Economia Japoniei încetinește, dar un sector explodează: creștere de 19,3% într-un an
Produsul Intern Brut (PIB) al celei de-a patra economii mondiale a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie față de trimestrul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, arată Le Figaro. Este însă o încetinire față de creșterea de 0,5% înregistrată în primul trimestru și față de așteptările analiștilor consultați de Bloomberg, care anticipau o creștere stabilă de 0,5%. Impactul prăbușirii yenului Economia niponă „a rezistat bine, chiar dacă perturbările aprovizionării cu țiței provocate de conflictul care implică Iranul au afectat conjunctura economică”, nota acesta. Inflația, excluzând produsele alimentare proaspete, a accelerat din nou, ajungând la 1,6% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, alimentată de creșterea puternică a prețurilor la energie. Japonia este extrem de dependentă de importurile de hidrocarburi. În plus, prăbușirea yenului, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani față de dolar înaintea recentei intervenții comune a Statelor Unite și Japoniei pentru susținerea monedei nipone, crește costurile importurilor. Yenul slab reprezintă însă un avantaj pentru companiile japoneze exportatoare, care au devenit mai competitive pe piețele internaționale și beneficiază, de asemenea, de explozia cererii pentru componente electronice destinate inteligenței artificiale. Astfel, exporturile Japoniei au înregistrat în iunie cea mai rapidă creștere din noiembrie 2022, avansând cu 19,3% într-un an, susținute atât de vânzările de echipamente pentru producția de semiconductori, cât și de deprecierea yenului. Măsuri de sprijin Pe plan intern, Tokyo a încercat să contracareze presiunile inflaționiste. După un amplu plan de relansare adoptat la sfârșitul lui 2025 și reduceri fiscale importante pentru energie, guvernul premierului Sanae Takaichi a adoptat în primăvară noi măsuri de sprijin pentru consumul gospodăriilor. Takaichi a anunțat, de asemenea, la sfârșitul lunii iulie, că guvernul său va reduce drastic taxa pe consum pentru produsele alimentare, de la 8% la 1%, începând din aprilie anul viitor, pentru a combate și mai mult inflația. Un alt factor favorabil în al doilea trimestru a fost creșterea susținută a salariilor, sprijinită de rezultatele solide ale companiilor și de o piață a muncii tensionată. Salariile nominale au crescut cu 3,4% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans de 3,3% în mai, cu mult peste rata inflației. „Efectele nefavorabile ale prețurilor ridicate ale țițeiului ar trebui să se estompeze, iar cercul virtuos dintre venituri și cheltuieli ar trebui să se consolideze treptat”, a estimat la sfârșitul lunii iulie Banca Japoniei.
Nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei: Cristian Bușoi dezminte informația privind exportul gratis de electricitate
Invitat joi seara la Antena 3 CNN, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a vorbit despre criza din energie. Întrebat dacă România dă energie gratis Moldovei, Bușoi a răspuns că „nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei”. Energia, exportată „la prețul pieței” „Am dat energie la prețul pieței. Întotdeauna la prețul pieței”, a continuat el. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, „lucrurile acestea s-au explicat și s-au spus de mult. Ele amplifică o anumită retorică din zona domnului Georgescu, din zona partidelor extremiste”. Bușoi dezminte „falsa propagandă” „Am mai avut ocazia să vorbesc de-a lungul momentelor tensionate ale anului 2024-2025. Și atunci, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost această falsă propagandă că am dat electricitate gratis Ucrainei și Republicii Moldova. Nu, o dăm la prețurile pieței”, a adăugat el. De asemenea, „dacă, cumva am fi într-o situație de criză, chiar și la prețurile pieței, exporturile ar fi limitate sau chiar oprite. Știți prevederele din hotărârea de guvern. Lucrul acesta (n. r. – exportul de energie gratis) nu se întâmplă și, evident, nu se va întâmpla nici în continuare”, a conchis Cristian Bușoi.
Premieră: Ucraina a început să exporte drone. Ce armată va primi primele aparate construite de ucraineni
Ucraina a permis pentru prima oară exportul de drone de luptă către o armată străină, potrivit Nexta. Kiev-ul a aprobat în mod oficial livrarea a 2.000 de sisteme de drone de atac F10 către Forțele Armate ale Statelor Unite ale Americii. Compania ucraineană F-Drones a primit autorizație de la Serviciul de Stat pentru Controlul Exporturilor, a anunțat Interfax-Ucraina. Acesta este primul export oficial de drone, pregătite de luptă și produse în Ucraina. Anterior, s-a discutat doar despre livrări de tehnologie, piese sau componente separate. Uniunea Europeană și SUA doresc să profite de experiența Ucrainei în domeniu În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a devenit un expert de talie mondială în ceea ce privește utilizarea și fabricarea de drone. De asemenea, ucrainenii sunt recunoscuți pentru tehnicile de apărare în fața dronelor inamice. De aceea, SUA, țările bogate din Orientul Mijlociu și UE au apelat la ajutorul ucrainenilor pentru a-și întări armatele cu noile sisteme de drone. În cadrul UE s-a vorbit despre o alianță a dronelor care va implica mai multe țări europene. Unele dintre ele, precum Germania, au semnat deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Și România a negociat cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, în cadrul unui proiect finanțat cu 200 de milioane de euro prin SAFE.
România a înregistrat exporturi-record de medicamente, dar importurile depășesc de trei ori vânzările / Paradoxul pieței de medicamente românești
România continuă să înregistreze un dezechilibru major în comerțul exterior cu medicamente, în pofida unei creșteri semnificative a exporturilor în ultimii ani. Sunt concluziile unei analize a Institutului Național de Statistică, unde se arată că, în 2025, exporturile de produse medicale și farmaceutice au depășit pentru prima dată pragul de 2 miliarde de euro. Exporturile au crescut, dar sunt mult sub importuri Potrivit raportului, exporturile au ajuns la 2,138 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 10,7% față de anul anterior. Este al treilea an consecutiv în care exporturile cresc cu două cifre, însă ritmul s-a temperat semnificativ comparativ cu 2024, când avansul a fost de 58,5%. Cele mai mari valori lunare ale exporturilor au fost înregistrate în iunie (225,9 milioane euro) și octombrie (208,2 milioane euro). Cu toate acestea, nivelul exporturilor rămâne de peste trei ori mai mic decât cel al importurilor. România continuă să exporte în principal medicamente generice, mai ieftine, în timp ce importă volume mari de produse inovative, mult mai costisitoare. Importuri de aproape 7 mld de euro În 2025, importurile de produse medicale și farmaceutice au totalizat 6,7 miliarde de euro, în creștere cu 8,5% față de anul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial din acest sector a ajuns la 4,57 miliarde de euro, în creștere față de 4,25 miliarde de euro în 2024. Acesta reprezintă 13,9% din deficitul comercial total al României. Consumul de farmaceutice scade, dar profitul crește Evoluția deficitului este corelată cu expansiunea pieței farmaceutice interne, care depinde în mare măsură de importuri. În 2025, piața a crescut cu 10%, atingând 37,5 miliarde de lei (aproximativ 7,5 miliarde de euro). În schimb, consumul de medicamente a scăzut pentru al doilea an consecutiv, cu 1,5%, până la 699,5 milioane de cutii. Tendință pozitivă Deși exporturile de produse farmaceutice au înregistrat un avans constant în ultimii ani, diferența semnificativă față de importuri menține un deficit structural ridicat. Evoluția indică o consolidare a capacității de export, însă dependența de medicamentele importate continuă să apese asupra balanței comerciale a României.
Oana Țoiu, după Forumul de la Davos: România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde. Avem o problemă
„Deși anul acesta la Davos s-a vorbit mult despre securitate, conferința rămâne, în esență, despre economie și colaborare. Pentru că un comerț funcțional și corect este, în sine, și printre cele mai bune instrumente pentru a diminua riscurile de securitate”, a scris Țoiu într-o postare pe Facebook. Ministra de Externe a participat la sesiunea strategică Next-Generation Trade Facilitation de la Forumul Economic Mondial, unde au fost prezenți, de asemenea, miniștri ai comerțului și economiei din peste 10 țări de pe 4 continente, dar și liderii Organizației Mondiale a Comerțului și ai agențiilor economice ONU. „Într-o sală în care s-a discutat viitorul schimburilor comerciale, am susținut că deciziile geopolitice și nevoia legitimă de autonomie strategică a statelor remodelează și piețele. Soluția nu este protecționismul orb, ci diversificarea inteligentă a lanțurilor de valoare și a piețelor de desfacere”, a mai spus Țoiu. Ministra de Externe a mai prezentat și un aspect ce vizează România, respectiv dezechilibrele comerciale ale României. „România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde, un deficit de aproximativ 30 de miliarde de euro. Aici este o problemă dar nu se reglează doar prin politici interne, ci și printr-o diplomație economică activă. Putem deschide piețe noi pentru produsele românești iar menținerea dialogului economic și comercial devine esențial. Antreprenoriatul românesc are succes, merită și uşi deschise”, a conchis Oana Țoiu. România a fost reprezentată, la Davos, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete.
Horațiu Potra a vândut Ralfrole SRL, firma care vindea CARNE de TUN în Congo, cu 200 de lei. Tranzacția a avut loc înainte de Fuga în Dubai
Horațiu Potra și-a cedat afacerea care i-a adus anul trecut peste 2 milioane de lei profit cu doar câteva zile înainte de a părăsi România. Tranzacția a avut loc în februarie 2025, însă a fost publicată în Monitorul Oficial abia în luna octombrie, publică știripesurse.ro. Ralfrole SRL, cea mai profitabilă companie a lui Horațiu Potra, a fost vândută pe 7 februarie 2025, cu doar câteva zile înainte ca acesta să părăsească România cu destinația Dubai. Ralfrole SRL face parte din grupul de firme Ralf, care a transportat mercenari români în Congo. Compania a fost controlată de Potra printr-un offshore din Panama — Ralflore Inc. În 2019, societatea panameză s-a retras din acționariat, iar Horațiu Potra a devenit oficial unic asociat al firmei din România. Potra, care era unic asociat, și-a cesionat părțile sociale pentru suma simbolică de 200 de lei către Șerban Corina-Adela, retrăgându-se complet din firmă. Noul proprietar figurează și într-o altă societate cu posibile legături cu familia Potra – Hora Security Ralf SRL. În prezent, Horațiu Potra mai apare ca asociat în afaceri mai puțin performante decât Ralfrole SRL: Tropical Planet SRL, Rin Nona Business Investments SRL, GPH Legion Africa Role SRL, Ralfrole Japgo Sanitar SRL, Artopho Transilvania SRL, Porta Team Med SRL și Standovla Transilvania SRL, se arată în documentația jurnaliștilor. În februarie, Potra a părăsit România, iar autoritățile au emis pe numele său un mandat de arestare preventivă. Ulterior, el a fost reținut de autoritățile din Dubai, stat cu care România nu are semnat un tratat de extrădare. Potra s-a predat formal Pe 30 noiembrie 2025, Horațiu Potra a anunțat, prin intermediul avocaților, că a decis să revină în țară pentru a fi prezent la propriul proces. Informația, transmisă prin reprezentanții săi legali din România, l-a luat prin surprindere inclusiv pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, care a precizat că nu a fost informat oficial despre această decizie. Un antrepenor eficient
Haosul comercial instaurat pe plan mondial de Trump creează noi OPORTUNITĂȚI pentru fermierii africani
Continentul african se poziționează ca un jucător esențial în viitorul agriculturii globale, iar investitorii au observat o schimbare de paradigmă odată cu introducerea tarifelor vamale suplimentare de către Administrația președintelui american, Donald Trump. Primul semnal a fost dat în iubie, atunci când China, cea mai mare piață de desfacere din lume, a importat arahide și caju din Gambia. Apoi în septembrie au cumpărat premieră afine din Zimbabwe. Acum, făina de soia etiopiană, un produs secundar bogat în proteine din boabele zdrobite, utilizată în principal pentru hrănirea păsărilor de curte și a porcilor, își va face intrarea în piața chineză. În mod paradoxal războiul comercial inițiat de președintele american Donald Trump creează oportunități pentru economiile africane, în special când vine vorba de alimente. Privită mult timp prin prisma aspectului de subzistență și a drepturilor funciare postcoloniale, agricultura africană devine rapid un teren de testare pentru investițiile globale. Qatar, Emiratele Arabe Unite și alte state din Golful Persic au investit masiv în agricultură și infrastructura conexă de pe continentul african cu scopul de a contracara deficitul de resurse care amenință producția alimentară din Orientul Mijlociu. Agricultura africană își trăiește momentul de glorie Pentru China și alte națiuni al căror comerț cu SUA a fost perturbat, Africa oferă o șansă de a se diversifica, îndepărtându-se de importurile agricole riscante din punct de vedere politic, notează Bloomberg. Președintele chinez Xi Jinping a anunțat recent că țara sa va elimina tarifele la importurile din toate țările africane cu care are legături diplomatice. Mișcarea consolidează accesul Chinei la piețele africane și implicit, la surse ieftine de hrană. Concret, profitând de oportunitatea creată parțial de impasul comercial dintre China și SUA, Angola se așteaptă să își poată diversifica economia, îndepărtându-se de petrol, care reprezintă astăzi mai mult de jumătate din veniturile țării. Guvernul de la Luanda dorește să atragă anual până la 2 miliarde de dolari în investiții agricole pe următorii cinci ani și, în cele din urmă, să dubleze contribuția sectorului la produsul intern brut, la 23%. RECOMANDAREA AUTORULUI O femeie și-a comandat un tricou de 23 de lei de pe un site chinezesc, folosit de mulți români. Ce a primit, de fapt Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul AFRICAN: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură
Exporturile de ovine ale Australiei au EXPLODAT datorită prețurilor record înregistrate la nivel mondial
Creșterea cererii globale pentru ovine, în contextul accelerării prețurilor, a transformat Australia în cel mai mare furnizor global de carne de oaie, informează Reuters. Prețul cărnii de oaie a depășit pragul record 7,14 dolari per kilogram, în creştere cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. „Creșterea prețurilor alimentează cererea la export şi astfel, cota de piaţă a Australiei a crescut. Creşterea veniturilor şi populaţiilor impulsionează, de asemenea, cererea pentru carnea de oaie, iar preţurile contribuie la decizia finală a consumatorilor”, explică analiștii. Anul trecut, Australia a exportat 702.000 de tone de carne de miel, oaie şi capră, în valoare de 3,6 miliarde de dolari. Datele oficiale indică faptul că în primele patru luni ale acestui an exporturile au fost cu 10% mai mari decât în perioada similară din 2024. China este cel mai mare importator de carne de oaie, urmată de SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Orientul Mijlociu. Efectivele de ovine din Australia au crescut în ultimii ani, ceea ce permite fermierilor să aprovizioneze mai bine procesatorii, însă efectivele din Noua Zeelandă, celălalt mare exportator mondial, au scăzut în fiecare an după 2012. Regresul ar fi fost cauzat de conversia păşunilor în păduri de pin, din considerente ecologice. CITEȘTE ȘI: Primul caz de VARIOLĂ ovină, confirmat pe teritoriul României. Ce este virusul POX și care sunt simptomele Caz șocant. Un român din Germania sacrifica oi într-un apartament închiriat. Uluitor de unde erau furate oile Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele