Etichetă: exporturi

Oana Țoiu, discuții cu omologul din Kazahstan: Am transmis aprecierea noastră deosebită pentru reluarea exporturilor de țiței

„Astăzi am avut o convorbire telefonică foarte bună cu omologul meu din Kazahstan, Yermek Kosherbayev. Am avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la cele mai recente evoluții privind încărcările de petrol prin Consorțiul Conductei Caspice (Caspian Pipeline Consortium – CPC), în contextul incidentelor recente cu drone din Marea Neagră”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa diplomației de la București.  Oana Țoiu a transmis aprecierea Bucureștiului  pentru reluarea exporturilor de țiței prin CPC, mișcare pe care a descris-o drept una strategică pentru stabilitatea piețelor globale de energie și petrol, precum și pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare.  Astăzi am avut o convorbire telefonică foarte bună cu omologul meu din Kazahstan, Yermek Kosherbayev. Am avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la cele mai recente evoluții privind încărcările de petrol prin Consorțiul Conductei Caspice (Caspian Pipeline Consortium -… pic.twitter.com/s7KYWFLxaA — Toiu Oana (@oana_toiu) August 6, 2026 România și-a reafirmat angajamentul pentru menținerea unui mediu maritim sigur și pentru garantarea libertății de navigație, mai transmite ministra.  De asemenea, Țoiu a reiterat disponibilitatea României de a consolida dialogul și coordonarea cu Kazahstanul în domeniul securității energetice și al protejării infrastructurii energetice critice.  „Am apreciat dialogul nostru bilateral constant, care, în luna iulie a anului viitor, va marca 35 de ani de relații diplomatice între țările noastre. Ne-am exprimat, de asemenea, dorința comună de a menține un ritm susținut al contactelor bilaterale la nivel înalt și i-am adresat invitația de a efectua o vizită de lucru în România în cursul acestui an”, a mai precizat Țoiu.   Discuția vine după o perioadă în care terminalul CPC a fost închis ca urmare a Războiului din Ucraina, Rusia blamând Ucraina pentru atacuri. Pe 27 iulie, Kazahstanul a reluat exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium din portul rusesc Novorossiisk.  

Ministrul Agriculturii a discutat la Ankara cu omologul turc despre exportul de ovine și intensificarea cooperării în agricultură

În cadrul vizitei, Tánczos Barna s-a întâlnit cu ministrul turc al Agriculturii, İbrahim Yumaklı. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării în sectorul agroalimentar, dezvoltarea schimburilor comerciale și aprofundarea colaborării în domeniul sanitar-veterinar. România urmărește accesul pe piețele din Orientul Mijlociu Unul dintre principalele subiecte abordate a fost facilitarea exportului și tranzitului prin Turcia al produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii, în vederea accesului pe piețele din Orientul Mijlociu. „Am evidențiat importanța parteneriatului strategic dintre România și Turcia. Cooperarea dintre cele două state în domeniul agriculturii se consolidează și generează beneficii economice pentru ambele părți”, a declarat Tánczos Barna. Ministrul interimar al Agriculturii a precizat că obiectivul imediat al României este facilitarea tranzitului carcaselor de ovine, iar pe termen mediu și lung a animalelor vii, în vederea accesului pe piețele din Orientul Mijlociu. Tánczos Barna a arătat că cele două state se confruntă cu provocări similare în domeniul sănătății animalelor, în contextul în care Turcia s-a confruntat cu scrapie, iar România gestionează pesta micilor rumegătoare. „Putem învăța din experiența reciprocă și putem acționa împreună pentru prevenirea și combaterea acestor boli cu impact major asupra sectorului zootehnic”, a precizat Tánczos Barna. Negocierile tehnice vor continua săptămâna viitoare După întâlnirea la nivel ministerial, reprezentanții autorităților sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile vor continua și săptămâna viitoare. În cadrul întrevederii au fost discutate și produsele agroalimentare românești de interes pentru piața din Turcia, în special legumele și produsele lactate. Partea turcă și-a manifestat, de asemenea, interesul pentru importul de bovine și carne de vită din România. Ministerul Agriculturii a anunțat că va sprijini fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia.

Ce înseamnă pentru economia României giganții Dacia și Ford

România se confruntă cu o perioadă de presiune asupra sistemului energetic național, după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă și în contextul riscului ca și Unitatea 2 să fie scoasă temporar din funcțiune. În aceste condiții, premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat luni că Dacia și Ford au oprit producția până pe 19 august, măsură care va reduce consumul de energie electrică cu aproximativ 200 MW. Oprirea activității coincide cu perioadele de concediu colectiv și mentenanță stabilite încă de la începutul anului. Ford Otosan a intrat în revizia programată a uzinei de la Craiova în intervalul 3-19 august, iar Automobile Dacia și-a întrerupt producția la Mioveni în perioada 3-25 august. Calendarul acestor opriri se suprapune însă peste una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național, afectat de reducerea producției de la Cernavodă și de perspectiva unor importuri ridicate de energie electrică.  Loading … Ilie Bolojan: „Dacia și Ford opresc producția, ceea ce va însemna o economie de 200 MW” Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria, măsuri fără precedent pentru limitarea consumului de electricitate, în special în rândul marilor consumatori industriali, în contextul în care există riscul ca și Unitatea 2 de la Cernavodă să fie oprită. Acesta a oferit exemplul Dacia și Ford care și-au oprit producția până pe 19 august. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Una dintre măsurile pe care o parte dintre companii le-au pus în practică este partea de intrare în mentenanță. Dacia și Ford sunt de azi cu producția oprită până pe 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 de MW”, a declarat Ilie Bolojan, după întâlnirea cu peste 140 de reprezentanți ai marilor consumatori de energie, ai patronatelor și ai asociațiilor din domeniu, în cadrul căreia Guvernul a discutat măsuri pentru reducerea voluntară a consumului de electricitate în orele de seară. Dacia și Ford, doi dintre cei mai importanți jucători din economia României Dincolo de rolul pe care îl au în reducerea consumului de energie, cele două uzine reprezintă unul dintre motoarele economiei românești. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Dacia și Ford Otosan au produs împreună în 2025 peste 545.000 de automobile, un număr record pentru industria auto din România. Uzina Dacia de la Mioveni a fabricat aproximativ 297.182 de vehicule în 2025, în timp ce Ford Otosan Craiova a produs aproximativ 248.328 de automobile. Cea mai mare parte a producției merge la export, motiv pentru care activitatea celor două companii influențează direct balanța comercială a României și performanța industriei prelucrătoare. People walk out of the entrance to the Ford factory in Craiova city, some 240km west of Bucharest, on September 8, 2009. US carmaking giant Ford announced it would begin production at its new Craiova plant, bought the former Daewoo manufacturing plant in Craiova in March 2008.,Image: 38264191, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia Impactul Dacia și Ford asupra economiei românești nu se rezumă doar la numărul de automobile produse. Potrivit datelor financiare pentru anul 2025, Automobile Dacia avea 10.556 de angajați în 2025, iar Ford Otosan Craiova peste 6.400. Împreună, cele două companii au peste 17.000 de angajați. De menționat este faptul că la aceștia se adaugă zeci de mii de salariați din industria componentelor auto, din transport, logistică, mentenanță și alte servicii care depind de activitatea celor două uzine. Afaceri de peste 50 de miliarde de lei și contribuție semnificativă la PIB Conform acelorași date, Dacia este una dintre cele mai mari companii industriale din România, cu o cifră de afaceri de aproape 29,92 miliarde de lei în 2025 și un profit net de circa 629 milioane de lei. De partea cealaltă, Ford Otosan Craiova a raportat afaceri de aproximativ 21,04 miliarde de lei și un profit net de 399,89 milioane de lei. Împreună, cele două companii au realizat o cifră de afaceri de aproape 51 de miliarde de lei, ceea ce le menține în rândul celor mai importanți contribuabili, angajatori și exportatori din economia românească. Importanța celor două companii depășește însă rezultatele financiare. Dacia și Ford generează împreună între 25% și 30% din totalul exporturilor de mărfuri ale României, ceea ce le transformă în principalul motor al exporturilor românești. De altfel, cele două uzine contribuie semnificativ și din perspectiva produsului intern brut. Automobile Dacia generează în mod direct aproximativ 2,1%-2,5% din PIB-ul României, în timp ce Ford Otosan Craiova contribuie cu încă 1,5%-1,8% din PIB. Cumulat, cele două companii au o contribuție directă estimată la între 3,6% și 4,3% din PIB, fără a lua în calcul efectele indirecte generate în rețeaua de furnizori, transport și logistică. Guvernul pregătește un mecanism de limitare a consumului de energie pentru marii consumatori „În zilele următoare vom adopta complementar o hotărâre de guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii prin reducerea voluntară. Asta înseamnă că, cu o notificare de 24 de ore înainte, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit, în funcție de tehnologia pe care o folosesc și de posibilitățile pe care le are Sistemul Energetic Național”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, mecanismul este deja prevăzut de legislația în vigoare și poate fi pus în aplicare prin Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica. Premierul interimar a subliniat că măsura are caracter preventiv și reprezintă o soluție de rezervă, care va fi utilizată doar dacă situația din sistemul energetic o va impune.

România, prinsă în capcana importurilor, în timp ce polonezii și ungurii exportă și produc.

După primele trei trimestre ale anului, deficitul comercial al României a fost de aproape 25 de miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile masive și exporturile slabe au făcut ca țara să se confrunte cu un dezechilibru economic semnificativ.  Pe lângă inflație, măsuri de austeritate și deficit bugetar uriaș, România se confruntă și cu dezechilibrul economic mare, cauzat de deficitul comercial ridicat și capacitatea de producție internă neexploatată. În tot acest timp, vecinii noștri exportă masiv iar țara noastră are nevoie de o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat pentru stimularea sectoarelor strategice de producție. Lucian Anghel, director general adjunct în cadrul Libra Internet Bank, spune într-o emisiune realizată de Ziarului Financiar, că România are o problemă majoră când vine vorba de producție. În contrast, țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria au capacitate de producție și exportă masiv, în timp ce țara noastră rămâne dependentă de exporturi. „România are o problemă majoră de producţie. Deci, dacă ne uităm la celelalte economii din zonă, din regiune, fie că ne uităm la Polonia, fie că ne uităm Cehia,  chiar şi Ungaria, ele nu sunt nişte economii care au o capacitate de producţie fantastică şi exportă masiv, în timp ce noi importăm foarte mult” spune Lucian Anghel. Exporturile României au însumat aproximativ 72 mld. euro, în timp ce importurile au ajuns la aproape 100 mld. euro. Anghel crede că pentru a corecta dezechilibrul comercial este nevoie ca România să producă mai mult. Deși vecinii noștri importă și ei, au reușit să-și dezvolte capacitățile de producție care au un impact pozitiv privind reducerea volumelor de mărfuri importate din afară. „Trebuie să producem, iar aici într‑adevăr trebuie un parteneriat între stat şi privat, adică statul cu instrumentele de care dispune, inclusiv garanţii de stat pentru sectoare de activitate prioritară, gen sectoare care produc, sectoare care reduc deficitul comercial prin producţie internă, înlocuirea importurilor sau prin exporturi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Deficit comercial de miliarde la produse alimentare. România exportă cereale și importă pâine România, „invadată” de importuri. 800 de camioane de fructe și legume din Asia intră în țară într-o lună. Avertismentul Vămii

Curtea germană respinge cererea de suspendare a exporturilor de arme către Israel

Curtea Administrativă din Berlin a respins, miercuri, cererile de suspendare a exporturilor de arme germane către Israel. Cererile au fost formulate de mai mulți palestinieni: unul de către un cetățean german naturalizat, iar celălalt de către tatăl său din Gaza și alți co-reclamanți, scrie Deutsche Welle. Scopul principal al cererilor formulate era oprirea tuturor exporturilor viitoare de arme până la încheierea procesului de încetare a focului și a negocierilor de pace în Orientul Mijlociu. Cei care au solicitat suspendarea exporturilor de arme germane către Israel au susținut că aprobarea exporturilor de către guvern contravine angajamentelor asumate de Berlin în temeiul dreptului internațional umanitar. Motivarea Curții Într-un comunicat de presă publicat miercuri seara, Curtea Administrativă de la Berlin a declarat că ambele cazuri au fost respinse din motive procedurale. Curtea motivează că solicitarea ar fi necesitat o situație în care era probabil ca Germania să exporte arme către Israel, încălcând angajamentele sale în materie de drepturile omului în viitorul apropiat. „În prezent, nu se preconizează că acest lucru se va întâmpla. Guvernul federal și-a modificat în mod explicit politica de aprobare a livrărilor de arme de război către Israel”, motivează Curtea. Cererile de suspendare vin după mai multe încercări anterioare eșuate de a obține măsuri de urgență pentru a opri exporturile de arme. Promisiunea făcută de Merz În urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, guvernul german a decis să intensifice și să acorde prioritate examinării și aprobării exporturilor de arme către Israel. În luna august a acestui an, cancelarul german Friedrich Merz anunța că Berlinul va suspenda temporar aprobarea exportului de arme care ar putea fi utilizate în Gaza, ca răspuns la abordarea din ce în ce mai agresivă din partea forțelor israeliene la acel moment. Totuși, luna următoare, guvernul german a aprobat exportul de echipament militar în valoare de cel puțin 2,46 milioane de euro, după cum reiese dintr-un răspuns la o întrebare parlamentară adresată de Partidul de Stânga din opoziție.

Anunțul care îngrijorează aliații SUA: Pentagonul revizuiește exporturile de arme și către alte țări, nu doar către Ucraina

Acest anunț vine după ce în urmă cu o zi, Casa Albă a anunțat că suspendă livrarea de armament către Ucraina, pe motiv că stocurile de muniții sunt reduse. Decizia a fost luată pentru a „pune pe primul loc interesele Americii în urma unei revizuiri a Departamentului Apărării privind sprijinul și asistența militară a națiunii noastre pentru alte țări din întreaga lume”, scrie The Guardian. Miercuri, Pentagonul a confirmat că revizuirea exporturilor de arme americane ar putea afecta și alte țări decât Ucraina. Sean Parnell, un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării, a anunțat că această revizuire este în curs. Nu este clar dacă revizuirea ar include și livrarea de armament către Israel, care în prezent cumpără 68% din armele sale de proveniență străină din SUA. În replică, ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe emisarul american în exercițiu la Kiev pentru a sublinia importanța continuării ajutorului militar din partea Washingtonului și a avertizat că orice întrerupere ar încuraja Rusia în războiul său din Ucraina. Revizuirea ar fi fost efectuată sub conducerea subsecretarului apărării pentru politică, Elbridge Colby, care conduce un grup responsabil pe politică externă care consideră că SUA ar trebui să redirecționeze resursele din Europa și Orientul Mijlociu către combaterea amenințării reprezentate de China.

CE: Exporturile europene de produse agricole au ajuns la un nivel record în 2024. Care au fost principalii parteneri comerciali

Atât exporturile, cât și importurile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene, au atins un nivel record în anul 2024, arată un raport al Comisiei Europene. Potrivit documentului, la nivelul sectorului agroalimentar au fost înregistrate mai multe evoluții pozitive, iar balanța comercială a Uniunii în acest domeniu este una pozitivă, ridicându-se la 63,6 miliarde de euro, arată raportul. Exporturile cumulate de produse agroalimentare ale UE au crescut anul trecut cu 3% (sau 6,6 miliarde euro) până la un nivel record de 235,4 miliarde euro. Marea Britanie a rămas prima destinație a exporturilor UE de produse agroalimentare, în condițiile în care a fost destinația pentru 23% (53,9 miliarde euro) din exporturile blocului comunitar. În schimb, au scăzut exporturile spre Rusia și China. Alte evoluții semnificative în 2024 au fost creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare spre Elveția (cu 6% sau 653 milioane de euro) și spre Japonia (tot cu 6% sau 458 milioane euro). În timp ce preparatele din cereale (24,8 miliarde euro sau 11% din total), produsele lactate (19,7 miliarde euro sau 8%) și vinul (17,4 miliarde euro sau 7%) ocupă primele poziții pe lista produselor agroalimentare exportate de UE în 2024, măslinele și produsele din cacao au înregistrat cele mai mari creșteri ca valoare a exporturilor, în principal datorită exploziei prețurilor. Pe de altă parte, și importurile de produse agroalimentare ale UE au atins un nivel record în 2024, după o creștere de 8% (12,4 miliarde euro) în ritm anual până la 171,8 miliarde euro, depășind precedentul record atins în anul 2022. Potrivit executivului comunitar, acest lucru se datorează în primul rând creșterii dramatice a prețurilor la importurile de cacao, precum și la cafea, fructe și nuci. Brazilia, Marea Britanie și Ucraina au rămas cele mai importante surse pentru produsele agroalimentare importate de UE. Coasta de Fildeș, Ucraina și Nigeria au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale exporturilor spre UE. În schimb, au scăzut puternic importurile blocului comunitar de produse agroalimentare din Rusia (cu 46% sau 865 milioane euro) și Australia (cu 28% sau 722 milioane euro). Creșterea mai puternică a importurilor comparativ cu cea a exporturilor a dus la o diminuare a excedentului balanței comerciale a UE în domeniul agroalimentar, până la un excedent de 63,6 miliarde euro, cu 5,8 miliarde euro (sau 8% mai puțin) decât excedentul record înregistrat în 2023. CITEȘTE ȘI: China a oprit în ultimele două luni importurile de gaz natural lichefiat din SUA. E cea mai lungă asemenea pauză din ultimii cinci ani Donald Trump: Uniunea Europeană trebuie să cumpere din SUA energie în valoare de 350 de miliarde de dolari Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele