România a înregistrat exporturi-record de medicamente, dar importurile depășesc de trei ori vânzările / Paradoxul pieței de medicamente românești
România continuă să înregistreze un dezechilibru major în comerțul exterior cu medicamente, în pofida unei creșteri semnificative a exporturilor în ultimii ani. Sunt concluziile unei analize a Institutului Național de Statistică, unde se arată că, în 2025, exporturile de produse medicale și farmaceutice au depășit pentru prima dată pragul de 2 miliarde de euro. Exporturile au crescut, dar sunt mult sub importuri Potrivit raportului, exporturile au ajuns la 2,138 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 10,7% față de anul anterior. Este al treilea an consecutiv în care exporturile cresc cu două cifre, însă ritmul s-a temperat semnificativ comparativ cu 2024, când avansul a fost de 58,5%. Cele mai mari valori lunare ale exporturilor au fost înregistrate în iunie (225,9 milioane euro) și octombrie (208,2 milioane euro). Cu toate acestea, nivelul exporturilor rămâne de peste trei ori mai mic decât cel al importurilor. România continuă să exporte în principal medicamente generice, mai ieftine, în timp ce importă volume mari de produse inovative, mult mai costisitoare. Importuri de aproape 7 mld de euro În 2025, importurile de produse medicale și farmaceutice au totalizat 6,7 miliarde de euro, în creștere cu 8,5% față de anul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial din acest sector a ajuns la 4,57 miliarde de euro, în creștere față de 4,25 miliarde de euro în 2024. Acesta reprezintă 13,9% din deficitul comercial total al României. Consumul de farmaceutice scade, dar profitul crește Evoluția deficitului este corelată cu expansiunea pieței farmaceutice interne, care depinde în mare măsură de importuri. În 2025, piața a crescut cu 10%, atingând 37,5 miliarde de lei (aproximativ 7,5 miliarde de euro). În schimb, consumul de medicamente a scăzut pentru al doilea an consecutiv, cu 1,5%, până la 699,5 milioane de cutii. Tendință pozitivă Deși exporturile de produse farmaceutice au înregistrat un avans constant în ultimii ani, diferența semnificativă față de importuri menține un deficit structural ridicat. Evoluția indică o consolidare a capacității de export, însă dependența de medicamentele importate continuă să apese asupra balanței comerciale a României.
Oana Țoiu, după Forumul de la Davos: România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde. Avem o problemă
„Deși anul acesta la Davos s-a vorbit mult despre securitate, conferința rămâne, în esență, despre economie și colaborare. Pentru că un comerț funcțional și corect este, în sine, și printre cele mai bune instrumente pentru a diminua riscurile de securitate”, a scris Țoiu într-o postare pe Facebook. Ministra de Externe a participat la sesiunea strategică Next-Generation Trade Facilitation de la Forumul Economic Mondial, unde au fost prezenți, de asemenea, miniștri ai comerțului și economiei din peste 10 țări de pe 4 continente, dar și liderii Organizației Mondiale a Comerțului și ai agențiilor economice ONU. „Într-o sală în care s-a discutat viitorul schimburilor comerciale, am susținut că deciziile geopolitice și nevoia legitimă de autonomie strategică a statelor remodelează și piețele. Soluția nu este protecționismul orb, ci diversificarea inteligentă a lanțurilor de valoare și a piețelor de desfacere”, a mai spus Țoiu. Ministra de Externe a mai prezentat și un aspect ce vizează România, respectiv dezechilibrele comerciale ale României. „România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde, un deficit de aproximativ 30 de miliarde de euro. Aici este o problemă dar nu se reglează doar prin politici interne, ci și printr-o diplomație economică activă. Putem deschide piețe noi pentru produsele românești iar menținerea dialogului economic și comercial devine esențial. Antreprenoriatul românesc are succes, merită și uşi deschise”, a conchis Oana Țoiu. România a fost reprezentată, la Davos, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete.
Horațiu Potra a vândut Ralfrole SRL, firma care vindea CARNE de TUN în Congo, cu 200 de lei. Tranzacția a avut loc înainte de Fuga în Dubai
Horațiu Potra și-a cedat afacerea care i-a adus anul trecut peste 2 milioane de lei profit cu doar câteva zile înainte de a părăsi România. Tranzacția a avut loc în februarie 2025, însă a fost publicată în Monitorul Oficial abia în luna octombrie, publică știripesurse.ro. Ralfrole SRL, cea mai profitabilă companie a lui Horațiu Potra, a fost vândută pe 7 februarie 2025, cu doar câteva zile înainte ca acesta să părăsească România cu destinația Dubai. Ralfrole SRL face parte din grupul de firme Ralf, care a transportat mercenari români în Congo. Compania a fost controlată de Potra printr-un offshore din Panama — Ralflore Inc. În 2019, societatea panameză s-a retras din acționariat, iar Horațiu Potra a devenit oficial unic asociat al firmei din România. Potra, care era unic asociat, și-a cesionat părțile sociale pentru suma simbolică de 200 de lei către Șerban Corina-Adela, retrăgându-se complet din firmă. Noul proprietar figurează și într-o altă societate cu posibile legături cu familia Potra – Hora Security Ralf SRL. În prezent, Horațiu Potra mai apare ca asociat în afaceri mai puțin performante decât Ralfrole SRL: Tropical Planet SRL, Rin Nona Business Investments SRL, GPH Legion Africa Role SRL, Ralfrole Japgo Sanitar SRL, Artopho Transilvania SRL, Porta Team Med SRL și Standovla Transilvania SRL, se arată în documentația jurnaliștilor. În februarie, Potra a părăsit România, iar autoritățile au emis pe numele său un mandat de arestare preventivă. Ulterior, el a fost reținut de autoritățile din Dubai, stat cu care România nu are semnat un tratat de extrădare. Potra s-a predat formal Pe 30 noiembrie 2025, Horațiu Potra a anunțat, prin intermediul avocaților, că a decis să revină în țară pentru a fi prezent la propriul proces. Informația, transmisă prin reprezentanții săi legali din România, l-a luat prin surprindere inclusiv pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, care a precizat că nu a fost informat oficial despre această decizie. Un antrepenor eficient
Haosul comercial instaurat pe plan mondial de Trump creează noi OPORTUNITĂȚI pentru fermierii africani
Continentul african se poziționează ca un jucător esențial în viitorul agriculturii globale, iar investitorii au observat o schimbare de paradigmă odată cu introducerea tarifelor vamale suplimentare de către Administrația președintelui american, Donald Trump. Primul semnal a fost dat în iubie, atunci când China, cea mai mare piață de desfacere din lume, a importat arahide și caju din Gambia. Apoi în septembrie au cumpărat premieră afine din Zimbabwe. Acum, făina de soia etiopiană, un produs secundar bogat în proteine din boabele zdrobite, utilizată în principal pentru hrănirea păsărilor de curte și a porcilor, își va face intrarea în piața chineză. În mod paradoxal războiul comercial inițiat de președintele american Donald Trump creează oportunități pentru economiile africane, în special când vine vorba de alimente. Privită mult timp prin prisma aspectului de subzistență și a drepturilor funciare postcoloniale, agricultura africană devine rapid un teren de testare pentru investițiile globale. Qatar, Emiratele Arabe Unite și alte state din Golful Persic au investit masiv în agricultură și infrastructura conexă de pe continentul african cu scopul de a contracara deficitul de resurse care amenință producția alimentară din Orientul Mijlociu. Agricultura africană își trăiește momentul de glorie Pentru China și alte națiuni al căror comerț cu SUA a fost perturbat, Africa oferă o șansă de a se diversifica, îndepărtându-se de importurile agricole riscante din punct de vedere politic, notează Bloomberg. Președintele chinez Xi Jinping a anunțat recent că țara sa va elimina tarifele la importurile din toate țările africane cu care are legături diplomatice. Mișcarea consolidează accesul Chinei la piețele africane și implicit, la surse ieftine de hrană. Concret, profitând de oportunitatea creată parțial de impasul comercial dintre China și SUA, Angola se așteaptă să își poată diversifica economia, îndepărtându-se de petrol, care reprezintă astăzi mai mult de jumătate din veniturile țării. Guvernul de la Luanda dorește să atragă anual până la 2 miliarde de dolari în investiții agricole pe următorii cinci ani și, în cele din urmă, să dubleze contribuția sectorului la produsul intern brut, la 23%. RECOMANDAREA AUTORULUI O femeie și-a comandat un tricou de 23 de lei de pe un site chinezesc, folosit de mulți români. Ce a primit, de fapt Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul AFRICAN: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură
Exporturile de ovine ale Australiei au EXPLODAT datorită prețurilor record înregistrate la nivel mondial
Creșterea cererii globale pentru ovine, în contextul accelerării prețurilor, a transformat Australia în cel mai mare furnizor global de carne de oaie, informează Reuters. Prețul cărnii de oaie a depășit pragul record 7,14 dolari per kilogram, în creştere cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. „Creșterea prețurilor alimentează cererea la export şi astfel, cota de piaţă a Australiei a crescut. Creşterea veniturilor şi populaţiilor impulsionează, de asemenea, cererea pentru carnea de oaie, iar preţurile contribuie la decizia finală a consumatorilor”, explică analiștii. Anul trecut, Australia a exportat 702.000 de tone de carne de miel, oaie şi capră, în valoare de 3,6 miliarde de dolari. Datele oficiale indică faptul că în primele patru luni ale acestui an exporturile au fost cu 10% mai mari decât în perioada similară din 2024. China este cel mai mare importator de carne de oaie, urmată de SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Orientul Mijlociu. Efectivele de ovine din Australia au crescut în ultimii ani, ceea ce permite fermierilor să aprovizioneze mai bine procesatorii, însă efectivele din Noua Zeelandă, celălalt mare exportator mondial, au scăzut în fiecare an după 2012. Regresul ar fi fost cauzat de conversia păşunilor în păduri de pin, din considerente ecologice. CITEȘTE ȘI: Primul caz de VARIOLĂ ovină, confirmat pe teritoriul României. Ce este virusul POX și care sunt simptomele Caz șocant. Un român din Germania sacrifica oi într-un apartament închiriat. Uluitor de unde erau furate oile Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele