Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc
Fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, avertizează că transformarea digitală a României este blocată de tratamentul diferit aplicat instituțiilor publice față de mediul privat și de accentul pus pe reglementări, în locul implementării reale. Acesta susține că fără modernizarea administrației și fără infrastructură digitală funcțională, conceptul de „România digitală” rămâne doar un slogan. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Digitalizarea administrației publice din România este tratată superficial și, în multe cazuri, ignorată intenționat, consideră deoutatul Radu Mihaiu, care atrage atenția că statul aplică standarde diferite instituțiilor publice față de sectorul privat. „Noi avem o problemă majoră ca stat, pentru că toată lumea vorbește despre digitalizare, dar realitatea este că digitalizarea administrației publice este nu doar uitată, ci lăsată pe ultimul loc în mod voit”, a declarat președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaților. Standardele duble încetinesc transformarea digitală Acesta a oferit exemple din legislația europeană și națională care, în opinia sa, demonstrează tratamentul diferit aplicat instituțiilor statului. „Amenzile date pentru instituțiile publice în baza GDPR sunt semnificativ mai mici decât cele aplicate companiilor private. Asta arată că autoritatea publică nu pune preț pe protecția datelor”, a spus Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Un alt exemplu invocat de acesta vizează aplicarea directivei europene privind securitatea cibernetică. „În companiile private, responsabil pentru securitatea cibernetică trebuie să fie cineva din conducere. În administrația publică, responsabil poate fi ‘băiatul care se ocupă de imprimante’. Aceasta este realitatea”, a afirmat el. Legi care mențin birocrația Deputatul a criticat și modul în care legislația românească continuă să susțină proceduri administrative depășite. „În Codul de procedură administrativă există un capitol întreg despre cum se gestionează digital copia după cartea de identitate. Dăm o lege în 2026 care reglementează cum se face copia după buletin, în condițiile în care avem procese digitale”, a explicat acesta. Potrivit lui Mihaiu, astfel de abordări arată lipsa unei strategii reale de modernizare administrativă. „E nevoie de un focus real pe digitalizare, nu doar de sloganuri precum digital by default sau once only, care sunt repetate de ani de zile”, a spus el. Inovația vine din mediul privat Fostul edil susține că inovația tehnologică este generată în principal de mediul privat, în timp ce statul ar trebui să creeze infrastructura necesară dezvoltării digitale. „Realitatea este că privatul generează inovație, nu statul. Dacă vrem să facem ceva, trebuie să începem prin a pune infrastructura administrației publice la dispoziția cetățenilor și a mediului privat, înainte să reglementăm lucruri care nici nu există”, a afirmat Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Smart city înseamnă soluții simple pentru cetățeni Radu Mihaiu consideră că dezvoltarea conceptului de smart city trebuie să pornească de la simplificarea relației cetățeanului cu administrația. „Smart city înseamnă, de foarte multe ori, soluții simple, digitale. De exemplu, cetățeanul să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu să depună acte. Uneori poate însemna un locker de unde să poți prelua documente, alteori transmiterea documentelor fără ștampila ‘conform cu originalul’, prin semnături electronice”, a explicat acesta. El a subliniat că legislația actuală limitează chiar și utilizarea tehnologiilor existente. „Legislația românească nu permite primăriilor să folosească date precum numerele de înmatriculare pentru a identifica, de exemplu, mașinile care aruncă gunoi pe domeniul public”, a spus Mihaiu. Digitalizarea depinde de implementare În opinia lui Mihaiu, transformarea digitală nu poate fi realizată doar prin adoptarea de legi, ci prin implementarea efectivă a acestora și prin asumarea responsabilității la nivel guvernamental. „Nu ține doar de reglementare, ține și de implementare și de un focus real pe care statul și Guvernul trebuie să îl aibă pe digitalizare. Degeaba vorbim de legi dacă nu avem pe cineva care să ducă mai departe aceste lucruri”, a concluzionat Radu Mihaiu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul
Președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat, Ciprian Rus, susține că România este încă departe de o transformare digitală reală. Oficialul atrage atenția asupra haosului administrativ în gestionarea datelor, vulnerabilităților de securitate cibernetică și lipsei unei guvernanțe digitale coerente, dar spune că schimbarea este posibilă rapid dacă există voință politică. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. România discută despre inteligență artificială și tehnologii de ultimă generație, însă realitatea din administrația publică este încă dominată de proceduri birocratice clasice, susține Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat. „Îmi place titlul România digitală. Unul din obiectivele mele este să ajungem să putem vorbi despre România digitală. Dar în timp ce noi dezbatem despre inteligența artificială, în România reală, câteva mii de oameni își fac copie la buletin ca să o dea unui funcționar care o pune într-un dosar A4 și o poartă din stânga în dreapta”, a declarat Rus. Acesta a criticat modul superficial în care este înțeleasă digitalizarea în multe instituții. „Unele documente sunt scanate, pentru că asta înseamnă digitalizare – să scanăm o hârtie și să o mutăm dintr-o parte în alta. Sunt funcționari care cred că autostrăzile digitale sunt o bandă în plus pe autostradă pe unde circulă tirurile cu dosare”, a spus senatorul. Lipsa guvernanței datelor, o problemă majoră Ciprian Rus consideră că România este încă departe de o guvernanță reală a datelor, iar instituțiile nu colaborează eficient între ele. „Ar trebui să fie o prioritate să știm cine și cu ce date se ocupă. Instituțiile din România nu știu să-și împartă datele și nu știu să colaboreze. Se ceartă între ele care are mai mare autoritate asupra unor baze de date”, a afirmat acesta. Senatorul susține că situația ar putea fi rezolvată printr-o legislație clară privind guvernanța datelor. „Ar trebui să existe o lege care să stabilească cine are acces la date și unde sunt stocate. Gândiți-vă câte instituții au adresa noastră de domiciliu și câte trebuie anunțate atunci când o schimbăm. Într-o lume digitală reală, această informație ar trebui să existe într-un singur loc”, a explicat Rus. Vulnerabilități în securitatea cibernetică Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra riscurilor de securitate cibernetică, oferind exemple concrete. „Norvegia a descoperit că autobuze chinezești transmiteau date direct în China prin SIM-uri prepaid din România. Suntem printre puținele țări care încă permit cartele prepaid gratuite. Primesc săptămânal mesaje despre fraude realizate de pe numere românești, cu cartele cumpărate cu miile și mutate în alte țări”, a declarat Rus. Acesta a subliniat că problema securității este agravată de lipsa unei evidențe clare a infrastructurii digitale din administrația publică. „Statul român nu știe ce resurse digitale are. Nici măcar ministerele nu știu ce website-uri, servere, licențe sau proiecte IT au în subordine. Este un haos total”, a spus senatorul. O viziune pentru România digital În opinia lui Ciprian Rus, transformarea digitală nu poate fi realizată fără ordine administrativă și o strategie coerentă. „Nu poți proteja ceea ce nu știi că ai. Ca să vorbim despre o Românie digitală, cineva trebuie să facă ordine în sistem”, a subliniat acesta. Oficialul a oferit și un exemplu concret despre cum ar trebui să funcționeze serviciile publice într-o Românie digitalizată. „Aș vrea ca singura interacțiune a unui funcționar cu părinții, la nașterea unui copil, să fie atunci când mama iese din spital și primește buchetul de flori. Doctorul ar trebui să înregistreze nașterea, mama să confirme datele pe telefon, tatăl să valideze informațiile, iar statul să emită automat documentele”, a explicat Rus. Senatorul consideră că un astfel de sistem ar putea fi implementat rapid, dacă există voință politică și coordonare administrativă. „Asta este România digitală și acest lucru se poate face într-un an, dacă vrem”, a concluzionat Ciprian Rus. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, la Europa Connect România Digitală:”România are resursele și competențele necesare pentru a accelera dezvoltarea”
Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, potențialul solid al României de a valorifica fondurile europene și tehnologia modernă pentru a susține dezvoltarea economică și transformarea sectorului energetic. În intervenția sa, acesta a evidențiat faptul că România beneficiază de oportunități importante de finanțare, care pot deveni un motor real de modernizare printr-o abordare mai pragmatică și mai eficientă. „Nu cred că România a dus lipsă de finanțare europeană, ci de absorbția fondurilor pe care le-a avut la dispoziție”, a afirmat Bogdan Badea, subliniind necesitatea consolidării capacității administrative și a cooperării instituționale. ”Din păcate, România încă se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește absorbția acestora”, a declarat acesta. El a vorbit despre lipsa de pragmatism și despre reticența instituțională care îngreunează derularea proiectelor: „Avem încă multe blocaje în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor. Este nevoie să învățăm din greșelile trecutului și să fim mult mai eficienți.” CEO-ul Hidroelectrica a remarcat totodată nivelul ridicat de adaptare al românilor la noile tehnologii, considerând acest aspect un avantaj competitiv important. „Românii au o apetență extraordinară către tehnologie și viteza cu care implementează soluții digitale este mult mai mare decât în multe alte țări”, a declarat acesta, arătând că acest potențial poate susține accelerarea digitalizării în economie. Totodată, a subliniat că dezvoltarea este accelerată atunci când piața este lăsată să funcționeze liber: „Cu cât intervenim mai puțin în anumite sectoare, cu atât ele se dezvoltă mai bine. Acest lucru s-a văzut clar și în energie, și în digitalizare.” Europa Connect – România Digitală Referindu-se la sectorul energetic, Bogdan Badea a evidențiat perspectivele generate de tranziția energetică și de dezvoltarea tehnologică. „Digitalizarea va dubla sau chiar tripla, în timp, necesarul de producție de energie electrică în România”, a explicat el, subliniind oportunitățile de investiții care decurg din acest proces, precum și provocările majore: „Dacă toate mașinile ar fi electrice, o singură încărcare generalizată ar însemna un consum enorm, echivalent cu o parte semnificativă din consumul săptămânal al țării.” În acest context, CEO-ul Hidroelectrica a arătat că modernizarea infrastructurii și simplificarea proceselor administrative pot contribui semnificativ la creșterea ritmului investițional. „Este important să continuăm eforturile de eficientizare și să construim un cadru care să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a precizat acesta. „Pentru companiile din energie, aceste oportunități înseamnă investiții foarte mari și foarte rapide. Din păcate, pentru o companie cu capital majoritar de stat, procesul este mult mai dificil din cauza reglementărilor”, a subliniat CEO-ul Hidroelectrica. El a explicat că multe proiecte sunt întârziate de proceduri administrative complexe: „Uneori, ne ia mai mult să obținem autorizațiile decât să implementăm efectiv investițiile.” Vorbind despre strategia companiei, Bogdan Badea a evidențiat faptul că Hidroelectrica nu mai este doar un producător de energie, ci un jucător integrat. „Am decis să intrăm pe piața de furnizare și să renunțăm la statutul de producător pur. Riscul de reglementare ajunsese să fie comparabil cu riscul hidrologic”, a spus acesta. „Am demonstrat că putem face lucrurile mai eficient și mai ieftin, iar astăzi suntem cel mai mare furnizor de energie pe piața concurențială.” Un alt punct al intervenției sale a fost rolul digitalizării în relația cu clienții și în optimizarea activității companiei. Bogdan Badea a oferit exemple concrete de succes: „Astăzi, la Hidroelectrica, avem unul dintre cele mai performante sisteme de contractare din piață. Procesul este rapid, intuitiv și se finalizează în doar câteva minute.” El a subliniat că aceste investiții contribuie direct la creșterea calității serviciilor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, consolidând poziția Hidroelectrica pe piața concurențială. În contextul geopolitic actual, Bogdan Badea a punctat rolul infrastructurii energetice în siguranța națională. „Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică. Dacă mâine s-ar opri curentul timp de două zile, societatea ar fi profund afectată”, a avertizat acesta. „Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională.” Europa Connect – România Digitală În final, CEO-ul Hidroelectrica a făcut apel la mai multă agilitate și flexibilitate în politicile publice. „Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă înțelegere și de intervenții în piață doar atunci când există distorsiuni majore”, a concluzionat el. „Digitalizarea, investițiile și colaborarea reală între sectorul public și cel privat sunt cheia pentru dezvoltarea durabilă a României.” „Eu nu cred că cineva dintre noi, astăzi, dacă n-ar avea curent electric două zile, ar mai ști ce să facă”, a spus el, subliniind că infrastructura energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Valeriu Zgonea, la conferința EUROPA CONNECT România Digitală:Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei
Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, a subliniat că transformarea digitală a României nu ține doar de tehnologie, ci de integrarea acesteia în economie și societate, de consolidarea capacității instituționale și de cooperarea între autorități. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, în cadrul căreia a mai subliniat că fără reguli clare, competențe digitale și dialog constructiv, digitalizarea riscă să rămână superficială. Transformarea digitală este adesea redusă la tehnologie, însă adevărata provocare ține de modul în care aceasta este integrată în societate, susține președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. „Noi când vorbim despre transformare digitală avem tendința să ne gândim la tehnologie, conectivitate, device-uri, platforme, algoritmi, cloud, centre de date, microcipuri sau chiar fabrici de inteligență artificială. Într-adevăr, este incomod, dar digitalizarea nu este în primul rând o problemă de tehnologie”, a declarat Zgonea. Potrivit acestuia, în statele europene digitalizarea este, în esență, un proces de integrare a tehnologiilor în economie și societate, iar succesul depinde de guvernanță, capacitate instituțională și reglementare. „Digitalizarea într-o societate europeană este o problemă de integrare a acestor tehnologii la un nivel cât mai profund. Guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea accelerează adopția, stabilesc standardele și creează cadrul de dezvoltare”, a explicat șeful ANCOM. Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni Valeriu Zgonea a atras atenția că modelul european de digitalizare pune accent pe incluziune și pe factorul uman. „Digitalizarea inclusivă nu ar trebui să ocolească pe nimeni, fie că este vorba de persoane, firme sau instituții. Problema este că, pentru mulți dintre noi, productivitatea digitală este încă departe”, a spus acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Șeful ANCOM a criticat modul în care digitalizarea este uneori aplicată în administrație, subliniind că reformele sunt adesea superficiale. „Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă o digitalizare a birocrației. Exportăm în format digital birocrația analogică și ne lăudăm că am făcut digitalizare”, a afirmat Zgonea. Probleme structurale în transformarea digital Președintele ANCOM a identificat mai multe vulnerabilități care încetinesc procesul de digitalizare, printre care lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație. „Avem o lipsă de interoperabilitate între instituții și o capacitate administrativă redusă, generată de deficitul de competențe digitale. Devine evidentă lipsa dialogului constructiv bazat pe rezultate, nu pe critică”, a subliniat acesta. Zgonea a atras atenția și asupra nivelului redus de digitalizare în mediul economic, în special în rândul IMM-urilor. „Pentru foarte multe companii, fluxurile de producție nu integrează procesele digitale sau tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus el. Reglementările europene schimbă paradigma Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, care vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice. „Aceste priorități sunt susținute de un corp normativ amplu care include acte precum regulamentul privind serviciile digitale, piețele digitale, guvernanța datelor sau regulamentul privind inteligența artificială”, a precizat el. Oficialul a subliniat că aceste reglementări impun o schimbare majoră în modul de funcționare al autorităților. „Este o schimbare profundă de paradigmă, de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare la nivel european”, a declarat președintele ANCOM. În acest context, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între instituțiile de reglementare din România. „Autoritățile de reglementare trebuie să se unească într-un comitet pentru a acționa convergent și pentru a limita timpii morți în luarea deciziilor, pentru că piața nu mai are răbdare”, a afirmat acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Securitatea cibernetică, componentă strategică Un alt element esențial al transformării digitale este securitatea cibernetică, considerată de Zgonea o componentă strategică a securității naționale. „Prin directiva NIS 2, autoritățile dobândesc atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice. Scopul este menținerea încrederii cetățenilor în serviciile publice și private digitale”, a explicat acesta. România – infrastructură puternică, digitalizare lentă Președintele ANCOM a evidențiat contrastul dintre performanța infrastructurii digitale și nivelul redus de digitalizare a administrației și economiei. „România are o infrastructură digitală în top trei în Uniunea Europeană și un sector IT competitiv, dar digitalizarea administrației publice și a sectorului privat este lentă, fragmentată și inegală”, a declarat Zgonea. Reglementarea, esențială pentru transformarea digitală În concluzie, Valeriu Zgonea a subliniat rolul esențial al reglementării în dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru coerent poate genera dezechilibre. „Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei. Fără reguli, digitalizarea devine haotică, fără autorități puternice devine inegală, iar fără cooperare europeană devenim irelevanți”, a concluzionat președintele ANCOM. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, necesitatea ca România să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al pregătirii pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR, însă Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană. România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar trebui demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă, care presupune combinarea fondurilor europene cu resurse naționale și investiții private. „Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru. Conferința „România Digitală” În opinia sa, această abordare ar permite multiplicarea impactului fondurilor europene. „Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a adăugat ministrul. Dragoș Pîslaru a evidențiat că digitalizarea reprezintă unul dintre domeniile în care această strategie poate avea un impact major. „Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat. Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a afirmat el. Ministrul a susținut că România are încă avantaje competitive în sectorul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și performanțele companiilor IT. „Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru. Totuși, acesta a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, iar următorul pas trebuie să fie o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri. „Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul. Pîslaru consideră că România trebuie să depășească rolul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la proiectele strategice ale Uniunii Europene. „Este un moment important ca România nu doar să primească bani europeni pentru a-și moderniza ceva la noi acasă, ci să înceapă să participe la marile proiecte europene care țin de digitalizarea Uniunii”, a spus acesta. Ministrul a subliniat că aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale. În același timp, el a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România. „Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a concluzionat Pîslaru. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european
Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Explicațiile halucinante oferite de Alstom după ce mecanicii Metrorex au rămas în mână cu maneta pentru frâna de siguranță
După ce Gândul a dezvăluit recent AICI incidentul incredibil în urma căruia un mecanic Metrorex a rămas în mână cu maneta pentru frâna de urgență, reprezentanții Alstom au oferit explicații halucinante. Potrivit producătorului de trenuri, astfel de „incidente sunt normale în etapa de testare”. „Astfel de constatări sunt inerente procesului de testare și reprezintă tocmai motivul pentru care trenurile NU pot intra în exploatare până la validarea completă”, se arată într-un răspuns transmis Gândul de către Alstom Transport. Alstom Transport a decis în urmă cu câteva zile să interzică orice deplasare cu trenurile tip BM4 (Metropolis) în regim de tracțiune proprie după ce butonul pentru „frâna de siguranță” s-a rupt în timpul unor teste la unul dintre aceste vehicule. Incidentul a fost dezvăluit în exclusivitate de Gândul, iar reprezentanții Alstom au oferit un răspuns după publicarea articolului. „Context tehnic – incidente normale în etapa de testare Trenurile Metropolis se află în etapa de testare, etapă standard și obligatorie pentru orice vehicul feroviar nou. Testele includ: verificări statice și dinamice; analize tehnice succesive; proceduri de siguranță conforme standardelor feroviare. În cadrul verificărilor statice, s-a constatat o defecțiune mecanică. Situația a apărut în regim staționar, fără risc pentru personal sau echipamente. Defecțiunea a fost identificată de echipa de testare; a fost documentată și analizată. A determinat suspendarea temporară a testelor până la remediere”, se arată în răspunsul celor de la Alstom. Alstom: Testarea a fost temporar suspendată Mai departe, reprezentanții companiei care a produs trenurile pentru Metrorex afirmă că astfel de incidente, în care maneta frânei de urgență se poate desprinde atât de ușor, ar fi normale și inerente. „Astfel de constatări sunt inerente procesului de testare și reprezintă tocmai motivul pentru care trenurile NU pot intra în exploatare până la validarea completă”, se mai arată în răspunsul celor de la Alstom. Sursa citată mai arată că procesul de testare a trenurilor „este unul riguros”, însă, descoperirea defecțiunii grave s-a făcut în timpul „verificărilor de rutină”. Cele 13 trenuri Metropolis au costat 8 milioane de euro fiecare „Faza de testare aflată în desfășurare pentru trenurile Metropolis este concepută special pentru a identifica și remedia orice tip de potențiale probleme — mecanice, electrice, funcționale sau de procedură — înainte de începerea serviciului cu pasageri. Aceasta reprezintă un proces riguros de siguranță și asigurare a calității. În timpul verificărilor de rutină efectuate în regim static, înainte de testare, a fost identificată o defecțiune mecanică. Aceasta demonstrează eficiența procesului de testare, permițând remedierea situației din timp și într-un mediu controlat. Testarea a fost temporar suspendată pentru a permite analiza detaliată a cauzelor, aplicarea măsurilor corective și validarea Raportului Tehnic din partea Metrorex. Odată finalizate aceste etape, testele vor fi reluate prompt”, se mai arată în explicațiile oferite de Alstom Transport. Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Garnitura „Ilfov”, rămasă fără captatori în timpul testelor De când au fost aduse în București, noile trenuri au fost implicate în mai multe incidente. De exemplu, anul trecut, în martie, pe Magistrala 2 de Metrou, garnitura „Ilfov” circula cu viteza de 80 km/oră de la stația Pipera spre stația Tudor Arghezi, moment în care, între stațiile Aurel Vlaicu și Aviatorilor, s-au smuls patru captatori de la vagoanele M2 și MP2 și un capac de la panoul de frână de la R2 Până în prezent, nu s-a efectuat rodajul de 10.000 de kilometri pentru primul tren ajuns în depoul de la Berceni. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu
Mecanicii Metrorex au rămas în mână cu butonul de frână la un tren Alstom
Alstom Transport a decis în urmă cu câteva zile să interzică „orice deplasare cu trenurile tip BM4 (Metropolis) în regim de tracțiune proprie” după ce butonul pentru „frâna de siguranță” s-a rupt în timpul unor teste la unul dintre aceste vehicule. În aceste condiții, spun sursele Gândul, intrarea în circulație a noilor trenuri va fi mult întârziată, mai ales că pentru prima garnitură livrată trebuie efectuat rodajul de 10 mii de kilometri, fără călători. Cele 13 trenuri Metropolis au costat 8 milioane de euro fiecare Apar noi „surprize” de la trenurile Metropolis produse de Alstom, în Brazilia, pentru Metrorex. Noile trenuri ar fi trebuit să circule deja pe Magistrala 5, Drumul Taberei, însă, diferite incidente au făcut ca ele să fie ținute „pe dreapta”. Ultimul dintre ele s-a consumat în urmă cu câteva zile, când, în timpul unor teste, mecanicul Metrorex a rămas în mână cu butonul pentru frâna de siguranță. Potrivit unui document intrat în posesia Gândul, ca urmare a acestui incident, cei de la Alstom au decis să interzică „orice deplasare în regim de tracțiune proprie a acestor trenuri până la elucidarea cauzei defectării butonului «Frâna de Siguranță»”. Intrarea în circulație a trenurilor Alstom, mult întârziată Ca atare, testele cu noile trenuri au fost anulate. Cel mult, se pot face doar teste statice, iar cele dinamice se pot desfășura doar cu ajutorul locomotivei diesel, adică tractate. „Pur și simplu colegul nostru a rămas în mână cu butonul de frână de siguranță. Nici măcar nu era conectat acel buton. Este incredibil unde s-a ajuns cu aceste trenuri care au costat 100 de milioane de euro. Ultimul termen avansat de cei de la Alstom pentru intrarea în circulație a acestor trenuri este 1 iulie 2026. Dar în aceste condiții, este greu de crezut că se va respecta acest termen. Oricum, intrarea lor în circulație a întârziat extrem de mult”, au declarat reprezentanți Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Garnitura „Ilfov”, rămasă fără captatori în timpul testelor De când au fost aduse în București, noile trenuri au fost implicate în mai multe incidente. De exemplu, anul trecut, în martie, pe Magistrala 2 de Metrou, garnitura „Ilfov” circula cu viteza de 80 km/oră de la stația Pipera spre stația Tudor Arghezi, moment în care, între stațiile Aurel Vlaicu și Aviatorilor, s-au smuls patru captatori de la vagoanele M2 și MP2 și un capac de la panoul de frână de la R2. Până în prezent, nu s-a efectuat rodajul de 10.000 de kilometri pentru primul tren ajuns în depoul de la Berceni. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu, când se afla în teste
Bucureștiul, în epoca de gheață: 14 grade în apartamente. Bătrânii caută brazi de la Crăciun, să-i pună pe foc: Și ne mai iau și pielea de pe noi
Bucureștiul continuă să fie foarte afectat de avariile din sistemul de termoficare, mai ales din cauza unei defecțiuni majore de la CET Sud. În total, 1.000 de imobile nu aveau agent termic miercuri, iar Sectorul 2 este cel mai afectat. Reporterii Gândul au mers cu termometrul în casele bucureștenilor din zona de est a Capitalei, acolo unde temperaturile ajungeau și la 14 grade Celsius. Oamenii nu mai au speranțe, mai ales că li se transmite de zile întregi că problema se rezolvă. Cei mai „confortabili” pe acest ger cumplit sunt cei care au prins vremurile friguroase de pe vremea lui Ceaușescu… „În fiecare zi ne spun că se rezolvă mâine, dar ne țin așa de zile întregi. Ne mai punem o haină pe noi, iar seara, mai deschidem aragazul, altfel nu putem dormi. Norocul nostru este că am mai prins și vremurile de dinainte de 1989, și suntem căliți”, ne spune unul dintre locuitorii din cartierul Tei, acolo unde, de aproape două săptămâni nu există căldură în apartamente. În blocul vecin, familia Nedelea se „încălzește” noaptea cu două pilote. Pe stăpânul casei l-am găsit, la orele prânzului, cu un cojoc îmblănit. În bucătărie erau 14 grade Celsius, așa cum ne-a arătat termometrul. „Plătim căldura degeaba” „Și ne mai iau și pielea de pe noi. Căldura o plătim degeaba”, ne spune, nervos, pensionarul din Sectorul 2. Pe lângă faptul că nu este căldură, mii de bucureșteni nu au în aceste zile geroase nici apă caldă. Printre ei, și doamna Roșu, din Colentina. Zi de zi, bătrâna cară oalele de apă la baie, unde se spală la lighean. „Au mai fost avarii, dar ca acum, nu am trăit niciodată”, spune femeia, oftând. La 88 de ani, nea Ion caută brazi de Crăciun să-i bage în sobă Pe străzile din cartierul Tei l-am găsit miercuri și pe nea Ion, în vârstă de 88 de ani, care pe frigul cumplit de afară caută lemne pentru a le băga în sobă. Noi l-a surprins în timp ce curăța cu toporișca un brad de Crăciun: „Cu doi brazi d-ăștia încălzesc soba 3-4 ore”, spune, bătrânul, în timp ce curăță lemnul cu mișcări rapide și precise. Mii de blocuri fără apă caldă și căldură Mii de blocuri sunt afectate în aceste zile de o avarie puternică la CET Sud. Cele mai mari probleme sunt în sectoarele 2 și 3, dar avarii se regăsesc aproape în toate sectoarele. Termoenergetica a înaintat un nou termen pentru remedierea problemelor care au apărut în urma avariei de la CET Sud, astfel că bucureștenii afectați ar urma să aibă din nou apă caldă și căldură din data de 23 ianuarie, ora 23:30. Din păcate, aceste termene sunt de multe ori depășite. RECOMANDAREA AUTORULUI: Reportaj Gândul. Cum au petrecut Crăciunul românii dintr-o comunitate de lângă Barcelona. „Acasă” este despre familie și despre rădăcini
Apar primele voci franceze împotriva pozției României pe Mercosur. O eurodeputată din Franța reproșează voalat votul României
Dosarul acordului UE-Mercosur capătă o dimensiune politică tot mai sensibilă pe fondul diferențelor de poziție dintre statele membre. Primele reproșuri au venit din partea Franței direct din Parlamentul European. Deși autoritățile franceze au spus că nu există tensiuni în relația dintre România și Franța, eurodeputata franceză, Cecile Imart, și-a exprimat public opinia cu privire la poziția țării noastre pe Mercosur. Declarațiile de nemulțumire ale eurodeputatei PPE sunt în contrast cu comunicarea publică a Ambasadei Franței la București, solicitată de USR, potrivit căreia nu ar exista niciun risc pentru relația bilaterală sau pentru cooperarea strategică româno-franceză. Cecile Imart crede că acordul UE-Mercosur pune povara pe fermieri și industrie, fără să ofere mecanisme reale de protecție. De asemenea, aceasta subliniază că pritenia dintre România și Franța este reală și istorică și susține că vocile celor două țări sunt mai puternice atunci când acționează împreună. Mai mult decât atât, eurodeputata a transmis că prioritățile comune precum protejarea oamenilor, a teritoriilor și viitorului trebui să primeze în fața acordului. „Aceasta nu este politică comercială (Mercosur – n. red). Aceasta este naivitate politică. Franța și România au lucrat întotdeauna umăr la umăr aici, în Parlamentul European. Împărtășim același angajament față de fermieri, față de industrie, față de suveranitate. Destinele noastre sunt strâns legate. Prietenia noastră profundă este reală și istorică. Iar vocea noastră este mai puternică atunci când acționăm împreună. În privința Mercosur, alegerea este simplă. Fie acceptăm sacrificarea fermierilor noștri și a suveranității, fie stăm împreună și spunem nu. Împreună cu partenerii noștri români, alegem să rămânem uniți pentru o Europă care își protejează oamenii, teritoriile și viitorul. Am reușit întotdeauna să lucrăm împreună și sunt sigur că vom continua să o facem și că vom reuși împreună”, a spus eurodeputata Cecile Imart. Franța și România au votat diferit pentru acord Acordul UE-Mercosur a provocat reacții din partea agricultorilor care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor și spun că efectele pot fi devastatoare pentru agricultura locală. Acordul a fost întâmpinat cu critici atât în interiorul Uniunii Europene, cât și din partea unor parteneri externi. Franța, Austria, Iralnda și Ungaria se numără printre țările care s-au opus acordului, în timp ce România s-a pozițioat favorabil. Susținătorii tratatului cred că acesta va stimula exporturile europene de mașini, vinuri sau brânzeturi și va consolida relațiile comerciale externe. Pe de altă partă există nemulțumiri care au pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent. Deși au apărut voci franceze împotriva poziției României, Ambasada Franței în România a transmis un mesaj în care dezminte informațiile. „Ambasada Franței în România dezminte categoric informațiile apărute recent în spațiul public potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE-Mercosur sau că ar exista vreo legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României”, a transmis Ambasada Franței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sindicaliștii avertizează asupra riscurilor grave ale acordului Mercosur: „O amenințare directă la adresa siguranței alimentare” Ursula von der Leyen a semnat acordul UE-Mercosur, care a înfuriat toți fermierii. Șefa CE l-a atacat pe Trump: „UE alege comerțul, nu tarifele”