Crin Antonescu: AUR nu este un partid extremist. Un partid extremist nu s-ar fi comportat așa de civilizat când au fost anulate alegerile
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a vorbit despre partidele care au asistat pasiv la situația de instabilitate politică în care a ajuns România, dar și despre acuzațiile de extremism aduse partidului AUR de-a lungul timpului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu susține că principalul vinovat pentru haosul politic actual ar fi chiar Partidul Social Democrat. Dat fiind faptul că partidele nu au putut să guverneze împreună, președintele a decis să ia situația în propriile mâini, spune invitatul. Astfel, a decis să-și formeze propria formulă guvernare, în fruntea căreia a pus un premier independent. „Partidele sunt de vină. Și, în primul rând, PSD-ul. Pentru că măcar PNL-ul, Bolojan, au asumat ei o tactică. Au zis: „Dom’le, nu-i interesant ce se întâmplă cu țara până una alta, lasă că strângem noi aici și luăm mai târziu”. Aici îmi permit să nu iau decât în glumă termenul de lovitură de stat, pentru că lovituri de stat au dat oameni totuși serioși. Carol al II-lea a fost o personalitate destul de sinistră. Nevolnici au fost mulți, dar nevolnici sunt, în primul rând, PSD-iștii. Îmi pare rău de situația asta. Și atunci Nicușor Dan, cu ghilimele sau fără, a ținut deja discursul loviturii. Adică el a spus: „Dom’le, eu pun acum un guvern dacă partidele nu sunt în stare, eu pun un guvern pe care l-am gândit eu și de acum conduc eu țara, că uite, eu am fost ales și am fost ales să o duc spre Occident și ca atare o duc spre Occident”. ” Crin Antonescu: „AUR e un partid mielușel” Crin Antonescu a vorbit și despre eticheta primită de partidul AUR de partid extremist. În opinia sa, AUR nu ar avea semnalmentele unei formațiuni politice extremiste. El dă ca exemplu reacția AUR de la anularea alegerilor prezidențiale. În țări mai dezvoltate din Europa, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, reacția unui partid extremist ar fi fost una de-a dreptul violentă, sugerează invitatul. „Marius, exact cum te plângi tu și spui că nu ești cu rușii, băi, la fel mă plâng și eu și spun că nu țin cu AUR. Oameni de la AUR, ca și oameni de la alte partide, au spus multe prostii, au făcut tot felul de ghiorlănii. Dar AUR nu este un partid extremist. Păi ăsta-i partid extremist care să pățească ce au pățit ei cu Georgescu, pe care l-au exclus? Nu îl simpatizez deloc. Uitați-vă ce se întâmplă în țări perfect democratice când se ciocnesc băieții ăia de la dreapta albă, supărată, în Marea Britanie, cu poliția. E un partid mielușel AUR.”
Sorin Grindeanu, apel la acțiune împotriva extremismului de Ziua Comemorării Holocaustului
Sorin Grindeanu a avertizat că formele de ură și intoleranță redevin vizibile la nivel social, afectând stabilitatea democrației. „Din păcate, ura este din nou în creștere în jurul nostru. Antisemitismul, fără îndoială, dar și alte forme de rasism și intoleranță se manifestă tot mai vizibil la nivel social în multe părți în lume”, a declarat Grindeanu. Președintele PSD a atras atenția asupra pericolului reprezentat de conținutul extremist care se propagă rapid prin noile tehnologii. „Vedem manifestări actuale, în special prin discursul instigator la ură și dezinformare, răspândite cu precădere în mediul online. Acest tip de conținut extremist devine foarte repede viral, mai ales în contexte de criză, ceea ce alimentează polarizarea și lipsa de toleranță”, a mai spus Grindeanu. Grindeanu a punctat că eforturile de combatere trebuie să fie realizate în mod colectiv și preventiv. „Trebuie să fim conștienți însă că nu este suficient doar să combatem antisemitismul, ci trebuie să-l prevenim constant și coordonat. Combaterea atitudinilor antisemite nu se poate realiza izolat”. „Este esențial ca în onoarea memoriei acestor victime inocente, care au fost obligate să trăiască experiențe abominabile, să fim dedicați dezideratului de a construi o societate în care respectul pentru demnitatea umană să fie un principiu de neclintit”, a conchis Grindeanu.
Nicușor Dan despre legea combaterii extremismului: În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu îl voi promulga
„Eu cred că am discutat suficient în spațiul public de această lege. Adică mi-ar plăcea ca în spațiul public să vedem asta ca pe o dezbatere pe argumente și nu ca pe un meci între X și Y. În continuare, eu cred că argumentele mele sunt pertinente. Camera decizională e Camera Deputaților. În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu sper într-o formă modificată, în orice formă îl va trimite, eu îl voi promulga ca așa spune Constituția”, a declarat marți președintele României. Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 avertizând că unele prevederi sunt neclare și pot genera abuzuri, iar luni, plenul Senatului a respins, cu o majoritate covârșitoare, cererea de reexaminare înaintată de președinte asupra proiectului de lege privind combaterea extremismului În luna iulie, președintele a contestat la CCR legea considerând că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv. Tot în iulie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan.
Înfrângerea pentru Nicușor Dan în Parlament. Senatul respinge cererea de reexaminare a Legii Vexler / Președintele a avut doar sprijinul partidelor de opoziție
Înfrângere pentru președintele Nicușor Dan în Parlament. Plenul Senatului a respins, cu o majoritate covârșitoare, cererea de reexaminare înaintată de președinte asupra proiectului de lege privind combaterea extremismului, cunoscut în spațiul public drept legea Vexler. Potrivit senatoarei PSD Victoria Stoiciu, solicitarea de reexaminare nu a adus elemente noi și „reluă exact argumentele transmise anterior Curții Constituționale — argumente respinse deja în unanimitate”. Ea a menționat că singurele voturi împotrivă au venit din partea „partidelor extremiste” ( n.r partide din opoziție), ai căror reprezentanți au minimalizat caracterul criminal al legionarismului în timpul dezbaterilor. „Pentru mine, lucrurile sunt cristal clear: libertatea de exprimare are și trebuie să aibă limite atunci când este folosită pentru a promova ideologii criminale. Ideologiile fasciste și legionare sunt realități politice și morale bine definite, cu un trecut criminal care nu lasă loc de relativizări periculoase”, a declarat Stoiciu. Votul final din Senat a consemnat 75 de opțiuni pentru’, 34 împotrivă’ și 4 abțineri, ceea ce consfințește continuarea parcursului legislativ al actului normativ în forma aprobată inițial de Parlament. Scurt istoric al legii Vexler Proiectul de lege este inițiat de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România și deputat în Parlament. Actul normativ vizează întărirea instrumentelor legale pentru prevenirea și sancționarea organizațiilor, simbolurilor și acțiunilor extremiste, inclusiv a celor de inspirație fascistă sau legionară. Parlamentul a adoptat legea în luna iunie 2025, însă aceasta a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, care au susținut că textul ar restrânge libertatea de exprimare. CCR a respins sesizarea, considerând că prevederile se încadrează în limitele constituționale. Și președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea. CCR a respins și acestă sesizare. În urma deciziei CCR, președintele Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, însă Senatul — prima cameră sesizată — a respins acum categoric cererea, deschizând calea pentru promulgarea actului normativ în forma adoptată inițial.
Nicușor Dan cere reexaminarea legii privind combaterea extremismului: România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. „Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, transmite pe Facebook, șeful staului. „În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”, a continuat președintele. Un exemplu invocat este articolul care prevede pedeapsa cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără să distingă între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice. „România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, conchide președintele. Contestarea la Curtea Constituțională În luna iulie, președintele a contestat la CCR legea considerând că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv. Tot în iulie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei. Prevederile Legii Parlamentul a aprobat în iunie legea care prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Legea stabilește că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”. Totodată, legea introduce o sancțiune de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cei care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”. Textul precizează că „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”. De asemenea, legea sancționează mai dur negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului pe teritoriul României, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Anterior, exista și posibilitatea amenzii.