toată lucrarea la început. Am să vă spun și de ce acest 15% – pentru că dacă vrei să cumperi printr-un credit ipotecar, îți trebuie un avans de 15%, după aceea încă 25% la momentul structurii și încă 20% la finalizarea lucrărilor de instalații. Dacă vrei să dai 80% către dezvoltator, îți asumi asta. Dar eu ca dezvoltator nu mai am voie să cer decât aceste sume. După părerea mea, este o prostie partea cu instalațiile, pentru că tehnologia de execuție a unui bloc de apartament este următoarea. Se face, într-adevăr, întâi structura și după aceea se fac fac zidurile și pereții interiori. Vin instalatorii și se apucă și pun o parte din instalații, vin fininsorii și toarnă șapa peste partea de instalații. După ce am turnat și șapa, vin iarăși instalatorii, intră unii după alții și practic tu instalațiile le termini când termini blocul. De la momentul la care am terminat instalațiile, la momentul la care semnez contractul de vânzare-cumpărare pot să mai treacă eventual trei luni, să zicem trei-patru, adică nu mă ajută cu nimic la sfârșit. Noi am insistat să fie dat avansul atunci când se termină structura și următoarea plată să fie făcută, de exemplu când este finalizată – închisă structura și pusă fațada – care este cu totul altceva. Dacă îmi dădea ceva la fațadă, cei 20 % se justificau – dar așa, cei 20 % nu o să-i mai plătească nimeni dacă nu vrea – pentru că repet, instalațiile sunt finalizate la momentul recepției. Acum, nu știu la ce s-au gândit ei când spun instalații. Trebuie definit acest moment când se termină instalațiile.” Expertul imobiliar Antoanela Comşa explică ce înseamnă Legea Nordis Cum va influența Legea Nodis dezvoltatorii imobiliari: „Dezvoltatorii mari și serioși se împrumută de la bancă” Expertul imobiliar Antoanela Comşa susține că Legea Nordis îi va influența cel mai mult pe dezvoltatorii mici, punctând că această lege nu este dată pentru cei care se finanțează bancar. „Am să vă spun și de ce. Pentru că, sunt foarte multe bănci în piață care nu te lasă să folosești banii clienților. Ei intră într-un cont de instrumente, cont blocator și banca nu te lasă să folosești din banii respectivi. Sunt și bănci care te lasă să folosești o parte din ei – cam între 15 și 30 % din avansurile încasate de la clienți. Pentru dezvoltatorii care însă nu erau, cum spunem noi, finanțabili bancari – cei care se finanțau strict din banii clienților – acolo va fi o problemă. Noi am insistat să se gândească foarte bine cum se aplică și de când se aplică, pentru că vă dau un exemplu. Un proiect care a început acum patru luni și n-a reușit să vândă foarte mult și nu este finanțabil, aceste limitări riscă să-l împiedice pe dezvoltatorul care nu are finanțare bancară. Dacă nu vinzi totul într-un ritm destul de bun, nu-ți ajung doar cei 15% avans ca să termini structura. Și atunci, dacă n-are un ritm de vânzări, s-ar putea să aibă o problemă să finalizeze structura. Altfe, eu cred că este un lucru bun pentru piață, pentru că mai sunt, din păcate , cazuri în care se iau banii și se întârzie lucrările. Acest lucru va face un pic de cernere între cei care dezvoltă, pentru că vă dați seama, o companie de principiu – dacă nu reușește să se finanțeze cu banca
Locul fabulos în care urșii au interzis. BIJUTERIA dintre munți și povestea unui vis cu arhitectură unică. Să nu construiești doar pentru azi. Răbdare, viziune și curaj nebun
Natură. Inovație. Un proiect premium pentru turismul viitorului. La aproximativ 30 de km de Odorheiul Secuiesc și la 70 km de Miercurea Ciuc, la doar câțiva kilometri de satul Varșag, județul Harghita, te întâmpină o imagine care valorează cât o mie de cuvinte. Coloritul cameleonic al peisajului – transformat în fiecare anotimp din bagheta celui mai priceput magician – îți taie la propriu răsuflarea. Complexul turistic la care am poposit este inconjurat de pădurile din munții Harghita, la o altitudine de 650 m, la poalele munților Harghita Mădăraș, având o noblețe a arhitecturii care îți face ziua perfectă. Un mini – sat în inima naturii, magistral proiectat de un arhitect iscusit – un complex modern, minimalist-scandinav, cu 20 de vile independente – care se încadrează absolut perfect în peisaj, cu o priveliște spectaculoasă asupra munților. Un loc de vis care combină perfect confortul modern cu frumusețea naturală a peisajului montan,oferind cu siguranță o experință de neuitat. Lăsăm aici și un mic „pont” aflat de la proprietari și anume faptul că a fost găsită soluția perfectă pentru ca urșii să fie ținuți la respect. „Au mai venit pe aici la început, însă am decis să punem de jur – împrejur gard electric și așa i-am îndepărtat, îi ținem la distanță”, ne povestește unul dintre investitori. Resortul premium de la poalele munților Harghita Mădăraș “Am știut de la început că nu vrem ceva obișnuit, ci un resort cu adevărat special” În 2016, atunci când proprietarii au creionat proiectul, în locul în care astăzi a apărut acest resort, nu era absolut nimic. Un loc cu pietre și bolovani, în care nimic nu anunța să prindă viață o poveste frumoasă despre ospitalitate și despre bucuria de a aduce împreună familii și prieteni. Un vis care, la acea vreme, prindea contur pe hârtie, printre multe calcule, incertitudini și semne de întrebare. Va merge? Nu va merge? Mai merită investit în România în zona turismului de calitate? Balanța a înclinat, într-un final, spre nebunia „hai s-o facem și pe asta, indiferent de riscuri.” Iar astăzi, complexul din inima munților reprezintă o destinație – spectacol pentru cei care vor să petreacă câteva zile departe de agitația urbană și de alergătura zilnică, care ne copleșește de multe ori. „Ideea proiectului a apărut în 2016, din dorința de a crea un loc unic în inima naturii- un loc unde oamenii să poată evada din agitația cotidiană și să se reconecteze cu liniștea, cu familia și cu ei înșiși. Am știut de la început că nu vrem ceva obișnuit, ci un resort cu adevărat special, construit cu grijă, calitate și viziune. Drumul nu a fost ușor: pandemia, pauzele neprevăzute și dificultățile de finanțare ne-au încetinit mult progresul. De-a lungul timpului, ceea ce fusese deja construit a început chiar să se degradeze. A fost nevoie de multă perseverență, de încredere și de parteneri care să creadă în acest vis. Sprijinul oferit de Fundația Pro Economica Alapítvány și implicarea partenerului meu de afaceri au făcut posibilă continuarea proiectului până la forma actuală. Astăzi, Eskaperdo este rezultatul unui vis dus până la capăt”, a mărturisit, într-un interviu acordat Gândul, unul din investitorii proiectului. Cum arăta în 2016 locul în care astăzi vedem complexul turistic din inima munților Arhitectură unică în zona Harghitei Interlocutorul Gândul recunoaște că drumul până la resortul premium care își așteaptă astăzi oaspeții – mobilat și utilat cu aparaturi de ultimă generație – a fost unul dificil și cu multe provocări. Mărturisește însă că românii au devenit tot mai creativi și mai rezilienți, precizând că în orice proiect născut din pasiune este nevoie de viziune, dar și de o doză de curaj nebun. Altfel, rămâne un simplu gând pe hârtie, fără o concretizare în plan real. “Am dorit din prima clipă să construim ceva care, nu doar să se potrivească locului, ci să-l ridice. Arhitectura Eskaperdo combină elemente tradiționale reinterpretate în stil contemporan, cu accent pe materiale naturale, mult lemn, spații deschise și lumină. Fiecare vilă oferă intimitate, confort și eleganță – toate la standarde premium. Atuurile noastre sunt: spațiul generos: fiecare unitate are două dormitoare, două băi, living, bucătărie, jacuzzi privat în 15 dintre case, peisajul absolut spectaculos și, bineînțeles, calitatea execuției și atenția la detalii. Sunt multe provocări, dar aș zice că cele mai mari trei sunt: birocrația – mă refer aici la proceduri complicate și mult timp pierdut în hârtii, imprevizibilitatea costurilor, în special în construcții și logistică, lipsa forței de muncă stabile și calificate, mai ales în zonele rurale. Dar cu toate acestea, cred că românii au devenit tot mai creativi și mai rezilienți. E nevoie de răbdare, viziune și, uneori, de o doză de curaj nebun.” Eskaperdo, resortul premium de la poalele munților Harghita Mădăraș Prima iarnă la resortul din inima munților „Prima iarnă la resortul dintre munți va fi o poveste”, ne dă asigurări unul dintre proprietari. Pachetele pentru Crăciun și Revelion sunt în pregătire. Vor fi pentru toate gusturile și preferințele, ne povestește entuziasmat interlocutorul Gândul. Frumusețea locului va completa însă tabloul unor sărbători de iarnă în inima munților. “Va fi prima noastră iarnă completă în funcțiune, deci ne dorim să fie una specială. Pregătim pachete de Crăciun și Revelion cu accent pe mâncare tradițională reinterpretată elegant, decoruri de poveste, momente de relaxare în jacuzzi și spații comune, activități de iarnă – drumeții, foc de tabără, gătit afară, schi în apropiere. Vrem ca fiecare oaspete care ne calcă pragul să simtă că a intrat într-un loc cald, autentic, unde iarna înseamnă liniște și bucurie. Pentru mine, Eskaperdo nu e doar o investiție sau o afacere. Este un vis dus până la capăt, un omagiu adus naturii, familiei și celor care au crezut în mine în momentele grele. Omul care vine aici nu caută doar un loc unde să doarmă. Caută o evadare din agitație, un loc unde poate respira, poate încetini, poate reconecta cu sine și cu ceilalți.” Resortul premium de la poalele munților Harghita Mădăraș „Să nu renunți, nici atunci când pare că toți ceilalți au renunțat deja” Cum aduci și cum păstrezi
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Cazul primarului care și-a hărțuit sexual angajata. Psiholog, în exclusivitate pentru GÂNDUL: „Este una dintre cele mai grave forme de abuz de putere”
Sunt agresate pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la serviciu sau acasă, lucru care le induce în fiecare moment o stare de frică și nesiguranță. Statisticile existente în România lui 2025 dezvăluie o realitate cruntă și anume faptul că o femeie este bătută la fiecare patru minute în România, iar multe și-au pierdut viața în urma unor episoade de violență domestică. În plus, o treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual, iar 40% dintre ele susțin că au fost martore la astfel de scene, pe stradă sau chiar în instituțiile de învățământ superior, conform unui studiu al Coaliției Pentru Egalitate de Gen. Cazul primarului din comuna Livezile, din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca – imaginile în care edilul agresează sexual o angajată, chiar în biroul său de la primărie au devenit virale – a deschis „Cutia Pandorei” în ceea ce privește hărțuirea, iar în cazul de față hărțuirea în instituțiilor publice. Referitor la imaginile apărute edilul se apără și susține că ele au fost trucate cu ajutorul inteligenței artificiale. (Materialul integral AICI) Nu mai este un secret pentru nimeni că granița dintre acțiunile de hărțuire până la agresiunile sexuale, viol sau omor este una foarte fină, iar de cel ami multe ori femeile abuzate se feresc să vorbească de teamă că agresorul le-ar putea face și mai mult rău. Cazul primarului din Livezile care și-a hărțuit sexual angajata „În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, susține, într-un interviu pentru Gândul, că „hărțuirea sexuală în instituțiile publice reprezintă una dintre cele mai grave forme de abuz de putere, având consecințe profunde asupra persoanei, asupra climatului profesional și asupra încrederii generale în instituțiile statului.” Specialistul punctează că, deși este adesea minimizată sau trecută sub tăcere, această problemă are un impact complex, care se extinde dincolo de locul de muncă, afectând sănătatea psihică, fizică și relațiile sociale ale victimei. „Aceste comportamente, care vizează hartuirea sexuala, indiferent de intensitatea lor, generează un climat ostil, de teamă și rușine. Victima ajunge să trăiască cu sentimentul constant că nu este respectată ca profesionist și că este redusă la o dimensiune sexualizată a identității sale. În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate, transformând relațiile de muncă într-un spațiu de dominare și control. Efectele psihologice sunt adânci și de durată. Persoanele care trec prin experiențe de hărțuire dezvoltă frecvent anxietate, depresie, pierderea încrederii în sine, tulburări de somn sau atacuri de panică. Se instalează o stare de nesiguranță permanentă, care afectează capacitatea de concentrare și performanța profesională. În unele cazuri, victima alege să demisioneze, fie din teama de a nu fi din nou expusă, fie din lipsa de încredere în mecanismele instituționale de protecție”, a explicat psihologul Ana Bogdan. „Victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului” Psihoterapeutul susține că teama de a nu fi hărțuite la locul de muncă le determină pe multe femei să-și schimbe comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, cu scopul de a evita orice formă de atenție nedorită. „Consecințele nu se limitează însă la mediul profesional. Trauma se poate extinde în sfera personală și familială, generând distanțare emoțională, dificultăți de comunicare și o teamă profundă de relaționare. Multe femei ajung să-și modifice comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, din dorința de a evita orice formă de atenție nedorită. Se creează, astfel, o cultură a tăcerii și a autocenzurii, în care victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului. Efectele fizice completează tabloul acestei suferințe: dureri de cap frecvente, tulburări gastrointestinale, tensiune arterială crescută, oboseală cronică și slăbirea sistemului imunitar. Toate acestea arată că hărțuirea sexuală nu este doar o problemă morală sau socială, ci o veritabilă problemă de sănătate publică. Numai prin recunoașterea gravității fenomenului și prin sprijin real pentru victime se poate construi un mediu profesional sigur „, a conchis specialistul Ana Bogdan. Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, despre cazurile de agresiune asupra femeilor „ Nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii” Sex terapeutul Zoltan Nagy preciza în 2024, într-un interviu pentru Gândul, că „hormonii sunt prezenți și își fac jocul lor”, numai că abuzatorii pot interpreta absolut greșit un anumit comportament al unei femei. Cercetările recente au stabilit că „6-7 % dintre bărbați nu își pot controla dorința animalică, imboldul sexual”, avertizează Zoltan Nagy. Când aceștia trec linia imaginară dintre flirt și hărțuire sexuală, devin prădători sexuali și intră în „zona violenței sexuale.” Hărțuirea sexuală este un fenomen alarmant, iar Zoltan Nagy punctează că, din nefericire, se dovedește a fi tot mai des întâlnit. „Putem spune că nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii. În mai toate instituțiile, hărțuirea sexuală – și uneori violul – sunt prezente. Uneori, totul iese la iveală, cum s-a întîmplat și în aceste zile, alteori, totul este mușamalizat sau se trece cu vederea mult prea ușor. Dar trebuie știut că acești psihopați – nu le pot spune altfel – trăiesc printre noi, trecem zilnic pe lângă ei pe stradă, în magazine sau la locul de muncă. În școli, în spitale, ei sunt peste tot. De asemenea, nu contează profesia, vârsta, religia… Ei apar atunci când nu te aștepți și, din păcate, uneori este prea târziu”, a spus sex terapeutul Zoltan Nagy, pentru Gândul. (Materialul integral AICI) O treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual Primarul acuzat de agresiune sexuală și-a luat concediu de odihnă Polițiștii au deschis un dosar penal în urma apariției pe rețelele de socializare a unor imagini în care primarul comunei Livezile din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca, apare în ipostaze intime alături de o angajată. După ce a publicat din greșeală mai multe fotografii în care își hărțuia sexual colega, primarul din comuna Livezile, Bistrița-Năsăud, și-ar fi luat concediu de odihnă. Primarul comunei bistrițene Livezile, Traian Simionca, a publicat
A început Urzeala Tronurilor la Primăria Capitalei. Coaliția de guvernare și-a desemnat 3 bărbați să se lupte între ei, în timp ce Opoziția se unește în spatele unei femei. Primele previziuni ale sociologilor: Va fi un val împotriva partidelo
„Vine iarna.” Citatul celebru din seria Game of Thrones le-a dat mereu bucureștenilor fiori reci, precum caloriferele, în ultimii 5 ani. Însă lupta s-a încins pe fotoliul lăsat vacant de președintele Nicușor Dan. Pare că laitmotivul austerității bugetare – invocată de premierul Ilie Bolojan în timpul mandatului său – a fost dat uitării, focusul principal fiind acum pe alegerile din 7 decembrie. Se discută deja primele scenarii. Sociologul Vladimir Ionaș și politologul Cristian Pîrvulescu au făcut pentru GÂNDUL analiza tabloului electoral în cursa pentru Primăria Capitalei. Mizele alegerilor la Capitală Primarul Capitalei este al doilea cel mai votat om din România, după președintele țării; Primăria Generală este o rampă pentru Cotroceni. Doi primari au ajuns președinți în ultimii 20 de ani; Noul primar va putea decide repartizarea impozitelor locale colectate de la bucureșteni la sectoare, în baza referendumului organizat anul trecut de Nicușor Dan; Primarul General poate deveni următorul lider al partidului care l-a susținut în alegeri. Cine va fi urmașul lui Nicușor Dan? Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD), Cătălin Drulă (USR) și Anca Alexandrescu – susținută de AUR. Unul dintre ei va fi următorul primar general. Întrebările Gândul: Cu ce șanse pleacă fiecare candidat? Cum s-a schimbat electoratul după trauma anulării alegerilor? Pe cine favorizează „grăbirea” alegerilor? Și pe cine încurcă? Vor taxa alegătorii partidele din coaliție pentru măsurile de austeritate? „Doamna Alexandrescu se bucură de acest val împotriva partidelor mari, împotriva partidelor mainstream” Sociologul Vladimir Ionaș a explicat care sunt cei doi candidați care pleacă cu prima șansă în cursa pentru Primăria Capitalei, dar și care sunt atuurile și avantajele lor în raport cu electoratul bucureștean. „La cum arată datele acum – în momentul în care avem o listă, să spunem definitivă, cu candidații care au și o șansă importantă în a câștiga aceste alegeri – există doi candidați care pleacă cu prima șansă, domnul Ciucu de la Sectorul 6 și domnul Băluță de la Sectorul 4, ambii având un atu – și anume evoluția lor în funcțiile de primar de sector – lucru care le aduce un avantaj din perspectiva a ceea ce pot prezenta publicului. Mă refer aici la ceva palpabil, lucrurile pe care le-au realizat deja în calitate de primari în sectoarele pe care le administrează. Sociologul Vladimir Ionaș face analiza candidaților pentru Primăria Capitalei „Se va decide votul în funcție de simpatia sau antipatia față de un om” Îl avem pe domnul Drulă care se bazează – și lucrul acesta se vede și din modul în care comunică domnul Drulă și ceilalți reprezentanți ai partidului – pe o simpatie față de partidul pe care îl reprezintă, de USR. Interesul său în această campania electorală este să se discute mai mult politic, cu dezbateri între partide, decât să se discute despre administrație, așa cum ar prefera ceilalți doi. Și o avem pe doamna Alexandrescu care se bucură de acest val împotriva partidelor mari, împotriva partidelor mainstream, cele care sunt cunoscute publicului de foarte mulți ani.” Bucureștenii votează doar primarul, nu și consilierii „Dezavantajul, din punctul meu de vedere, al domnului Drulă și al doamnei Alexandrescu, este că în momentul acesta bucureștenii vor vota doar primarul, nu și Consiliul General. Deci nu vorbim și despre un vot politic, ci mai degrabă se va decide votul în funcție de simpatia sau antipatia față de un om, de o persoană. În general, în toată țara, atunci când se votează primarul, oamenii se uită mai degrabă la om decât la partidul pe care acel om îl reprezintă”, a precizat sociologul. „Nivelul de așteptare de la guvern și președinte era foarte ridicat în momentul în care Nicușor a câștigat alegerile” Sociologul Ionaș recunoaște că alegerile pentru funcția de primar nu pot fi acaparate de ideea progresism vs. conservatorism, naționalism vs. suveranism etc, explicând faptul că oamenii au un anumit tip de așteptări de la primar și un cu un tot alt tip de așteptări de la parlament și de la președintele României. Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4 și președintele Nicușor Dani, rivali vechi la vremuri noi „Primarul reprezintă acea instituție care este extrem de apropiată de interesele imediate ale cetățeanului. Și atunci oamenii votează, având la bază niște obiective mult mai pragmatice, care țin de interesul imediat al lor, de cum vor arăta străzile, clădirile, parcurile, spațiile verzi și așa mai departe. Nu cred că va putea fi folosită această temă. Dezamăgirea este principalul sentiment În schimb, nivelul de așteptare de la coaliția de guvernare și de la președinte era foarte, foarte ridicat în momentul în care președintele Nicușor Dan a câștigat alegerile și ulterior această coaliție a dat guvernul. Și până în acest moment pare că, pentru o bună parte a societății, care avea acest nivel de așteptare, dezamăgirea este principalul sentiment pe care îl are vizavi de ceea ce s-a întâmplat. Și atunci riscul, în momentul în care vrei să duci discuțiile din campania electorală pe teme politice, este să creezi o antipatie în rândul electoratului care nu ți se datorează, ci mai degrabă vine ca urmare a asocierii cu coaliția de guvernare.” Președintele Niculor Dan și premierul Ilie Bolojan, la începutul mandatului, când cota de încredere era una ridicată Împreună la guvernare, în război la primărie Sociologul consideră că strategia USR de a grăbi data alegerilor – pe ideea calculului că președintele, prezent la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, se bucură de o anumită simpatie în București – nu este una care să stea în picioare. Vladimir Ionaș concluzionează însă că, la ora actuală, reprezentanții tuturor partidelor din coaliția de guvernare sunt dezavantajați, ținând cont de dezamăgirea electoralului care avea alte așteptări la începutul mandatului lui Nicușor Dan și a Guvernului Bolojan. „Este dezavantajată guvernarea și din punctul meu de vedere este dezavantajată România, pentru că rezultatele coaliției de guvernare în perioada următoare vor fi puse pe hold, tocmai din cauza luptelor politice care vor apărea ca urmare a acestei campanii electorale. Cei care au împins foarte mult pentru organizarea alegerilor, cei de la USR, au crezut sau conform calculelor lor, ei erau principalii beneficiari