Scenariul extrem al lumii de astăzi. Un expert digital explică ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână: „Impactul ar fi uriaș, ar amplifica anxietatea colectivă”
O pană masivă de internet a dus, zilele trecute, la căderea în bloc a mai multor site-uri importante. Inclusiv platforma de socializare X a fost afectată de o defecțiune a serviciilor firmei de infrastructură internet Cloudflare. Preț de câteva ore, lumea s-a oprit în loc – de la omul simplu care se joacă pe telefon până la giganții tehnologiei – care contorizează o astfel de întrerupere a internetului în pierderi uriașe. Tu ai internet? Când revine internetul? Ce s-a întâmplat? Cine ne-a blocat rețeaua ? Sunt doar câteva întrebări și scenarii care au circulat în cele câteva ore când telefonul nostru a devenit un simplu element de decor. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a făcut pentru Gândul o analiză a lumii de astăzi, în scenariul în care internetul global ar cădea pentru o săptămână. Specialistul a vorbit și despre ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore, dar și cum este privită tehnologia în lumea de astăzi: necesitate sau dependență? Alexandra Cernian, expert în inovație digitală, despre pana de internet care a oprit lumea în loc Expert digital: „Astfel de evenimente arată fragilitatea infrastructurilor digitale globale” Repercusiunile unei căderi de tip Cloudflare, chiar dacă nu este atac cibernetic „E suficient ca un furnizor critic să aibă o problemă, fie ea tehnică sau umană, pentru ca milioane de aplicatii si site-uri să devină indisponibile. Este foarte similar cu pana de curent uriașă din Spania din primăvară, care a blocat aeroporturi, trenuri, semafoare, spitale și rețele de telecomunicații. Și nici atunci nu a fost un atac, ci un incident tehnic care a arătat cât depindem de câteva noduri critice de infrastructură. Chiar dacă vorbim despre o eroare operațională și nu despre un atac, efectele sunt la fel de serioase pentru utilizatori. Orice serviciu global precum Cloudflare este un nod critic în infrastructura internetului, iar când astfel de furnizori au o problemă, consecințele sunt în lanț. Vorbim despre blocaje în activitățile zilnice – mii de site-uri, aplicații și platforme devin inaccesibile instant – iar sistemele de plăți, rezervări, comunicare, servicii medicale, logistică, practic tot ce depinde de internet resimte imediat șocul. Apoi, pierderea de încredere pentru companii, chiar și câteva minute de downtime înseamnă pierderi financiare, reputaționale și operaționale. Iar cel de-al treilea punct – vulnerabilitate sistemică – iar incidentul arată cât de dependent este internetul global de câțiva furnizori – cheie și cât de fragil este, de fapt, ecosistemul digital”, a explicat Alexandra Cernian. Pană masivă de Internet. Afectate, site-uri din mass-media mainstream. De la CNN la New York Times, blocaj total / Sursa FOTO: wikimedia.org „Internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa” Scenariul extrem. Ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână? „Este un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil, și ne arată cât de interconectată este lumea modernă. Impactul ar fi uriaș, de la sisteme efecte imediate pana la efecte sociale si economice. Sistemele bancare s-ar bloca, plățile cu cardul ar deveni imposibile, iar societatea ar reveni brusc la cash. Oare câți dintre noi mai ținem în casă bani cash pentru situații de urgență? Transporturile și logistica – două domenii care funcționează aproape integral prin coordonare online, lanțurile de aprovizionare ar fi profund perturbate. Iar companiile care lucrează în cloud s-ar opri complet. Dacă o pană de câteva ore a generat panică, o săptămână fără internet ar amplifica anxietatea colectivă. Fără comunicare online, oamenii s-ar simți izolați din punct de vedere informațional. În același timp, am descoperi cât de dependente au devenit obiceiurile noastre zilnice de tehnologie și cât de puține alternative reale avem. În plus, pierderile economice ar fi uriașe, și chiar si serviciile publice digitalizate ar avea dificultăți majore de funcționare. În lumea de astăzi, internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa”, a mai punctat expertul digital. Alexandra Cernian: „Nu avem planuri B. Când cade internetul, activitatea se oprește complet” Ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore? „Ne-a arătat foarte clar două lucruri. Unul, că nu avem planuri B. Majoritatea organizațiilor, afacerilor și chiar oamenilor au un singur mod de lucru: online. Când cade internetul, activitatea se oprește complet. Și al doilea lucru este acela că depindem de niște infrastructuri centralizate. Când un mare furnizor are o problemă, o simte întreaga economie. Și mai arată ceva: că ritmul nostru de viață este atât de digitalizat, încât și câteva ore fără conectivitate ne par un vid complet. Totul are un strat digital fără de care ne simțim complet vulnerabili”, explică expertul. Cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește / Pană de internet în întreaga lume „Întrebarea este cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește” Internetul: dependență sau necesitate? „Astăzi este ambele. Internetul este o necesitate absolută pentru infrastructură, economie, educație, sănătate, servicii publice și comunicare. Nu mai este un moft, ci un serviciu esențial. Dar în același timp, există și o dependență individuală, care ține de confort, obiceiuri și viteza cu care vrem să trăim: verificăm constant notificări, ne informăm online, lucrăm, socializăm, cumpărăm tot prin internet. Diferența este că dependența funcțională de tehnologie este inevitabilă într-o societate digitalizată, in timp ce această dependență afectivă ne poate fi dăunătoare dacă nu o conștientizăm si nu o gestionăm corect. În final, întrebarea nu este „dacă” vom mai avea astfel de întreruperi, ci cât de de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește”, a conchis Alexandra Cernian. Explicațiile oficiale ale companiei Cloudflare, după pana de internet Compania Cloudflare a transmis că întreruperea globală a rețelei sale, marți 19 noiembrie, a fost provocată de o modificare a permisiunilor într-unul dintre sistemele sale de baze de date, și nu de „activități malițioase de orice fel.” Incidentul a afectat milioane de utilizatori la nivel global și numeroase platforme și aplicații. (Materialul integral AICI) Potrivit companiei, schimbarea a dus
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022
Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești
În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă – care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar – cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni, avem oameni în toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării, susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,
Lovitură de teatru în scandalul de corupție în care apare și numele premierului Ilie Bolojan
Gândul dezvăluie în exclusivitate detalii uluitoare din dosarul în care sunt implicați generali, rezerviști din Armată, SIE, SRI, lideri PNL, inclusiv premierul Ilie Bolojan, dar și mai mulți oameni de afaceri, toți în jurul lui Fănel Bogos. Acesta din urmă a reușit să câștige definitiv procesul în care cere de la DSVSA Vaslui despăgubiri de peste 3 milioane de lei, pentru aproape 90 de mii de găini eutanasiate. Ca o coincidență stranie, decizia prin care Bogos a primit câștig de cauză de la Curtea de Apel Iași s-a dat pe 3 noiembrie, fix cu două zile înainte ca omul de afaceri să fie reținut în dosarul în care este acuzat de șantaj și cumpărare de influență, și cu o zi înainte de începerea acestui scandal în presă. Inițial, Tribunalul Vaslui a respins solicitarea Vanbet, – societatea deținută de Bogos – privind despăgubirile cerute de la DSVSA Vaslui. Omul de afaceri Fănel Bogos Astfel, suma pe care trebuie să o primească societatea deținută de Fănel Bogos este de peste 3,1 milioane de lei, despăgubiri pentru: 89.253 capete găini ouătoare eutanasiate și 689.460 de ouă distruse urmare a confirmării focarului de salmoneloză aviară. Fănel Bogos este arestat preventiv Omul de afaceri vasluian Fănel Bogos a fost reținut pe 5 noiembrie de procurorii anticorupție din Iași pentru șantaj și cumpărare de influență în formă continuată după ce ar fi încercat să-l demită, contra cost, pe șeful Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, care a sancționat fermele controlate de acesta. În dosarul instrumentat de procurorii anticorupție de la Iași au mai fost reținute pe 6 noiembrie încă trei persoane, Laura Iusein, Mihai Aniței și Rareș Mihail Cristea, plasate apoi de judecători sub control judiciar. Pe 7 noiembrie, Fănel Bogos a fost arestat preventiv. Cazul DNA a plecat de la Fănel Bogos, patronul Vanbet SRL, la fermele căruia se găsise în septembrie 2024 un focar de salmonella, motiv pentru care șeful DSVSA, Mihai Ponea, a dispus neutralizarea a 230.000 de păsări. Fănel Bogos ar fi vrut să-l schimbe din funcție pe șeful DSVSA Pentru că șeful DSVSA a refuzat să-i aprobe lui Bogos dosarul de despăgubire, omul de afaceri a întreprins, “cu sprijinul mai multor persoane și sisteme relaționale de influență”, demersuri pentru a-l schimba din funcție pe directorul executiv al DSVSA Vaslui. Fănel Bogos avea de luat de la DSVSA Vaslui o despăgubire. Așa se face că, potrivit unor surse judiciare, Fănel Bogos ar fi apelat la o serie de autorități, foști generali din Armată, servicii secrete, foști procurori, autorități centrale și locale doar pentru a-l schimba din funcție șeful DSVSA, Mihai Ponea. Premierul Ilie Bolojan l-a primit la Palatul Victoria pe omul de afaceri Fănel Bogos Dosarul-epopee conține multe nume celebre la nivel național, iar una dintre persoanele care s-ar fi oferit să îl ajute pe omul de afaceri Fănel Bogos a fost Mihai Barbu, care l-a dus până în biroul premierului Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Până la declanșarea scandalului, Barbu era președinte al PNL Vaslui, președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară și trezorier al PNL la nivel național, funcții pe care le-a pierdut ulterior. „Pe 9 aprilie, Bogos Fănel l-ar fi contactat pe Mike Eduard și-i solicită sprijinul pentru a ajunge la prim-ministrul României, scopul celui dintâi fiind determinarea înalților funcționari din cadrul Guvernului României de a-l demite pe numitul Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui și numirea unei persoane care să promoveze în mod ilegal interesele financiare ale SC VANBET SRL”, arată csurse judiciare. Mike Eduard este membru în consiliul de administrație la Autoritatea Aeronautica Civilă Română RA. Toate detaliile despre acest dosar-epopee pot fi citite AICI, AICI, AICI sau AICI. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Personajul-cheie din DOSARUL MITEI de 22 milioane € pentru duty-free-uri scapă cu o condamnare cu suspendare EXCLUSIV | DNA a făcut ”portretul” afaceristului Cristi Bălan în dosarul ”Mită la Aeroport”: ”Anturaj periculos, om violent” / ”Dau un cuțit în cap!” EXCLUSIV | Cum se lăuda ”Spionul” Cristian Bălan, personaj-cheie în dosarul ”Mită la Aeroport”, că a preluat brandurile Carpați și Snagov: ”Rupem!” EXCLUSIV | Cum amenința periculosul din dosarul “Mită la Aeroport” doi proprietari de trusturi de presă: ”Dacă voi terminați anul în picioare…” Dosarul ”Mită la Aeroportul Otopeni”. Interceptări-șoc ale DNA: ”Dacă vrea să dispară un om, dispare!” + ”Crime la comandă… dărâmă guverne“
Povestea tânărului care a plecat dintr-un sat din Vrancea și a ajuns pe marile scene din America
Povestea lui Mihai Bratosin – un tânăr de 18 ani din Focșani – este una dintre acele povești care devin repere și inspirație pentru o generație întreagă. Și care se transformă în destin. La doar câțiva ani de la momentul în care a urcat pentru prima dată pe scenă, Mihai a ajuns să reprezinte România la cele mai prestigioase competiții mondiale. Povestea sa începe într-un colț liniștit al județului Vrancea, în comuna Popești, acolo unde s-a născut un copil cu o voce care avea să ajungă ecou internațional, dar și cea mai bună carte de vizită pentru România. Pe 9 noiembrie 2025, copilul cu voce de aur s-a transformat în adolescentul Mihai Bratosin – care a împlinit 18 ani – și într-un tânăr pentru care muzica a atins infinitul. Povestea lui Mihai – care nu este lipsită de sacrificii și de provocări financiare făcute de familie – demonstrează că talentul, atunci când este cultivat cu muncă și integritate, poate scrie și rescrie destine. Chiar și atunci când nimeni nu-ți dă vreo șansă și când ești nevoit să te zbați pentru fiecare notă de pe partitură. Povestea tânărului care a ajuns din Vrancea pe marile scene din America Două medalii de aur la secțiunile Vocal World și Vocal R&B, o medalie de bronz, două plachete de excelență Pentru Mihai, succesul care a impresionat o întreagă lume a venit în 2024, în Statele Unite ale Americii, unde a participat la World Championships of Performing Arts (WCOPA) – recunoscut drept cel mai mare concurs internațional de arte și talente, desfășurat anual în California, considerat de mulți „Olimpiada Mondială a Artiștilor.” Mihai Bratosin a obținut la WCOPA rezultate excepționale: două medalii de aur la secțiunile Vocal World și Vocal R&B, o medalie de bronz, două plachete de excelență și o bursă de studii la Conservatorul „Dramatic Arts” din New York, una dintre cele mai respectate instituții de formare artistică din lume. Performanța sa a atras repede atenția juriilor internaționale, criticilor și reprezentanților marilor școli de artă, confirmând nu doar talentul, ci și maturitatea interpretativă a tânărului român. Astăzi, după peste 14 ani de formare artistică, studiu și competiții, Mihai este elev al Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, iar cariera lui numără zeci de trofee și premii naționale și internaționale. Anul 2024 poate fi numit, fără exagerare, un an al consacrării. Anterior participării în SUA, Mihai a câștigat: GRAND PRIX „Golden Palm 2024” – WAPA World UNESCO, secțiunea vocal, în Dubai, dar și Premiul I și 100 de puncte la Festivalul Regional de Muzică Francofonă „FRANCOCHANSON” În 2025, numele său deja se regăsește tot mai des pe afișele competițiilor internaționale: I Laureate – STAR BRIDGE, International Contest of Art, Polonia; Winner Pop Section – „Musicland” International Festival, Macedonia. Mihai Bratosin, povestea tânărului care a ajuns din Vrancea pe marile scene din America Povestea unui vis cântat cu sufletul Într-un colț liniștit al județului Vrancea, în comuna Popești, s-a născut un copil cu o voce care avea, prin muzică, să străbată granițele țării. Povestea lui Mihai începe la doar 4 ani, când a pășit pentru prima dată în sala de muzică a profesoarei Aurelia Vaida din Focșani, descoperit de sora lui Andreea. Impresionant este și faptul că, de la vârsta de patru ani, Mihai a făcut naveta Popești – Focșani, un drum care s-a transformat rapid în ritualul său de maturizare și de formare artistică. Astăzi, după 14 ani de muncă, disciplină și emoții, Mihai s-a transformat dintr-un copil timid într-un artist cu prezență scenică și cu o voce de aur. „De nenumărate ori ni s-a spus, de când era mic, că nu vom răzbate și că nu vom reuși să-i dezvoltăm talentul, din cauza dificultăților financiare. Am crezut în ceea ce facem și nu am renunțat”, a povestit pentru Gândul Diana Bratosin, mama lui Mihai. Curaj, încredere și dragoste necondiționată pentru artă Drumul muzicii dus la nivel de performanță nu a fost însă unul ușor. Dimpotrivă, fiecare apariție a fost o confirmare a talentului său, dar în același timp și o provocare logistică și financiară pentru familia sa. Costurile ridicate ale participării la competiții internaționale s-au tranformat pentru Mihai și pentru familia sa nu într-o descurajare, ci într-o motivație în plus, pentru a demonstra că visurile merită sacrificii și că atunci când crezi în ceea ce faci nimic nu poate să-ți stea în cale. Mihai are în acest moment două single-uri: „Sunt fericit” și „Școala”, urmând, în curând, lansarea celui de-al treilea. Povestea tânărului care a ajuns din Vrancea pe marile scene din America „Visează să ajungă un mare artist, să inspire și să aducă lumină prin vocea sa” Recunoașterea internațională a venit odată cu participarea la World Championships of Performing Arts (WCOPA) din Statele Unite – unde Mihai a obținut două medalii de aur, o medalie de bronz, două plachete de aur „Division Champion 2024” și o bursă de studii la Conservatorul Dramatic Arts din New York, o distincție oferită doar celor cu potențial artistic excepțional. Anul acesta, Mihai a fost susținut de către Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” și de Primăria Focșani, un sprijin esențial pentru participarea sa la două dintre cele mai importante competiții internaționale. „Povestea lui nu este doar despre talent, ci despre curaj, sacrificiu și iubirea pentru artă. Este convins că, mai devreme sau mai târziu, cineva îl va vedea, îl va asculta și îl va pune în valoare – exact așa cum merită”, a mărturisit mama tânărului muzician. Sursă foto arhivă Mihai Bratosin RECOMANDAREA AUTORULUI: Strigătul emoționant al elevei olimpice care a obținut DUBLU AUR pentru România: „Respectați profesorii!”. Ce înseamnă tăierea burselor pentru olimpici: „Profundă dezamăgire și revoltă interioară. În țara noastră, excelența e povară bugetară” Cum trăiește David, geniul matematicii din România, visul american la una dintre cele mai prestigioase facultăți din SUA: „Toți foștii mei colegi de clasă studiază în străinătate” Cât costă performanța în România / În timp ce Ministerul Educatiei numără medaliile, părinții adună cheltuielile / Doi olimpici internaționali fac CALCULUL sacrificiului „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a
Frank Hajdinjak (Centrul Român al Energiei), la Europa Connect Energy Now: Europa pierde teren în competiția globală. România trebuie să-și apere competitivitatea energetică
Frank Hajdinjak, vicepreședinte Centrul Român al Energiei, a avertizat că politicile europene prea stricte privind reducerea emisiilor de carbon pun în pericol competitivitatea economică, inclusiv a României. Declarația a fost făcută în cadrul conferinei Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. Totodată, el a subliniat că, deși țara noastră are avantaje naturale semnificative, precum producția din surse hidro și regenerabile, prețul energiei rămâne dublu față de SUA și de trei ori mai mare decât în China. „Vreau să vorbesc despre competitivitate. Este un an de zile de când raportul Draghi a evidențiat lipsa de competitivitate a Uniunii Europene — și cred că suntem pe un drum greșit față de restul lumii”, a declarat Frank Hajdinjak, în carul dezbaterii pe teme energetice. Acesta a atras atenția că Europa contribuie cu doar 8% la emisiile globale de dioxid de carbon, dar aplică „cel mai strict program de reducere a emisiilor”, ceea ce pune o presiune imensă asupra industriei. „Este o problemă foarte mare pentru industria noastră, nu doar în România, ci în întreaga Europă. Vedem deja în Germania cum marii producători din industria chimică sunt în dificultate reală”, a explicat Hajdinjak. Deși susține investițiile în energie regenerabilă, vicepreședintele Centrul Român al Energiei avertizează că acestea trebuie dublate de o politică echilibrată, care să țină cont și de nevoia de securitate energetică și competitivitate. „Dacă nu suntem competitivi, nu ne ajută că avem energie curată”, a spus acesta, făcând referire la conceptul de „trilemă energetică” menționat de ministrul Sebastian Burduja — securitate, prețuri accesibile și energie curată. Frank Hajdinjak a subliniat că România are o poziție mai bună decât alte state europene, datorită potențialului mare hidro și investițiilor recente în surse regenerabile. Cu toate acestea, diferența de preț față de marile economii rămâne uriașă: „Prețul energiei este dublu față de Statele Unite și de trei ori mai mare decât în China. Asta înseamnă că avem o problemă majoră”, a punctat el. În opinia sa, politica energetică europeană trebuie regândită, întrucât procesul de globalizare „a eșuat”. „Totul a început cu pandemia, când am văzut că nu mai primim nimic din Asia, a continuat cu tensiunile comerciale și acum depindem critic de China pentru resurse esențiale, precum pământurile rare — vitale pentru electrificare și securitatea națională”, a explicat Hajdinjak. El consideră că această dependență strategică de importuri afectează direct securitatea și stabilitatea energetică a Uniunii Europene. „Trebuie să schimbăm politica noastră energetică. România trebuie să acționeze pentru a-și păstra competitivitatea pe piața mondială”, a încheiat Frank Hajdinjak. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Conferința Europa Connect – Energy Now: România pe drumul spre un hub energetic regional- între ambiții europene și realități locale
Reprezentanți guvernamentali la cel mai înalt nivel, lideri și experți din energie au evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României, în cadrul Conferinței Europa Connect – Energy Now: investiții masive, reforme legislative și o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat. Deși potențialul este recunoscut, participanții au subliniat că infrastructura este încă deficitară și lipsa de curaj frânează transformarea ‘[rii noastre într-un hub regional al energiei. România are șansa de a deveni un actor important în regiune, dar drumul până acolo trece prin investiții consistente și o abordare coerentă la nivel de politici publice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a vorbit despre rolul fondurilor europene în modernizarea sectorului și despre presiunile tot mai mari venite dinspre Bruxelles. „Ministerul Energiei este extrem de deschis către dialog și cooperare. Scopul este implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune”, a declarat Bușoi, menționând că țara noastră poate accesa între 14 și 15 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare. Tot secretarul de stat în Ministerul Energiei a avertizat că noile reglementări europene privind emisiile de metan și dioxid de carbon pot pune o presiune semnificativă pe companiile autohtone, care trebuie sprijinite pentru a se adapta tranziției verzi. Tonul pragmatic al conferinței a fost consolidat de intervenția fostului ministru al Energiei, actual deputat și consilier onorific al premierului României, Sebastian Burduja, care a insistat că doar investițiile reale pot duce la scăderea facturilor pentru populație. „Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a spus Burduja, subliniind că România trebuie să gestioneze „trilema energetică” – securitate, competitivitate și energie curată – fără să sacrifice una dintre componente. O perspectivă complementară a adus George Niculescu, președintele ANRE, care a declarat că „piața de energie este acum piața consumatorilor”. Acesta a explicat că liberalizarea reală a pieței oferă românilor libertatea de a-și schimba furnizorul în 24 de ore, gratuit, și că deja apar oferte competitive sub pragul psihologic de un leu pe kilowatt-oră. Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat, a atras atenția asupra nevoii urgente de investiții în infrastructura de transport și distribuție a energiei. El consideră că România are toate resursele necesare, dar îi lipsește viziunea pe termen lung. „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție”, a spus Antal, adăugând că lipsa curajului politic și a investițiilor strategice reprezintă obstacole majore. Mesajul conferinței a fost unul clar: doar prin colaborare și planificare coerentă România poate câștiga „cursa energetică”. Alexandru Chiriță, directorul Electrica, a sintetizat ideea spunând că „nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție”. Iar deputatul Sandor Bende a completat că fără o energie competitivă, „România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare”. În concluzie, Europa Connect – Energy Now a oferit o radiografie lucidă a momentului actual: România se află într-un punct de cotitură, cu oportunități uriașe, dar și cu vulnerabilități evidente. Dacă promisiunile de investiții se vor transforma în proiecte concrete, iar discursul politic va fi dublat de acțiune, țara noastră are șanse reale să devină un hub energetic al Europei de Sud-Est. Partenerii Conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Europa Connect Energy Now: România, pe drumul spre un hub energetic regional – Cristian Bușoi promite investiții europene și politici coerente în domeniul energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul, deschiderea totală a instituției față de mediul de afaceri, partenerii europeni și mass-media, în încercarea de a transforma România într-o forță regională în domeniul energetic. Declarațiile sale conturează direcțiile strategice ale următorului deceniu: investiții majore, implementarea politicilor verzi și reducerea birocrației. „Ministerul Energiei este extrem de deschis în a fi în legătură cu mass-media, companiile energetice, organizațiile profesionale și think-tank-urile din energie”, a afirmat Cristian Bușoi, subliniind importanța cooperării între stat și mediul privat. Scopul, spune el, este dublu: implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune. Bușoi consideră că acest deziderat poate fi atins „cu un focus mai mare și cu un număr important de investiții”, subliniind că dialogul și transparența sunt elemente-cheie pentru succesul reformelor din domeniu. Peste 14 miliarde de euro în investiții energetice europene Unul dintre cele mai importante obiective ale României în relația cu Uniunea Europeană este atragerea și gestionarea fondurilor europene destinate energiei. Potrivit lui Bușoi, „interesul cel mai mare este legat de finanțare, de investițiile care vin din bani europeni, undeva la orizontul a 14-15 miliarde de euro”. Cea mai mare parte a acestor resurse provin din Fondul de Modernizare — aproximativ 12 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde sunt deja contractate. Aceste fonduri sunt direcționate către modernizarea sistemului energetic, investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și tehnologii verzi. De asemenea, prin PNRR, România derulează proiecte majore precum cele de cogenerare de la Arad și Constanța, menite să asigure electricitate și agent termic la standarde tehnologice moderne. Alte inițiative vizează dezvoltarea producției de hidrogen, o premieră pentru sectorul energetic autohton. Provocările legislației europene: metan, dioxid de carbon și birocrația Secretarul de stat în Ministerul Energiei a atras atenția și asupra presiunilor pe care le exercită reglementările europene asupra companiilor din petrol și gaze. „Regulamentul privind emisiile de metan pune o presiune foarte semnificativă pe companiile din România”, a explicat Bușoi, menționând că țara noastră este una dintre cele mai afectate, având peste 40.000 de obiective industriale vizate. În ceea ce privește obligațiile de captare și stocare a dioxidului de carbon, Bușoi a criticat cerințele Comisiei Europene, considerate „disproporționate” față de emisiile României. „Pentru companiile românești, aceste obligații presupun investiții de peste un miliard de euro și provocări tehnologice uriașe”, a declarat oficialul, precizând că România a sesizat Curtea Europeană de Justiție în această privință. Hidrogenul, energia regenerabilă și viitorul verde al României România se află pe ultima sută de metri în transpunerea directivei privind energiile regenerabile. „Investitorii o așteaptă, pentru că reduce povara administrativă și simplifică procedurile”, a spus Bușoi. Strategia națională pentru hidrogen a fost deja adoptată, iar implementarea acesteia reprezintă o prioritate a ministerului. În paralel, autoritățile se pregătesc să implementeze regulile privind piața de electricitate și eficiența energetică, dar și să se retragă din „Carta Energiei”, un acord internațional care, potrivit oficialului, a devenit dezavantajos pentru statele membre UE. România, între absorbția fondurilor și noul buget european Cât despre viitor, Cristian Bușoi a subliniat importanța pregătirii pentru noul exercițiu financiar european 2028–2034. „Va trebui să avem o discuție foarte aplicată pe ceea ce ar trebui să reprezinte prioritățile României în următorul ciclu de finanțare”, a spus el, adăugând că accentul trebuie pus pe investiții sustenabile, modernizarea infrastructurii energetice și consolidarea independenței energetice a țării. România, între ambiție și realism energetic Declarațiile lui Cristian Bușoi arată un Minister al Energiei mai deschis ca oricând către dialog și cooperare europeană. România are la dispoziție resurse considerabile și oportunități reale pentru a deveni o forță regională în energie, însă succesul va depinde de capacitatea de implementare, de echilibrul între ambițiile verzi europene și realitățile tehnologice interne. „Cu un focus mai mare și cu investițiile potrivite, România poate deveni un hub energetic regional”, a conchis secretarul de stat. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Sebastian Burduja: România va avea facturi mai mici doar prin investiții, nu prin tărăboi și poze frumoase
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului, a făcut o radiografie amplă a stării sistemului energetic românesc, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. El a subliniat că singura soluție pentru scăderea prețurilor la energie o reprezintă investițiile concrete, nu retorica politică. Totodată fostul ministru al Energiei a vorbit despre marile proiecte în derulare, provocările europene și nevoia de predictibilitate legislativă. „Tot timpul spuneam că sunt cel mai norocos ministru, pentru că am lucrat cu cei mai buni oameni din sectorul energetic”, a declarat Sebastian Burduja, făcând o trecere în revistă a celor mai importante momente din mandatul său. Fostul ministru a admis însă că i-a lipsit „o baghetă magică”, în condițiile în care „românii nu mai au răbdare”, iar nota de plată pentru lipsa investițiilor din ultimele decenii începe să se vadă. Burduja a vorbit despre așa-numita „trilemă energetică” — siguranță, preț redus și energie curată — subliniind că toate cele trei obiective nu pot fi atinse simultan. „În primul rând avem nevoie de securitate energetică, apoi de competitivitate și facturi mai mici, iar în măsura posibilităților, de o energie cât mai curată”, a spus acesta. Fostul ministru susține că România are, în sfârșit, „o temelie sănătoasă” după mulți ani fără o direcție clară. El a amintit existența unei strategii energetice naționale, a unei strategii pentru hidrogen, precum și adoptarea cadrului legislativ pentru eolian offshore, România fiind „singura țară de la Marea Neagră” cu o astfel de reglementare. Totodată, Burduja a vorbit despre un portofoliu de investiții care ar putea dubla puterea instalată a României în următorii 2-3 ani. „România va avea capacități de stocare mult mai mari și facturi mai mici. Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a punctat el. În ceea ce privește relația cu Bruxellesul, Burduja a fost tranșant: „România are nevoie de spatele drept în negocierile europene. Nu putem accepta reglementări care ne afectează competitivitatea, cum este cazul regulamentului pe metan”. El a criticat și „auto-sabotajul” economic al Uniunii Europene, despre care spune că a afectat industrii strategice precum petrochimia. Fostul ministru a trecut în revistă și proiectele majore în desfășurare: Neptun Deep, CET-urile din București, centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni, noul val de investiții în stocare și relansarea proiectelor nucleare. „În doar doi ani, am reușit să atragem 14 miliarde de euro în sectorul energetic. Asta înseamnă muncă, nu vorbe”, a spus Burduja. Sebastian Burduja el a pledat pentru un „cod al energiei” — o legislație coerentă, stabilă, care să asigure predictibilitate și a cerut reducerea sau eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, pe care îl consideră o frână pentru investiții. „Acest impozit descurajează investițiile și împinge marile companii în afara țării. Dacă vrem energie ieftină și sigură, trebuie să creăm un cadru prietenos pentru investiții”, a conchis el. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.