Gândul dezvăluie cine este, de fapt, tânărul de 20 de ani care l-a lovit pe livratorul din Bangladesh
Tânărul în vârstă de 20 de ani care a lovit, marți seară, un livrator originar din Bangladesh, a avut o copilărie cu probleme, marcată de lipsuri și violență. De altfel, băiatul a postat și o serie de fotografii sugestive pe pagina sa de Facebook. Cazul bărbatului din Bangladesh lovit pe stradă, de un necunoscut care a invocat motive de natură rasială, a provocat o adevărată isterie publică. S-a vorbit mult despre escaladarea extremismului în România, iar polițistul care intervenit a fost felicitat până și de președintele Nicușor Dan, care a postat un mesaj în care anunța că „infracțiunile motivate de ură constituie un atac la adresa valorilor fundamentale ale societății românești”. Totuși, atât Poliția cât și oficiali ai Asociației Angajaților Străini din România au admis faptul că incidentul a fost unul izolat și nu se poate vorbi despre un fenomen. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că autorul atacului se numește Cosmin Tudoran și are vârsta de 20 de ani. Sursele citate au precizat că acesta ar fi fost un copil instituționalizat, care a crescut fără părinți, iar „mama” pe care spunea că vrea să o sune atunci când a fost imobilizat de polițistul aflat în timpul liber este, de fapt, o femeie care l-ar fi avut în grijă. „Pot s-o sun pe mama? Am dreptul la un apel?”, întreba tânărul după ce a fost pus la pământ. Tânărul este agent de pază Cosmin Tudoran ar avea unele probleme emoționale și ar munci ca paznic la un magazin care comercializează articole de îmbrăcăminte. „La data de 26.08.2025, în jurul orei 22:30, în timp ce se afla în București, Sector 2, din motive rasiale și xenofobe, în scopul de a o determina să părăsească teritoriul țării, inculpatul a exercitat acte de violență fizică asupra persoanei vătămate, cetățean originar din Bangladesh, lovind-o pe aceasta cu pumnul în zona feței, provocându-i astfel leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale”, a anunțat, miercuri, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Agentul de poliție Andrei Jianu, de la Secția 7, care a intervenit primul în ajutorul livratorului, a menționat că, în timp ce se întorcea de la muncă, a văzut cum bărbatul era lovit cu pumnii și picioarele. „După terminarea programului de lucru, în timp ce mă deplasam spre casă, am observat un cetățean care era bătut de către altul, motiv pentru care m-am apropiat de aceștia, somându-l pe agresor. Acesta auzindu-mă a început să fugă spre cealaltă parte a Colentinei unde a fost imobilizat, colegii mei, fiind în fața secției de Poliție, urmând a intra în schimbul trei. M-au auzit și au venit ajutându-mă să-l încătușez, ulterior conducându-l pe acesta la sediul secției de poliție”, a spus Jianu.
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Primul centru pentru tratarea dependenților din București
În România anului 2025, în București nu există niciun centru pentru tratarea adicțiilor, construit de la zero de statul român. În timp ce guvernanții se bat în taxe, impozite și revelații politice de campanie, realitatea cruntă bate orice scuză sau explicație politică. Cazurile în care copiii și tinerii, de la vârste fragede, dar și adulții cad pradă drogurilor ating în zilele noastre cote alarmante. De-a lungul anilor, statul i-a văzut mereu simple cifre pe hârtie, elemente banale de procedură sau o statistică nefericită. Consumul de droguri în rândul adolescenților nu mai este un fenomen izolat, ci este o realitate care cere un răspuns informat, documentat și soluții concrete. Celebra românească „las că merge și așa” nu face decât să prelungească agoniile și să ducă la un final tragic pentru mulți tineri, ajunși dependenți de droguri. Germania alocă anual peste 600 USD per adolescent pentru programe de prevenție și sprijin psihologic Agenția Națională Antidrog raportează că aproape 10% dintre liceeni au consumat substanțe interzise cel puțin o dată. Datele arată că vârsta medie de debut sub 13 ani pune România într-o situație dificilă, comparativ cu țări precum Germania sau Franța, unde intervențiile eficiente au menținut acest procent sub 5% în rândul tinerilor. În România, cheltuielile publice pentru prevenție sunt mult sub acest nivel, iar numărul tinerilor internați în centre specializate a crescut cu peste 70% în ultimii cinci ani. Alexandra Dobre, director general adjunct DGASPC Sector 2 Oficial ne merge bine! Poveștile consumatorilor de stupefiante, sfârșite de multe ori tragic și mediatizate de presă, au răscolit confortul de moment al autorităților, uitând apoi că adicțiile ar trebui trecute și discutate la priorități de siguranță națională. Pe principiul, mai bine mai târziu decât niciodată, Bucureștiul are șansa de a avea primul centru de tratare a adicțiilor. Clădirea, care va fi administrată de DGASPC, Sector 2 , se află în Strada Carotenilor, nr. 21 -23, în Sectorul 2 – și urmează să fie consolidată, extinsă cu un etaj și reconfigurată, pentru a putea fi adaptată pentru acest tip de de servicii. „Noi continuăm să lucrăm la ceea ce înseamnă strategia locală de prevenire a consumului de droguri, care va intra în forma finală în Consiliul Local spre aprobare, vineri, 29 august. Am avut deja dezbaterea publică, la care au fost invitați și au participat toți factorii importanți în zona asta, de la organizații neguvernamentale, instituții ale statului, atât la nivel local, cât și la nivel central, diferite persoane fizice cu expertiză în acest domeniu. Nu există la nivel de București astfel de centre care să aparțină statului. Suntem zero, nu există nici măcar unul. Eu cred că, dacă lucrurile vor merge așa cum trebuie, anul viitor, pe vremea aceasta vom avea primii beneficiari înscriși la centrul nostru”, a declarat Alexandra Dobre, director general adjunct DGASPC Sector 2 pentru Gândul. Ce prevede concret strategia primului centru de reabilitare din București? Proiectul din Sectorul 2 se dorește a fi unul revoluționar la nivel de capitală. Realitatea arată că ar veni într-un moment dureros și provocator pentru familiile în care, cel puțin un membru, se confruntă cu dependența consumului de stupefiante. Primul centru de adicții, gândit să-și desfășoare activitatea în Sectorul 2, își propune să aibă o strategie integrată, care să țină cont de nevoile consumatorului, dar și de cele ale aparținătorilor, care trăiesc de multe ori un adevărat calvar, pentru a-i ajuta pe cei dragi, căzuți pradă drogurilor. Interlocutoarea Gândul susține că nu vrea ca acest proiect să fie o simplă strategie care dă lecții, ci o abordare de perspectivă care să ofere sprijin concret, sperând să fie un model de bună practică și pentru alte comunități. „Ne propunem să desfășurăm programe educaționale în școli, adaptate diferitelor vârste, cu scopul de a preveni consumul de droguri și de a întări sănătatea emoțională a elevilor. Vom organiza ateliere cu activități sportive, artistice, recreative, dar și sesiuni de mentorat pentru adolescenții vulnerabili. Ne dorim să derulăm campanii interactive, în care părinții să conlucreze cu elevii și cu profesorii, pentru că de multe ori această relație este uneori scindată și încercăm să îi reconectăm unii cu ceilalți. Pentru familii, strategia presupune workshop-uri dedicate părinților, în special celor care se confruntă cu situații dificile sau provin din medii vulnerabile. Vom elabora ghiduri de educație parentală și, de asemenea, mamele aflate în risc vor putea beneficia de sprijin. La nivel comunitar, vom organiza campanii de informare în cartiere vulnerabile și de asemenea, vom vom face o platformă online anonimă, care va fi pusă la dispoziția celor care au nevoie de sprijin, informații sau consiliere directă. Strategia include și ateliere care vor promova sănătatea mintală și alternative la consumul de substanțe. Practic, este o strategie care nu dă lecții, ci oferă sprijin concret. Sperăm să fie un model de bună practică și pentru alte comunități. Chiar am văzut că sunt și alte sectoare care ne urmează în acest demers și care încep să discute pe marginea unei strategii locale, după ce doi am lansat asta”, mărturisește Alexandra Dobre. „Ne dorim ca acest centru să găzduiască în permanență beneficiari” Centrul de reabilitare pentru persoane cu adicții va găzdui simultan 20 de băieți, cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani, care vor primi tratament, terapie psihologică, activități ocupaționale și sprijin pentru reintegrarea în societate, fără a recidiva. Alexandra Dobre, director general adjunct DGASPC Sector 2, recunoaște că planul dorit este acela ca acest centru să devină unul de permanență, cu șanse totale de reabilitare pentru tinerii care ajung în zona dependențelor. Planul trebuie însă adaptat la cadrul legislativ actual. „Este gândit ca un centru rezidențial de reabilitare, dedicat sprijinirii tinerilor. Teoretic, ar fi exclusiv pentru băieți, pentru că nu pot fi tratați laolaltă băieții și fetele. Raționamentul pentru care am ales să fie unul dedicat pentru băieți a fost unul legat de statistică, în sensul în care băieții sunt într-un număr mai mare dependenți de substanțe psihoactive. În primul rând, centrul se va adresa băieților cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani, care vor avea recomandare medicală de reabilitare. Centrul va putea găzdui simultan
Exclusiv | Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă
La doar câteva zeci de metri de Vama Siret, o societate comercială a construit, încă din luna decembrie a anului 2024, o cale de acces și o parcare, fără autorizație. În cauză a fost deschis și un dosar penal pentru efectuarea de „lucrări neutorizate în zona drumului public”, iar riscul de producere a unor accidente a fost unul major. În același timp, construirea acestei căi de acces a dus și la crearea unor blocaje rutiere, iar Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a intervenit pentru reintrarea în normalitate. Gândul prezintă informații în exclusivitate legate de acest caz alarmant și o cronologie a „evenimentelor” care au pus în pericol siguranța circulației, la doi pași de Vama Siret. Societatea acuzată de efectuarea unor lucrări neautorizate este North Building Invest din județul Suceava. North Building Invest are ca obiect de activitate „Lucrări de construcții a cladirilor rezidențiale și nerezidențiale”, dar deține în zona respectivă și un centru comercial/restaurant. Potrivit termene.ro, societatea a fost înregistrată în anul 2022 și avut, în medie, un singur angajat. La jumătatea lunii august 2025, potrivit informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, Poliția Rutieră Suceava a trimis către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași – spre știință și către Secția de Drumuri Naționale Suceava – o solicitare de amplasare a unor parapeți de protecție de tip New Jersey în dreptul unui acces rutier executat pe DN 2, la poziția kilometrică 481 + 763, „partea dreaptă, astfel încât circulația auto și pietonală să nu se mai desfășoare pe acea cale (până la intrarea în legalitate de către beneficiar)”. La poziția kilometrică menționată în solicitarea Poliției Rutiere a fost amenajat un acces rutier auto direct în DN 2, iar suplimentar au fost efectuate și alte lucrări de construire – o parcare -, beneficiar fiind societatea North Building Invest. În adresa trimisă către Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași se menționează că la IPJ Suceava – Serviciul Rutier se află în lucru un dosar penal, aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, iar cercetările se efectuează sub aspectul săvârșirii de către societatea North Building Invest, a infracțiunii de „efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public”. Potrivit reprezentanților Poliției Rutiere Suceava, instalarea de parapeți de protecție de tip New Jersey în acea zonă este absolut necesară, „pentru a întâmpina producerea unor evenimente negative la nivel rutier”. Parcare cu cale de acces la DN 2. Amendă primită de North Building Invest Documentarea realizată de Gândul în acest caz îngrijorător a scos la lumină informații din „culise”, prezentate în exclusivitate. La sfârșitul anului 2024, Secția Drumuri Naționale – Suceava, aflată în subordinea CNAIR, a constatat că North Building Invest a construit, fără a avea autorizație, o parcare cu cale de acces la DN 2. Societatea a fost înștiințată că lucrările au fost efectuate fără autorizațiile necesare, fiind transmiși pașii necesari pentru intrarea în legalitate și posibilele sancțiuni pentru nerespectarea legislației în vigoare. Au trecut mai multe luni, și – în luna mai 2025 – North Building Invest a fost amendată cu 2.000 de lei. Amenda a venit „la pachet” și cu somația de intrare în legalitate/desființare a accesului și aducere a terenului la starea inițială. Încă o piesă în puzzle – Emiterea autorizației de amplasament După ce au fost amendați, reprezentanții North Building Invest au depus documentele necesare la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași (CNAIR SA), și a fost emisă – în luna iulie – o autorizație de amplasament pentru „Amenajare acces din DN 2 (E85) complex comercial existent – Amenajare cale de acces rutier în zona DN 2 la km 481+766 dreapta; pozițiile km aferente parcelei: km 481+716 – 481+773 dreapta, loc. Siret, jud. Suceava”. În conformitate cu OG 43/1997 – 52. aliniat 1 (1), „Proiectarea, construcția sau amenajarea căilor de acces la drumurile deschise circulației publice se face potrivit legislației în vigoare de către cei interesați, în baza acordului prealabil și al autorizației de amplasare și/sau acces eliberate de administratorul drumului public și cu avizul poliției rutiere”. Potrivit OUG nr. 31 din 30 aprilie 2025 privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor, „pentru avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către toate entitățile emitente de avize și acorduri se interzice condiționarea emiterii avizelor sau acordurilor de obținerea prealabilă a altor avize sau acorduri, cu excepția avizului de oportunitate și a avizului arhitectului-șef”. După semnalul de alarmă tras de Poliția Rutieră Suceava, evenimentele se precipită În luna august, așa cum precizam la începutul acestui material, Poliția Rutieră Suceava a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași și a precizat că – până la intrarea în legalitate a beneficiarului North Building Invest – trebuie amplasate, în termen de 10 zile, parapete de protecție tip New Jersey în dreptul accesului rutier executat în zona drumului național DN 2. Amplasarea parapeților de protecție, au precizat reprezentanții Poliției Rutiere Suceava, era absolut necesară, „pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente negative la regimul rutier, evenimente care ar putea fi generate sau influențate de utilizarea unei căi de acces neautorizate/neamenajate cu nerespectarea prevederilor legale”. North Building Invest nu a obținut, așa cum prevede legea, și avizul Poliției Rutiere Suceava, aviz obligatoriu într-un astfel de caz. Chiar dacă North Building Invest a depus documente și a obținut o autorizație de amplasament, avizul Poliției Rutiere este esențial, numai că acest aviz nu a fost dat. Soluție tranșantă pentru rezolvarea „ecuației” Conform informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, „ecuația” a fost rezolvată de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR și DRDP Iași, pentru că prevederile OUG 195/2002 (R) sunt foarte clare. „În scopul asigurării desfășurării în condiții de siguranță a circulației pe drumurile publice, poliția rutieră poate solicita administratorului drumului public executarea sau, după caz, desființarea amenajării rutiere”, se arată în ordonanța de urgență. În consecință, DRDP Iași are obligația – până la intrarea în legalitate a beneficiarului North Building Invest, respectiv până la obținerea avizului de la Poliția Rutieră Suceava – de a bloca accesul rutier la DN
Visul „casă, dulce casă”, transformat în chirie pe viață „Orice se poate întâmpla în piața imobiliară. Nu toți dezvoltatorii sunt rechini”
Probleme imobiliare noi, la vremuri noi! Cam așa s-ar putea rezuma soarta domeniului imobiliar în România lui 2025, când visul de a avea o locuință proprie începe să rămână și mai mult o dorință neîmplinită. Sau, în cazul în care reușești să-ți achiziționezi un spațiu al tău, asta te transformă într-un datornic pe viață băncilor și statului. În timp ce ”ordonanța austerității” i-a dus pe români la următorul nivel de disperare, expresia „casă, dulce casă” devine încet, dar sigur, ”casă, chirie pe viață”. Antoanela Comșa, expert imobiliar, a declarat, într-un interviu pentru Gândul, că anul 2025 va fi unul dificil și provocator și din punct de vedere imobiliar, iar românii vor opta din ce în ce mai mult pentru apartamentele vechi sau se vor orienta spre zona chiriilor, o decizie considerată a fi mai practică în actuala conjunctură. La Primăria Capitalei continuă „tradiția rechinilor imobiliari” lăsată de Nicușor Dan Cât despre Bucureștiul administrat până de curând de Nicușor Dan, actualul președinte al României, expertul imobiliar mărturisește că Stelian Bujduveanu, primarul general interimar, continuă tradiția lăsată de predecesorul său, aceea de a nu semna pentru PUZ-uri. Antoanela Comșa susține că aceste blocaje de construcție impuse în București nu au dus, în toți acești ani, la nimic bun, în Capitală construindu-se în continuare într-un ritm haotic. „Din păcate, Bucureștiul nu s-a schimbat față de ultima noastră discuție, în sensul în care domnul primar interimar continuă politica domnului președinte Nicușor Dan. Mai exact, tot nu se semnează, tot nu avem PUZ-uri puse pe ordinea de zi. Chiar citeam un comentariu al domnului primar de la Sectorul 6 care spunea că va intra la vot Codul Urbanismului, pentru că el este, de altfel, un jalon în PNRR și ar fi trebuit să fie, atenție, aprobat încă din primul trimestru al anului 2024. Suntem în curând la finalul anului 2025, deci oricum trebuie să intre la vot. Poate că prin acest Cod al Urbanismului se vor mai lămuri câteva din lucruri, cine, cum, ce aprobă, vom vedea. Mulți dezvoltatori insistaseră ca PUZ-urile să treacă la sector. Acest blocaj nu aduce nimic bun, iar eu nu sunt de acord ca acest lucru să depindă total de un singur om. Trebuie să ne gândim la următorul lucru, și anume că nu vrem să lăsăm toată puterea în mâna unei singure entități, pentru că niciodată nu știi cine va fi acea persoană. Lucrurile trebuie să fie cumva făcute, astfel încât să poată să decidă o majoritate. Eu sunt prima care spune că Bucureștiul s-a dezvoltat haotic. Partea proastă este că acest blocaj face, din păcate, să se dezvolte în continuare haotic. Adică, nu s-a întâmplat nimic bun, în ciuda acestui blocaj în București. Cred că trebuie să mergem în direcția în care să avem o legislație foarte clară care să ne spună «domnule, ai voie să construiești de la A până la B în culoarea C, atâtea etaje etc». Nu s-a schimbat nimic. Avem poate Sectorul 6, unde domnul Ciucu (n.r. – primarul Ciprian Ciucu) este, din punctul meu de vedere, un om care știe să găsească calea de mijloc, pentru că nu vă închipuiți că în Sectorul 6 se autorizează ușor. Pe de altă parte, vă spun că sunt sectoare, și nu vreau acuma să dau nume neapărat, în care s-a depus documentația în vederea obținerii unei edificări anul trecut și s-a obținut anul acesta. Cred că trebuie să înțelegem că, totuși, nu toți dezvoltatorii imobiliari sunt «rechini». Din păcate, astăzi, cei care sunt corecți stau și așteaptă, și bat pe la uși, tocmai pentru că sunt corecți și doresc să facă lucrurile cum trebuie. Pe când, cei care ocolesc legea în continuare găsesc chichițe și găsesc portițe, și fac în așa fel încât să nu respecte legislația„, a spus Antoanela Comșa. „Este vorba de strategia fiecăruia și de decizia fiecăruia ce face cu banii proprii” Expertul imobiliar susține că 2025-2026 vor fi ani austeri, cu taxe și cu impozite noi, ceea ce va impacta direct și zona imobiliară. Antoanela Comșa mărturisește că vom vedea o presiune pe chirii, pentru că orașele mari totuși atrag clienți ai imobiliarelor și ei vor decide să stea în chirie. Cu toate acestea, expertul în imobiliare a explicat că nevoia de locuire există și că în luna iulie a acestui an au fost înregistrate tranzacții record pe piața imobiliară. „Dobânzile nu vor scădea, pentru că avem o inflație mare. Vedem o inflație în creștere, ceea ce împiedică scăderea dobânzilor și atunci lumea va avea o problemă și în a accesa un credit ipotecar. Pentru că piața imobiliară ne spune că 60% din tranzacții se fac cu fonduri proprii, dar cei 40% erau tocmai acești clienți care nu au niște venituri foarte mari și care cumpărau proprietăți situate cumva mai la periferie. Pe de altă parte, există totuși un paradox, deoarece anul acesta am văzut în luna iulie tranzacții-record. De ce? Pentru că, pe de o parte, mai avem ceva bani în piață anul acesta și probabil în prima lună a lui 2026, în sensul în care impozitul pe dividende crește de la 10 la 16%, ceea ce înseamnă 60%. Companiile își vor distribui dividende destul de mult pentru primele nouă luni. Tot ce va fi la septembrie 2025 se va distribui clar pentru a economisi o diferență de 60%. Și atunci banii aceștia probabil nu toată lumea îi va duce pe bursă sau nu toată lumea îi va duce pe titluri de stat, ci vom vedea și achiziții de imobile, investiții în piața imobiliară. Nevoia de locuire există. Partea proastă este că, probabil, mulți se vor mai duce și pe piața de apartamente vechi, care au problemele pe care le au cu pierderile de căldură, cu faptul încălzesc de la sistemul centralizat. Și, cel puțin în București, tot citim avarie, avarie, la nu știu câte sute de apartamente din sectorul X, Y sau Z, care rămân fără apă caldă sau fără căldură. Și atunci nu este neapărat un lucru bun să achiziționezi în grabă ca și investiție un apartament într-un
Jaful Național – Microbuze electrice. Top 10 județe care au plătit prețuri astronomice pe bucată. Pe ce loc se află județul premierului Ilie Bolojan
Când România a început să investească, cu bani din PNRR, în microbuze școlare electrice, planul părea simplu. Fiecare județ urma să primească vehicule moderne pentru elevi, la un preț corect, estimat de Comisia Europeană la 78.000 de euro pe bucată. Dar realitatea românească a demonstrat că același model de microbuz poate costa și dublu, în funcție de județ. În Olt, fiecare microbuz de 16+1 locuri a ajuns să coste peste un milion de lei, aproape dublu față de Sălaj, unde același vehicul a fost achiziționat cu 590.000 de lei. Diferența nu stă în baterii, scaune sau dotări, ci în modul în care au fost concepute și evaluate licitațiile de către autoritățile locale. România avea la dispoziție 250 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice. Comisia Europeană estimase un preț mediu de 78.000 de euro pe vehicul. În teorie, toți elevii ar fi trebuit să călătorească în microbuze moderne, eficiente și ecologice. În realitate, cu aceeași sumă, statul a cumpărat doar 1.300 de microbuze, iar prețurile au depășit de două, chiar de trei ori, estimarea inițială. Potrivit ReporterIS, firma Aveuro Internațional din Prahova a câștigat peste 50% dintre licitații. Patronul ei, Vlad Papuc, fiul Rodicăi Papuc, apropiată a baronului local Iulian Dumitrescu, judecat pentru corupție, a reușit să transforme licitațiile publice cu Consiliile Județene din țară într-o afacere profitabilă pentru firma sa. Potrivit investigației citate, microbuzele marca Ford sau Mercedes-Benz sunt cumpărate de Aveuro cu aproximativ 90.000 de euro, dar vândute autorităților cu prețuri care depășesc 200.000 de euro. Carosajul, transformarea microbuzului în versiunea „școlară”, pare să fie singura modificare majoră operată de firma prahoveană. Schema a funcționat aproape identic în toate județele. Caiete de sarcini, competiție redusă, prețuri amețitoare și contracte repetate acordate aceleiași companii. Indiferent de culoarea politică a președintelui Consiliului Județean – PNL, PSD sau UDMR – rezultatul a fost același: prețul microbuzelor diferă în funcție de județ, dar cu aceleași dotări. Top 10 județe cu cele mai scumpe microbuze Gândul a analizat datele disponibile pe Termene.ro și a întocmit un top al județelor/ localităților care au plătit cel mai mult pe un microbuz școlar electric. Valorile prezentate sunt fără TVA. 1. Olt – 1.313.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Olt s-au achiziționat 20 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.260.000 lei. Un microbuz a costat de 3,4 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Olt: Marius Oprescu – PSD Sursa: Facebook/ PSD Olt 2. Prahova, comuna Dumbrăvești – 1.230.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În comuna Dumbrăvești din Prahova s-a achiziționat un singur microbuz. Deși cu aceiași bani s-ar fi putut cumpăra 3 microbuze. Microbuzul a costat de 3,2 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Prahova: Virgiliu Daniel Nanu – PSD Sursa: Facebook/ CJ Prahova 3. Mureș – 1.213.131 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Mureș s-au achiziționat 7 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 8.491.917 lei. Un microbuz a costat de 3,1 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Mureș: Péter Ferenc – UDMR Sursa: Facebook/ Péter Ferenc 4. Gorj- 1.131.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Gorj s-au achiziționat 27 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 30.537.351 lei. Un microbuz a costat de 2,9 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Gorj: Cosmin Popescu – PSD Sursa: Facebook/ Comsin Popescu 5. Satu Mare- 1.113.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Satu Mare s-au achiziționat 3 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 3.339.000 lei. Un microbuz a costat de 2,8 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Satu Mare: Pataki Csaba – UDMR Sursa: Facebook/ Pataki Csaba 6. Iași – 1.014.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Iași s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.364.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Iași: Costel Alexe – PNL Sursa: Facebook/ Costel Alexe 7. Vaslui – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Vaslui s-au achiziționat 6 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 6.078.078 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Vaslui: Ciprian Ionuț Trifan – PSD Sursa: Facebook/ Ciprian Ionuț Trifan 8. Suceava – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Suceava s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.338.338 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Suceava: Gheorghe Șoldan – PSD Sursa: Facebook/ Gheorghe Șoldan 9. Maramureș – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Maramureș s-au achiziționat 31 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 31.403.403 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Maramureș: Gabriel Valer Zetea – PSD Sursa: Facebook/ Gabriel Valer Zetea 10. Constanța – 1.013.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Constanța s-au achiziționat 5 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 5.065.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Constanța: Florin Mitroi – PNL Sursa: Facebook/ Florin Mitroi Sălajul, cel mai mic preț pe un microbuz identic cu cel de la Iași sau Olt Dacă județul Olt conduce detașat topul, plătind peste 1,3 milioane de lei pentru fiecare microbuz, la polul opus se află județul Sălaj, care a reușit performanța de a cumpăra 51 de microbuze identice de 16+1 locuri la doar 590.000 de lei pe unitate, fiind cel mai mic preț înregistrat de firma Aveuro în licitațiile cu CJ-urile pentru microbuzele școlare, potrivit datelor de pe Termene.ro. Întrebarea care se pune este simplă. Cum de Olt și Iași plătesc aproape dublu față de Sălaj pentru același microbuz de 16+1 locuri? Datele disponibile în SEAP arată că microbuzele sunt identice. Diferența nu este
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Numărul nunților scade, prețul crește. Scade și apetitul pentru participare. Cât mai costă un meniu, ce provocări financiare aduce fericitul eveniment
Schimbările economice și financiare, dar și cele sociale par să schimbe și relațiile de cuplu, care în trecut duceau, în cele mai multe cazuri, la oficializarea relației. Tinerii se gândesc acum de două ori înainte să se căsătorească, iar unul dintre motive este legat de banii pe care trebuie să-i scoată din buzunar, într-o perioadă în care se vorbește de criză, inflație, taxe tot mai mari, demiteri și instabilitate. În 2025, o nuntă cu 100 de invitați ajunge să coste, în medie, între 20.000 și 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Saloanele de evenimente percep tarife între 100 și 200 de euro de persoană. La aceste costuri se adaugă muzica, foto și video, îmbrăcămintea, florile, taxe pentru cununia religioasă și cea civilă, care însumează cel puțin 10.000 de euro. În funcție de preferințe, de numărul artiștilor doriți în cadrul evenimentului, prețurile cresc exponențial. Mai mult decât atât, sunt situații în care bugetul alocat pentru nuntă crește foarte mult din cauza presiunii sociale. Nici numărul invitaților care vin la petrecerea de nuntă nu mai este la fel de mare ca în trecut, tot din cauza banilor pe care trebuie să îi aloce pentru un astfel de eveniment. Pentru mulți, darul de nuntă și cheltuielile suplimentare pentru ținute, coafor și machiaj pot fi o presiune financiară prea mare. Alina s-a căsătorit în urmă cu 10 ani și spune că a investit mult în evenimentul său la acea vreme. Acum, însă, prețurile s-au dublat, iar căsătoria urmată de petrecere a devenit pentru multe cupluri un lux. „Noi am făcut acum 10 ani nunta și am cheltuit destul de mult. E o investiție și nu știu cât profit ai. Dacă pui la calcul tot, sunt mulți bani. De curând, o prietenă a fost nașă și a cheltuit foarte mulți bani pe rochie, coafor, machiaj, lumânări, dar. E destul de mult în comparație cu salariile de astăzi. Am auzit tot mai mulți tineri din jurul nostru care sar peste petrecere și fac doar în familie, din cauza costurilor. Foarte puține nunți sunt anul acesta„, a spus femeia. Mai puține nunți din cauza nesiguranței financiare? Ana Haralambie, organizator al Târgului Ghidul Miresei, a declarat, pentru Gândul, că teama unor schimbări majore în contextul economic și financiar actual pune cuplurile care vor să își oficializeze relațiile în fața întrebării dacă acum mai este momentul să programeze o petrecere de nuntă în care trebuie să investească mulți bani. „2026 este un an greu. Schimbările pe care le vedem în jurul nostru, naționale și internaționale, se resimt. Inerția pe care o au organizările și evenimentele acum este destul de mare. Oamenii spun: «Hai că mai stăm puțin. De ce să ne grăbim? Hai să vedem ce mai este». Un an foarte greu, un an în care deciziile se iau destul de târziu, adică mult mai aproape de momentul evenimentului. Pe de o parte este de înțeles, având în vedere multitudinea de evenimente și contexte care s-au derulat în ultimii ani. La această nesiguranță contextuală, atitudinea generală este: «La câte s-au întâmplat în ultimii ani, ce va mai veni? Hai să nu ne grăbim. Mai avem timp. Mai stăm puțin»”, a explicat Ana Haralambie. „Tehnologia a invadat industria nunților” Chiar dacă față de anii trecuți sunt mai puține cupluri care vor o căsătorie tradițională, cu ținute elegante, petrecere și mulți invitați – după oficializarea de la primărie și ceremonia de la biserică plină de simbolism -, ofertele pentru organizarea nunții perfecte sunt pentru toate gusturile și buzunarele. Începând cu anul 2025, și trendurile s-au schimbat. Cei care se căsătoresc vor ca evenimentul să fie în ton cu noile tehnologii. Astfel, bugetul alocat pentru nuntă crește și mai mult. „Asistăm la mai multe direcții pe care o iau trendurile, în paralel și independent una de alta. Nu există niciodată un singur curent. Întotdeauna vor fi persoane care își doresc opulență, eleganță și vor fi persoane la polul opus. În momentul de față asistăm la o invazie în industria nunților și în organizarea evenimentelor private a tehnologiei. Nu neapărat bazată pe inteligența artificială, dar și bazată pe inteligența artificială. Avem roboți la intrare, avem colțuri foto care sunt gestionate de inteligența artificială. Au început să apară tot felul de elemente electronizate. Un exemplu este aranjamentul de pe masa invitaților, care poate fi interactiv, pe leduri. Avem și holograme”, a precizat Ana Haralambie. „S-a schimbat mentalitatea” Psihologii spun că nunta devine o opțiune facultativă și pentru că mentalitatea s-a schimbat. Mulți preferă să se căsătorească într-un cadru restrâns sau pur și simplu vor un parteneriat fără acte. „Este un contract emoțional. Este o scenă în care ambii parteneri își desfășoară proiecțiile și nevoile. Pentru unele persoane, sunt mai importante aspectele sociale. Deci, căsătoria are valoare socială și are valoare de imagine. S-a schimbat mentalitatea. De la o mentalitate comunitară, în care membrii unei comunități sunt în relații asumate de căsătorie, spre o mentalitate în care individul este pus în prim plan. Individualismul este un concept american pe care noi l-am integrat foarte bine în societate și care, în mentalul românesc, pare că face sens. Nu ne obligă nimeni să avem o căsătorie somptuoasă, tradițională, ritualică. Este o chestiune de alegere. Pot să mă căsătoresc cu un om fără să am o nuntă mare și costisitoare. Contează conceptul în sine”, a explicat psihologul Anca Elena Boalcă. Potrivit unui studiu realizat de Unlock, 37% dintre români spun că anul acesta vor merge la mai puține nunți sau nu vor merge deloc, iar 32% dintre respondenți nu mai consideră căsătoria o prioritate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele
România, corporație de mâna a doua. Care sunt efectele terapiei de șoc a CEO-ului Bolojan. Apare lipsa perpectivelor, dar și sentimenul de neputință
Daca am reduce România anului 2025 la granițele unei corporații, printr-un simplu exercițiu de imaginație, am descoperi o țară transformată într-o firma de mâna a doua, în care „CEO-ul” Ilie Bolojan taie și spânzură, etichetează, marginalizează și își sperie subordonații. Nicio zi fără disponibilizări, fără tăieri de salariu sau amenințări răstite. Toate, la limita abuzului psiho-emotional. Imediat după ce a câștigat mandatul de președinte, Nicușor Dan a lansat un slogan care a devenit viral pe rețelele sociale: „De mâine, la muncă!” Entuziasmul din societate a continuat și în momentul numirii noului premier. Ilie Bolojan avea deja țesută o legendă a omului sinonim cu eficiența. Pe grupurile de Whatsapp ale angajaților din diverse companii devenise foarte populară o „memă” cu Bolojan. Românii au râs ce au râs, apoi s-au întors la muncă. După care au început alarmele: Demiteri, tăieri de salarii, tăieri de sporuri, restructurări… În „corporația” România, ținta principală a CEO-ului Bolojan a devenit angajatul său direct: bugetarul – vinovatul de serviciu. „Mai merge pus și biciul”, era sfatul generos al fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, cu privire la creșterea performanței în sistemul de stat. Asta înainte să ne dezvăluie cum stă treaba cu șpaga de supraviețuire, pe care chiar el a dat-o, cu smerenie, timp de opt ani. Cu poporul la psiholog… Psihologul consultat de Gândul mărturisește că stresul, anxietatea, oboseala psihică sunt doar câteva dintre efectele adverse și repercusiunile acestei perioade, în care angajații din sistemul public – inamicii numărul unu ai lui Ilie Bolojan – se confruntă zi de zi cu nesiguranța locului de muncă, dar și cu anunțuri de „breaking news” care le scad credibilitatea, stima de sine și productivitatea în câmpul muncii. „S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, cum influențează acest climat de nesiguranță permanentă viața oamenilor, dar și productivitatea muncii în instituțiile statului. „După ultimele evenimente care au dus schimbări majore în viața societății și dinamicii fiecarei familii și individ, s-au putut observa efecte psihologice care pot avea consecințe negative de lungă durată, atât la nivel individual, cât și la nivel de grup /familie / job etc. Unul dinte cele mai pregnante efecte este cel emoțional, prin apariția gândurilor intruzive, legate de incertitudine. S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă sau scăderea veniturilor care pot duce la un stres cronic. Oamenii simt că nu mai pot avea certitudine și sentimentul de control, care ne ajută să funcționam echilibrat. În aceste condiții, apare lipsa perspectivelor, dar și sentimenul de neputință, randament mai scăzut și bineînțeles lipsa motivației. Adică, pierderea propriei valori a muncii depuse. După cum bine știm, stresul financiar și profesional duc la o stare de irascibilitate și la apariția conflictelor, atât în raport cu colegii, dar mai apoi se poate extinde și în viața personală. Munca angajaților într-un mediu nesigur, legat de jobul pe care îl au, și de scăderea veniturilor, va duce la nivelul comportamental la scaderea productivității, iar implicarea nu va mai fi la același nivel. Noi oamenii, suntem construiți să avem un sentiment de siguranță, atât la locul de muncă, cât și în relațiile sociale”, a explicat psihologul. Cum îi ceartă CEO-ul Bolojan pe profesori Printre categoriile profesionale cele mai afectate de măsurile Guvernului Bolojan sunt profesorii. Aceștia amenință cu greva generală, chiar din prima zi de școală. „CEO-ul” Ilie Bolojan nu pare deloc sensibilizat de „angajații săi” care se revoltă și le-a transmis un „memo” prin care se plânge de rezultatele lor slabe. „Statul român nu mai poate continua abordările pe care le-a avut”, a transmis premierul Ilie Bolojan profesorilor, în contextul protestelor anunţate faţă de măsurile fiscal-bugetare. „Au scăzut normele didactice ale profesorilor, a scăzut numărul de copii în clasă şi au crescut şi salariile, fără însă a se vedea şi o îmbunătăţire globală a sistemului de învăţământ”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24. În această săptămână, o învățătoare din Timiș a aflat că în urma măsurilor luate de guvern, postul ei a fost desființat. A ieșit din biroul directorului școlii care îi dăduse vestea, a făcut AVC și a murit. Psiholog: apare frica și gândul intruziv «Oare ce voi face ?» Psihoterapeutul Ana Bogdan explică apariția sentimentului de frică, dat de gânduri care proiectează scenarii negative și care duc la o oboseală psihologică și o lipsă de concentrare. „Performanța și implicarea sunt legate de recunoașterea financiară, scăderea salariului poate fi percepută drept o lipsă de apreciere și implicit scade motivația. Salariul reprezintă o ancoră de certitudine, de acoperire a nevoilor de bază și a planurilor de viitor – vacante, proiecte viitoare, strângere de economii etc. Altfel, apare sentimentul de frică, dat de instabilitate și gândul intruziv «Oare ce urmează? Ce voi face ?» Aceste gânduri proiectează scenarii negative care duc la o oboseală psihologică. Angajații se simt amenințați și atunci poate declanșa o stare de stres cronic, gânduri intruzive care duc la lipsa somnului și o stare de oboseală. Pot apărea conflicte între angajati, unii dintre ei se pot sabota sau pot apărea conflicte de putere. Efectele negative sunt, atât asupra oamenilor, dar și a muncii lor. Scade eficiența muncii, apărând plafonarea și stagnarea. Viața socială se poate reduce și ea, pe fondul stării psihologice negative și bineînteles efecte asupra sănătații fizice – dureri de cap, tulburări de somn, probleme gastrointestinale legate de stres – dar și efecte psihologice – stres, depresie, atacuri de panica, anxietate”, a explicat psihoterapeutul. De la „Bolojan Eficientul” la „Ilie Sărăcie” Nesiguranță. Concedieri. Tăieri de salarii. Un scenariu care începe să devină apanajul României de astăzi. Ilie Bolojan, un premier care nu crede în populisme, atunci când vine vorba să-și scadă și propriul salariu, dar care taie cu frenezie din lefurile angajaților, pentru a salva deficitul. Ironia sorții, într-o țară în care oamenii plătesc din propriul buzunar huzurelile politice din ultimii mulți ani, Traian Băsescu așteaptă să-și primească înapoi vila de protocol și drepturile retrase ca urmare
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un