O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Zuckerberg zice: „Jos ecranele!” – Dar cu ce le înlocuiește e și mai sci-fi
Mark Zuckerberg a fost pentru milioane de oameni sinonim cu explozia rețelelor sociale și, implicit, cu dependența de ecrane. A creat Facebook într-un cămin studențesc și a transformat-o într-o forță globală care a schimbat comunicarea, politica și chiar percepția realității. Iar acum, la aproape două decenii de la acea revoluție digitală, Zuckerberg vrea să lanseze o nouă revoluție — una care să ne scoată din capcana ecranelor. Pare absurd, chiar paradoxal. Omul care a pus lumea într-un ecran vrea acum să-l elimine. Dar în logica Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, Threads și a multor alte produse digitale, direcția e clară: viitorul e holografic, purtabil și invizibil. Iar Zuckerberg e convins că ochelarii inteligenți sunt cheia. Ochelarii Orion: cum vrea Meta să fuzioneze realul cu digitalul Zuckerberg a vorbit recent, într-un podcast cu Theo Von și într-un interviu cu Dwarkesh Patel, despre ambiția Meta de a construi o lume în care ecranele devin inutile. „Toate aceste lucruri digitale ar trebui să fie, practic, holograme. N-ar trebui să mai ai nevoie de un ecran fizic,” a declarat CEO-ul Meta. Iar primul pas spre această lume sunt ochelarii cu realitate augmentată. Deja Meta a lansat în colaborare cu Ray-Ban o pereche de ochelari inteligenți care pot capta imagini, pot răspunde la comenzi vocale și oferă un nivel minim de asistență AI. Dar miza reală e modelul Orion — un proiect aflat în dezvoltare care ar trebui să transforme complet modul în care interacționezi cu tehnologia. Acești ochelari vor proiecta în fața ochilor tăi elemente digitale, fără a bloca lumea reală din jurul tău. Cu alte cuvinte, în loc să deschizi telefonul pentru a vedea o notificare, ți-ar apărea discret în colțul câmpului vizual. În loc de televizor sau monitor, ai putea vedea un ecran virtual pe peretele camerei. Totul suprapus peste mediul fizic, fără să te izoleze de el. Zuckerberg argumentează că această abordare va reduce din stresul mental generat de aglomerația digitală. Așa cum un spațiu fizic dezordonat poate afecta psihologic, la fel se întâmplă și cu haosul ecranelor din viața ta. Iar ochelarii inteligenți ar putea fi soluția — un mod mai natural, mai integrat, mai „uman” de a interacționa cu tehnologia. De la adicție digitală la detox virtual: întoarcerea la contactul direct Paradoxul este fascinant. Zuckerberg, arhitectul uneia dintre cele mai mari forme de dependență digitală, militează acum pentru un fel de detox tehnologic. Dar nu propune o întoarcere la viața analogică, ci o fuziune mai subtilă între digital și real. Ecranele, susține el, sunt doar o etapă intermediară. Sunt rigide, te obligă să îți modifici poziția corpului, să întrerupi o conversație ca să „verifici ceva” sau să te izolezi complet pentru a consuma conținut. În schimb, suprapunerile holografice ar putea menține continuitatea experienței — ai putea continua să fii prezent în realitate, în timp ce folosești unelte digitale. În viziunea Meta, ochelarii Orion nu sunt doar o extensie a telefonului, ci un înlocuitor al acestuia. Te-ai putea lipsi de televizor, de laptop, de tabletă, ba chiar și de smartphone. Interfețele ar deveni invizibile și fluide, adaptându-se la context, spațiu și nevoile tale. Gândește-te la hărți care apar pe drum în timp real, la apeluri video fără a ține un dispozitiv în mână, la acces instantaneu la informații, fără să mai „căuți” nimic. Însă această utopie tehnologică nu e la colț de stradă. Zuckerberg însuși recunoaște că ochelarii performanți, complet funcționali, sunt la o distanță de 4 până la 8 ani. Costurile de producție actuale sunt uriașe — în jur de 10.000 de dolari pe pereche — și doar perfecționarea miniaturizării hardware-ului și optimizarea consumului energetic vor permite lansarea lor în masă. Până atunci, visul rămâne o promisiune. Dar direcția e clară. Zuckerberg nu mai vrea să ne țină cu ochii în ecrane, ci să ne pună tehnologia în lentilă. Ce înseamnă cu adevărat această schimbare de paradigmă? La prima vedere, pare o întoarcere la valorile autentice: mai puțin timp în fața ecranelor, mai mult contact cu realitatea. Dar realitatea e mai complexă. Ochelarii cu realitate augmentată nu sunt un pas înapoi, ci o altă formă de imersiune — una mai profundă, mai insidioasă chiar. Când privești un telefon, știi că ești într-un spațiu digital. Când tehnologia devine invizibilă, delimitarea dintre real și virtual se estompează. Nu vei mai avea un moment „offline”. Iar dacă ochelarii vor ajunge la un nivel în care afișează reclame, notificări, animații, și conținut generat de AI în timp real, vei trăi într-un flux digital continuu, fără pauză. În plus, ideea că toate interacțiunile digitale se vor muta într-un sistem controlat de o singură companie — Meta — ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, monopol și autonomie individuală. Facebook a fost adesea criticată pentru modul în care a tratat datele personale. Cum va gestiona Meta informațiile obținute printr-un dispozitiv care îți cunoaște mișcările oculare, locul unde te afli, sunetele din jur și reacțiile tale? Zuckerberg vede tehnologia ca pe o extensie naturală a percepției umane. Dar între viziune și aplicare rămâne o linie subțire. Dacă telefoanele mobile ne-au transformat obiceiurile sociale, ce va face o tehnologie care nu mai cere nici măcar o ridicare de deget? Concluzii: viitorul fără ecrane e mai aproape decât crezi Paradoxul lui Zuckerberg reflectă o tranziție majoră în lumea tehnologiei. Ne aflăm în pragul unei noi ere, în care ecranele vor fi înlocuite de experiențe augmentate, integrate, fluide. Ochelarii Orion, chiar dacă sunt încă în fază de dezvoltare, sunt declarația clară că Meta pariază pe un viitor în care granițele dintre realitate și digital dispar. Dar acest viitor vine cu întrebări. Vrei într-adevăr să te desprinzi de ecrane, dacă în locul lor vei avea o realitate editată constant? E o eliberare sau o altă formă de captivitate? Zuckerberg promite mai multă prezență, mai puțină distragere. Dar e posibil ca, într-un viitor foarte apropiat, să ne trezim cu o lume în care realitatea nu mai este un punct fix, ci o interfață care ne modelează constant percepția. Până atunci, Meta își rafinează viziunea. Iar tu, chiar dacă poate încă
Rețelele sociale, propagatoare de fake news și dezinformare: Cum ne influențează alegerile TikTok, Facebook și Instagram
Într-o lume în care scroll-ul a devenit noul reflex, iar clipurile de câteva secunde decid ce gândim, rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram nu mai sunt doar locuri de divertisment. Ele au devenit instrumente extrem de eficiente în propagarea fake news și a dezinformării, influențând decizii importante, de la votul politic până la ce tratamente medicale alegi sau ce alimente pui în coșul de cumpărături. Problema nu este doar cantitatea mare de informație falsă, ci viteza și modul în care aceasta este livrată, consumată și interiorizată. Inițial, Facebook, Instagram și mai recent TikTok au fost gândite ca instrumente de conectare, exprimare și divertisment. Însă în timp, algoritmii care prioritizează engagementul – adică interacțiunile (like, share, comment) – au dus la o polarizare accentuată a conținutului. Pe TikTok, de exemplu, clipurile conspiraționiste, exagerările și deepfake-urile ajung rapid la milioane de utilizatori. Platforma nu are un sistem eficient de fact-checking, iar multe videoclipuri care promovează teorii false despre vaccinuri, războiul din Ucraina sau alegerile din SUA devin virale. Totul pentru că sunt captivante vizual, dramatice și în linie cu ce-ți place deja. Un studiu publicat de Center for Countering Digital Hate (2022) arată că TikTok oferă conținut potențial dăunător despre sănătate mintală, diete sau tratamente medicale în mai puțin de 3 minute de la crearea unui cont. Algoritmul duce rapid utilizatorul către „găuri negre” ale dezinformării. Pe Facebook, problema se amplifică prin ecosistemul său de grupuri private, unde verificarea informațiilor este aproape imposibilă. Un raport al MIT Sloan School of Management a concluzionat că știrile false se răspândesc pe Facebook de șase ori mai rapid decât cele adevărate. De ce? Pentru că sunt formulate emoțional și conțin elemente de șoc. Instagram nu este scutit. Deși pare o platformă mai „estetică”, realitatea este că dezinformarea pe Instagram se răspândește prin influenceri care promovează produse sau idei fără o bază reală, dar cu un impact uriaș asupra audiențelor tinere. Un studiu realizat de Reuters Institute în 2023 a arătat că 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se informează în primul rând de pe Instagram, dar doar 12% dintre aceștia verifică sursa conținutului. Cum ne afectează aceste manipulări alegerile personale Poate părea că un clip de pe TikTok sau o postare emoțională pe Facebook nu are puterea de a-ți schimba viața, dar adevărul e mult mai complicat. Dezinformarea subtilă sau repetitivă ne influențează deciziile fără să ne dăm seama. Un exemplu elocvent este comportamentul la vot. În timpul campaniilor electorale, sunt promovate masiv știri false despre candidați, sondaje fabricate sau scandaluri închipuite. Aceste informații influențează alegătorii indeciși și accentuează diviziunile deja existente. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (2021) a arătat că existența dezinformării pe rețelele sociale a redus participarea la vot în rândul tinerilor din SUA cu aproximativ 4% în alegerile din 2020. Această cifră aparent mică poate înclina balanța într-o competiție strânsă. Dar influența nu se oprește la urne. Rețelele sociale modelează și ce tratamente alegem, ce alimente considerăm sănătoase sau periculoase, cum percepem vaccinurile ori ce „dușmani” ne imaginăm că avem. În pandemie, un raport al OMS a vorbit despre „infodemie” – un flux periculos de informații false legate de COVID-19 care a dus la reticență față de vaccinuri, automedicație și teorii conspiraționiste globale. De ce e atât de eficientă dezinformarea online Cheia eficienței dezinformării pe platformele sociale stă în algoritmi. Aceste programe nu sunt interesate de adevăr, ci de ceea ce te face să stai cât mai mult pe platformă. Emoțiile negative, controversa, furia – toate declanșează reacții puternice. Tocmai de aceea, o știre alarmantă, falsă, are mai mult succes decât un material echilibrat și documentat. Pe TikTok, de exemplu, un videoclip cu titlul „Guvernul ascunde adevărul despre…” are șanse mult mai mari să devină viral decât unul care explică contextul real. Suspansul, misterul și indignarea funcționează ca un drog digital. Un alt studiu de la University of Pennsylvania (2022) a arătat că dezinformarea livrată într-un format vizual atractiv are de trei ori mai mult impact emoțional decât un text simplu, iar probabilitatea ca utilizatorul să creadă conținutul este cu 65% mai mare. Copiii și adolescenții, victimele perfecte Grupurile cele mai vulnerabile sunt, fără îndoială, copiii și adolescenții. Aceștia petrec ore întregi zilnic pe rețelele sociale și încă nu au dezvoltat gândirea critică necesară pentru a distinge între informație validă și manipulare. Pe TikTok circulă clipuri care pun la îndoială știința, care promovează „vindecători” și „guru” fără nicio calificare sau conspirații legate de istorie, religie sau sănătate mintală. Un raport al UNICEF (2023) arată că 46% dintre adolescenții europeni au fost expuși frecvent la dezinformare, iar doar 28% au știut cum să o recunoască și să o evite. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare – lipsa educației media în școli agravează problema. TikTok, oglinda unei lumi din ce în ce mai dereglate Dintre toate platformele de socializare, TikTok este poate cea mai periculoasă prin modul agresiv în care stimulează impulsurile rapide, distorsionează realitatea și normalizează comportamente extreme. Dacă alte rețele sociale presupun un minim de interacțiune sau căutare activă, TikTok îți servește totul pe tavă, fără să fie nevoie să ceri ceva – algoritmul îți dă ce „crede” că vrei, dar în realitate doar ce te ține mai mult conectat. Provocările periculoase, cum ar fi „Benadryl Challenge” sau „Blackout Challenge”, care au dus la spitalizări și chiar decese în rândul adolescenților, nu sunt accidente izolate. Sunt consecințele directe ale unei platforme care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce viralizează. Mai grav este că unele dintre cele mai șocante conținuturi devin populare tocmai pentru că TikTok le recompensează cu vizibilitate. Cazul influenceriței din America Latină ucisă în direct pe TikTok, transmis prin livestream în fața a mii de urmăritori, e o dovadă înfiorătoare a eșecului sistemic al platformei de a preveni abuzurile și violența în timp real. În România, platforma a devenit și teren fertil pentru manipulare politică. Campania electorală a lui Călin Georgescu, susținut intens pe TikTok de conturi anonime și clipuri cu mesaje conspiraționiste, a arătat cât de
Facebook, TikTok, Instagram, interzise sub 18 ani. Primul stat care ia decizia radicală pentru protejarea reală a minorilor
Într-o mișcare legislativă care a atras imediat atenția la nivel național, statul Texas este aproape de a interzice complet accesul la rețelele sociale pentru toți cei sub 18 ani. Legea propusă, aflată deja în faza finală de vot în Senatul statal, ar putea deveni una dintre cele mai dure reglementări privind social media din SUA. Dacă va fi adoptată, rețelele sociale vor fi obligate să verifice vârsta fiecărui utilizator nou, iar părinții vor putea solicita ștergerea conturilor copiilor lor – iar platformele vor avea doar 10 zile pentru a se conforma. Într-un context în care din ce în ce mai multe voci ridică semne de întrebare cu privire la impactul negativ al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților, inițiativa Texană vine ca un semnal de alarmă, dar și ca o măsură controversată. Și nu e singurul stat care merge pe această cale. Cum funcționează propunerea din Texas și ce impact ar putea avea Legea texană propune interzicerea completă a accesului la platformele sociale pentru tinerii sub 18 ani, fără excepții. În cazul în care va fi adoptată până la finalul sesiunii legislative din 2 iunie, platformele vor trebui să implementeze sisteme de verificare a vârstei similare cu cele deja existente pentru site-urile cu conținut pornografic, care necesită confirmarea identității utilizatorilor prin documente oficiale. Mai mult decât atât, părinții vor primi puterea legală de a solicita eliminarea conturilor copiilor lor minori, indiferent dacă aceștia sunt sau nu de acord. Dacă rețelele sociale nu se conformează în termen de 10 zile, vor risca amenzi aplicate de procurorul general al statului. Astfel, legea propusă în Texas este mai dură decât cea deja implementată în Florida, care interzice accesul doar pentru copiii sub 14 ani și impune consimțământ parental pentru utilizatorii de 14 și 15 ani. Spre deosebire de aceasta, varianta texană elimină orice formă de acces sub 18 ani, fără excepție – o măsură drastică într-o lume în care adolescenții își petrec o mare parte din viață online. Statele Unite se aliniază tendințelor restrictive: un nou val legislativ Texas nu este un caz izolat. De fapt, întreaga Americă pare să intre într-o nouă fază a relației cu social media. La nivel federal, în aprilie 2024 a fost propusă o lege care interzice rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani. Deși proiectul a stagnat în comisii, recentele declarații ale senatorilor Brian Schatz (Democrat – Hawaii) și Ted Cruz (Republican – Texas) sugerează că va exista o a doua încercare de a-l trece. Se conturează astfel o tendință clară: restricționarea accesului la platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat pentru utilizatorii foarte tineri, în special pe fondul îngrijorărilor legate de depresie, anxietate, bullying virtual și expunere la conținut nociv. Criticii acestor măsuri atrag însă atenția că interdicțiile generale ar putea încuraja adolescenții să caute metode alternative de a accesa platformele, inclusiv prin conturi false sau VPN-uri. De asemenea, apar întrebări serioase despre modul în care aceste legi vor fi implementate, cine va supraveghea procesul și dacă vor putea fi aplicate eficient fără a încălca alte drepturi constituționale, cum ar fi libertatea de exprimare. Ce urmează pentru adolescenții americani: drept la protecție sau cenzură mascată? Întrebarea centrală rămâne: interzicerea accesului la rețelele sociale este o soluție eficientă sau doar o formă de cenzură mascată? În esență, proiectul texan încearcă să protejeze tinerii de influențele negative ale lumii virtuale, însă vine și cu riscul de a-i izola social și informațional. Pentru mulți adolescenți, rețelele sociale nu sunt doar distracție, ci și principalul canal de comunicare, educație informală și exprimare personală. Pe de altă parte, tot mai multe studii indică o corelație între timpul petrecut pe social media și deteriorarea sănătății mintale a tinerilor. În acest context, reglementarea platformelor pare inevitabilă, dar forma în care aceasta se va face va dicta dacă vorbim despre protecție sau abuz. Rămâne de văzut dacă legea va trece de votul final și va fi semnată de guvernatorul Texasului. Dacă acest lucru se va întâmpla, va crea un precedent cu implicații uriașe pentru întreg ecosistemul digital american și nu numai. Cu siguranță, toate privirile sunt acum îndreptate spre Austin.
Facebook și Instagram susțin economia fraudelor online: 70% dintre noii clienți ar fi șarlatani. Un rai al escrocheriilor de pe internet
O investigație de amploare realizată de Wall Street Journal scoate la iveală acuzații grave la adresa gigantului Meta, compania care deține Facebook și Instagram. Potrivit unui document intern al companiei, consultat de jurnaliștii americani, în anul 2022, 70% dintre noii clienți care au cumpărat spațiu publicitar pe platforme promovau înșelătorii, produse ilegale sau de calitate îndoielnică. Termenii folosiți în raport sunt cât se poate de direcți: Meta este descrisă drept „un pilon al economiei globale a fraudelor pe internet”, o acuzație care pune sub semnul întrebării capacitatea și voința companiei de a-și controla ecosistemul publicitar. În replică, Meta susține că datele sunt „învechite” și că, între timp, compania ar fi crescut semnificativ investițiile în combaterea fenomenului. Publicitate care hrănește rețelele de escroci Fraudele de pe Facebook și Instagram nu sunt o noutate, dar amploarea lor este acum mai clară. Escrocheriile merg de la comentarii automate la postări sponsorizate înșelătoare, care promovează produse false, campanii caritabile inexistente sau reduceri fictive. Unele folosesc fără permisiune imaginea unor celebrități — cum a fost cazul actorilor Jamie Lee Curtis sau Brad Pitt — pentru a părea credibile. Un exemplu concret din ancheta Wall Street Journal este cel al unei mici afaceri de bricolaj din SUA, Half-Off Wholesale, al cărei logo și produse au fost folosite fraudulos în peste 4.400 de reclame false. Între timp, compania reală postase doar 15 reclame autentice. Recenziile negative primite de la victimele înșelătoriilor au fost lăsate, în mod ironic, pe pagina oficială, afectând reputația firmei reale. „Scamdemia” globală și rețelele de exploatare Potrivit anchetei, o mare parte din aceste înșelătorii își au originea în Asia de Sud-Est, regiune descrisă drept un adevărat „laborator global al escrocheriilor online”. Aici, mii de persoane sunt recrutate — uneori sub amenințarea violenței — pentru a lucra în call center-uri sau ferme digitale, unde sunt forțați să administreze conturi false, reclame frauduloase și pagini de phishing. Procurorul Erin West, din comitatul Santa Clara (California), afirmă că Meta are capacitatea de a combate eficient aceste rețele, dar „este reticentă în a impune reguli mai stricte, de teamă că va pierde venituri din publicitate”. Un raport al US Institute for Peace, la care a contribuit și Erin West, descrie fenomenul drept o amenințare transnațională cu implicații în traficul de persoane și sclavie modernă. Meta se apără: „Am investit în combaterea fraudelor” Într-un răspuns trimis publicației americane, un purtător de cuvânt al Meta a afirmat că firma a intensificat lupta împotriva conținutului fraudulos, inclusiv prin implementarea unor sisteme de recunoaștere facială, alerte pentru utilizatori, colaborări cu bănci și firme private pentru depistarea schemelor înșelătoare. Totuși, potrivit documentelor analizate de WSJ, Meta aplică sancțiuni publicitarilor în mod lent și permisiv: până la 32 de avertismente pot fi emise înainte ca un cont să fie blocat definitiv, iar în unele cazuri, doar după ce angajați ai Meta semnalează nereguli în mod direct. Motivul? Peste 160 de miliarde de dolari au fost încasați de Meta doar anul trecut din publicitate — un motiv suficient, spun criticii, pentru ca platforma să evite reguli stricte care ar descuraja cumpărătorii de reclame. Un model economic bazat pe înșelătorii? Meta se apără și susține că documentul pe care se bazează acuzațiile este vechi, iar între timp compania ar fi făcut progrese. Într-un comunicat din 2024, Meta a anunțat că a închis peste 2 milioane de conturi legate de fraude organizate, iar aproape 70% dintre acestea au fost detectate în mai puțin de o săptămână de la creare. Totuși, criticii subliniază că Meta continuă să nu-și asume responsabilitatea legală pentru conținutul promovat de utilizatori, invocând protecția oferită de Sețiunea 230 a legislației americane privind comunicațiile, care exonerează platformele de responsabilitate pentru conținutul publicat de terți. Cu toate acestea, tonul din ce în ce mai vehement al anchetelor și rapoartelor independente sugerează că presiunea asupra Meta ar putea crește, inclusiv la nivel legislativ. Pentru moment însă, realitatea este una incomodă: fraudele digitale nu doar că prosperă pe platformele Meta, dar par a fi, cel puțin parțial, tolerate.
Când dragostea se dă în judecată: Bărbatul care a vrut să oprească internetul și a pierdut
Într-o lume în care întâlnirile online se împletesc tot mai des cu realitatea juridică, un caz recent din Chicago a atras atenția publicului internațional. Nikko D’Ambrosio, un bărbat din Illinois, a încercat să dea în judecată compania Meta, administratorii unui grup de Facebook și zeci de femei care au interacționat în acel spațiu online. Motivul? Comentariile care nu i-au fost pe plac în grupul „Are We Dating the Same Guy?”, o comunitate privată unde femeile avertizează între ele despre comportamentul problematic al unor bărbați cu care au ieșit. D’Ambrosio a invocat defăimare, invadarea intimității, doxxing și încălcarea dreptului la propria imagine, după ce a fost menționat în discuțiile grupului. Însă judecătorul federal Sunil R. Harjani a respins complet procesul, afirmând că plângerea nu conține acuzații plauzibile și că afirmațiile făcute despre reclamant nu pot fi considerate defăimătoare în sens legal. Mai exact, instanța a constatat că declarațiile făcute de utilizatoarele grupului nu conțin fapte false, ci opinii subiective — adică exact ce permite legea, chiar dacă nu-i place subiectului în cauză. Când opiniile devin arme… sau nu chiar Grupul „Are We Dating the Same Guy?” nu este o simplă curiozitate digitală. A devenit un fenomen social, unde femeile (în special heterosexuale) își povestesc experiențele cu bărbați care mint, înșală sau dispar brusc din peisaj (ghosting). Unii dintre acești bărbați au fost descoperiți că se întâlnesc simultan cu mai multe femei, fără ca vreuna să știe despre celelalte. Așa a ajuns să se numească grupul astfel — pentru că da, uneori, răspunsul este „da, ne întâlnim cu același tip!”. Conținutul grupului este disponibil doar membrilor invitați, ceea ce nu l-a împiedicat pe D’Ambrosio să afle că a fost menționat. În loc să ignore sau să ceară retragerea comentariilor într-un mod civilizat, el a optat pentru o acțiune legală de amploare, implicând Meta, administratorii grupului și chiar părinții unora dintre femeile care l-au menționat. Argumentele sale nu au convins însă instanța. Judecătorul Harjani a subliniat că opiniile — oricât de neplăcute ar fi ele pentru persoana despre care se vorbește — nu constituie defăimare. De asemenea, nu a existat niciun indiciu că imaginea bărbatului ar fi fost folosită în scopuri comerciale, ceea ce ar fi fost necesar pentru a aplica legea privind dreptul la imagine în Illinois. Ce spune acest caz despre puterea (și limitele) rețelelor sociale Acest proces eșuat ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare pe internet și despre dreptul femeilor de a-și împărtăși experiențele personale în spații sigure. Grupurile ca „Are We Dating the Same Guy?” oferă un mediu în care femeile se pot proteja reciproc și pot evita relațiile toxice sau chiar periculoase. Faptul că bărbații menționați în aceste grupuri nu pot acționa legal doar pentru că nu le place ce se spune despre ei reprezintă un precedent semnificativ pentru libertatea de exprimare în era digitală. Platforma Facebook a fost criticată de-a lungul timpului pentru modul în care gestionează discursurile defăimătoare sau campaniile de hărțuire, dar în acest caz, ironia e că rețeaua socială s-a aflat de partea libertății de exprimare. Procesul lui D’Ambrosio pare mai degrabă o tentativă de intimidare a femeilor care au îndrăznit să vorbească, decât o acțiune legitimă de apărare a imaginii personale. Într-un climat politic și social deja tensionat, unde aplicațiile de dating sunt din ce în ce mai toxice, astfel de grupuri devin un refugiu digital. Faptul că instanțele americane le recunosc valoarea și legitimitatea este un semn că justiția ține pasul cu realitatea digitală. Ce învățăm din acest scandal (și de ce te privește și pe tine) Dacă folosești aplicații de dating sau ai avut parte de întâlniri ciudate, știi cât de prețioasă e o comunitate unde poți vorbi deschis. Grupuri ca acesta nu sunt doar bârfe sau „pălăvrăgeală între fete” – sunt instrumente reale de protecție într-o lume în care unele comportamente rămân ascunse sub masca anonimatului digital. Din acest caz poți învăța că, da, poți fi sincer(ă) online, atâta timp cât nu minți și nu ataci gratuit. Opiniile tale contează – și sunt protejate de lege. Totodată, ar trebui să-ți ridice semne de întrebare dacă o persoană pe care ai întâlnit-o pe o aplicație încearcă să controleze ceea ce spui sau ce gândești. Dacă cineva amenință cu procese doar pentru că ai relatat ce s-a întâmplat, e un semn clar de toxicitate. În loc să te simți vinovat(ă), ar fi mai bine să împărtășești experiența cu altele ca tine. Și da, uneori chiar e bine să te întrebi: „Ne întâlnim cu același tip?” Pentru că uneori, răspunsul te poate salva de mai mult decât o inimă frântă.
Zuckerberg schimbă regulile jocului: Prietenii tăi din viitor vor fi inteligențe artificiale
Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, nu mai are nicio reținere în a promova o realitate pe care mulți încă o privesc cu scepticism: o lume în care prietenii, terapeuții și chiar agenții de business vor fi, în majoritate, entități AI. Dacă până acum inteligența artificială părea doar un instrument de productivitate sau o unealtă de asistență digitală, viziunea lui Zuckerberg o transformă într-un înlocuitor al conexiunilor umane reale. Departe de a fi doar un exercițiu de imaginație, această viziune este explicată în detaliu de CEO-ul Meta în podcasturi recente, interviuri și apariții publice. Scopul declarat? Integrarea completă a AI în viața de zi cu zi, nu doar în interacțiunile profesionale, ci și în cele personale și emoționale. Practic, Zuckerberg vrea să redefinească ideea de rețea socială prin mutarea axei de la om–om la om–AI. Una dintre ideile principale promovate de Zuckerberg este că oamenii vor ajunge să caute prieteni digitali, construiți pe baza acelorași principii care stau la baza algoritmilor de recomandare de pe Facebook sau Instagram. „Oamenii vor dori un sistem care îi cunoaște foarte bine, la fel cum o fac acum algoritmii din feed-urile lor”, a spus Zuckerberg în cadrul unui interviu susținut la conferința anuală Stripe. Ce înseamnă asta mai exact? În loc să interacționezi doar cu prieteni reali pe social media, vei avea conversații autentice cu AI care îți cunosc preferințele, istoricul emoțional, stilul de comunicare și chiar umorul. Aceste inteligențe artificiale vor fi concepute pentru a deveni prieteni digitali care îți pot oferi sprijin, companie sau chiar consiliere – într-un mod constant, predictibil și, cel mai important pentru Meta, scalabil. Acest plan vine la pachet cu multiple implicații: o persoană ar putea ajunge să interacționeze zilnic mai mult cu AI decât cu oameni reali. Zuckerberg crede că oamenii sunt deschiși la această idee, tocmai pentru că relațiile sociale tradiționale devin tot mai tensionate și mediate digital. AI-ul vine, astfel, ca o soluție la „oboseala socială” a epocii moderne. Terapeuți virtuali și agenți de business: cum vrea Meta să schimbe lumea serviciilor Zuckerberg merge mai departe și afirmă că în viitorul apropiat, AI-ul nu va fi doar prietenul tău imaginar. Va fi și terapeutul tău, agentul tău de afaceri și chiar partenerul tău creativ. Cu alte cuvinte, viziunea Meta extinde funcționalitatea AI-ului dincolo de simpla conversație, oferind o gamă largă de servicii digitale personalizate. Un AI terapeut ar putea analiza tonul vocii, expresiile faciale și cuvintele alese pentru a detecta stări emoționale, anxietăți sau depresii, oferind sprijin 24/7 fără programare sau costuri. Agenții AI ar putea negocia contracte, redacta emailuri, construi strategii de marketing și chiar genera cod pentru aplicații software, înlocuind astfel o parte considerabilă din actuala forță de muncă digitală. Meta investește deja masiv în dezvoltarea acestor aplicații AI prin laboratoarele sale de cercetare și dezvoltare, inclusiv prin lansarea modelelor de limbaj proprii, concurente cu GPT sau Gemini. Cu fiecare update, aceste modele devin mai „umane”, mai fluente, mai persuasive. O lume cu mai mulți prieteni, dar mai puțină umanitate? Deși pare revoluționară, viziunea lui Zuckerberg ridică o serie de întrebări esențiale despre natura umanității într-o eră digitală. Este cu adevărat de dorit să ne înlocuim conexiunile reale cu unele artificiale? Există riscul să devenim dependenți de confortul relațiilor cu AI, evitând tot mai mult complexitatea, conflictele și profunzimea relațiilor umane? Zuckerberg pare convins că media ideală este una în care oamenii au mai multe conexiuni – chiar dacă majoritatea sunt cu entități digitale. Într-un podcast recent, el spunea că „majoritatea oamenilor își doresc să aibă mai mulți prieteni și conexiuni sociale”, iar AI-ul este cea mai eficientă cale de a le oferi această iluzie de apropiere. Ce se întâmplă, însă, când empatia devine o funcție programabilă, iar atașamentul este simulat? Cât de departe suntem de un scenariu în care singurătatea umană este rezolvată tehnologic, nu social? Zuckerberg nu oferă încă răspunsuri clare la aceste dileme, dar Meta merge înainte, iar direcția este clară: oamenii vor fi conectați, dar nu neapărat între ei.
Așa ceva nu s-a mai văzut. Ce i-a scris tatăl unui star din ATP fiului său, pe internet: A uitat de mama lui în clipa în care și-a cumpărat iubita din zona VIP a unui club de noapte.
Jucătorul de tenis care a făcut senzație la turneul ATP 1.000 de la Monte Carlo, unde a eliminat două nume grele din tenisul mondial, pe triplul câștigător de Grand Slam, Stan Wawrinka, și pe fostul lider ATP, Novak Djokovic, se află în centrul unei controverse pornite pe rețelele sociale. Chilianul Alejandro Tabilo (27 de ani, locul 42 ATP) a avut un schimb de replici acide cu tatăl său, la o postare făcută pe Facebook, cu ocazia Zilei Mamei, sărbătorită în a doua duminică din luna mai. Alejandro Tabilo e acuzat. „Alejandro a uitat de mama sa” Tatăl lui Alejandro, Ricardo, și-a acuzat fiul că s-a distanțat de mama sa, iar afirmațiile pe acesta le-a făcut la postarea jucătorului de tenis au degenerat rapid într-un schimb dur de replici. „Felicitări tuturor mamelor și profit de ocazie pentru a mulțumi Tenis Chile pentru felicitarea cu acea fotografie nostalgică, deoarece Alejandro a uitat de mama sa de când și-a cumpărat iubita într-o secțiune VIP a unui club de noapte din partea de est a capitalei”, a scris Ricardo la secțiunea comentarii. Alejandro nu a ezitat să îi dea replica părintelui său, mai mult, l-a acuzat pe acesta că aruncă informații false în spațul public. „Ricardo Tabilo, ce frumos continui să scrii minciuni într-un mod atât de laș. Acum își amintești că ai o femeie minunată…”, i-a răspuns Alejandro tatălui său, notează Tennis Tonic. Tabilo, cel mai bun jucător din Chile Alejandro Tabilo este cel mai bun jucător din Chile, în acest moment, iar disputa de pe social media aduce în discuție provocările cu care se pot confrunta jucătorii atunci când se află în afara terenului de tenis, dar și impactul pe care îl pot avea aceste discuții, cu notă personală, asupra capacității jucătorile de a-și gestiona viața și de a se concentra asupra a ceea ce le place să facă. În 2025, Alejandro Tabila a participat la zece turnee și a reușit să câștige patru meciuri din cele 14 disputate, iar singurele victorii „legate” au fost cele de la ATP 1.000 Masters de la Monte Carlo, unde l-a învins pe Stan Wawrinka (40 de ani, cel mai longeviv jucător de simplu din circuitul ATP), scor 1-6, 7-5, 7-5, respectiv pe Novak Djokovic, pe care l-a învins cu 6-3, 6-4. Adversarul din optimile de la Monte Carlo i-a fost Grigor Dimitrov, în fața căruia a pierdut, scor 3-6, 6-3, 2-6. Celelalte două victorii ale lui Tabilo au fost la Indian Wells (ATP 1.000), cu Dusan Lajovic, scor 6-3, 7-5, respectiv la Miami Open (ATP 1.000), unde a trecut în primul tur de Corentin Moutet, scor 5-7, 6-3, 7-5. Următorul turneul al lui Alejandro Tabilo este cel de la Roland Garros, al doilea turneu de Grand Slam al anului, care este programat în perioada 25 mai – 8 mai.
CNA, eliminări pe bandă rulantă de materiale de pe platformele TikTok, Facebook, YouTube și Instagram: „Încurajăm publicul să sesizeze conținutul ilegal din online”
Consiliul Național al Audiovizualului a decis să transmită, în perioada 28 aprilie – 9 mai, 43 de ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok, Facebook, YouTube și Instagram. ”Consiliul Național al Audiovizualului – CNA, având calitatea de unică autoritate de reglementare a conținutului audiovizual, inclusiv în mediul online, a aplicat legislația națională în domeniul combaterii conținutului ilegal în online. În baza Regulamentului (UE) nr. 2022/2065 privind piața unică a serviciilor digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale – DSA), în perioada 28 aprilie – 9 mai, CNA a decis să transmită platformelor TikTok (23), Facebook (18), YouTube (1) și Instagram (1) 43 de decizii privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal”, se arată într-un comunicat al CNA, potrivit Agerpres.ro. „Simpla completare a formularului de petiții de pe site-ul instituției” Impactul total al deciziilor CNA aferent conținutului dat spre eliminare – la data monitorizării – a fost de 1.937.121 urmăritori și 3.378.490 aprecieri. Potrivit sursei citate, deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutului în cauză. De asemenea, ulterior ordinului, platforma are obligația de a nu mai permite reîncărcarea aceluiași conținut ilegal. ”Menționăm că o decizie privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal poate conține unul sau mai multe materiale identificate pe aceeași platformă”, menționează CNA. Deciziile privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal din online sunt publicate pe site-ul www.cna.ro. ”Încurajăm publicul să se adreseze CNA și să sesizeze conținutul ilegal din online, prin simpla completare a formularului de petiții de pe site-ul instituției”, transmite Consiliul Național al Audiovizualului. CITIȚI ȘI: VIDEO: Sancțiune fără precedent: CNA lovește în Marius Tucă pentru o opinie postată pe YouTube Dan Diaconescu, amendat de CNA: “Plângerea este fără sens” / Reacție la sancționarea lui Marius Tucă: “Cred că nici Ceaușescu nu ar fi făcut așa ceva” Sancțiune fără precedent: CNA lovește în Marius Tucă pentru o opinie postată pe YouTube Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Internetul profețește marea criză economică. De la Lady Gaga la conserve și teniși vintage, rețelele sociale detectează recesiunea
Pe rețelele sociale, orice gest, tendință sau revenire culturală poate deveni semnul unei crize economice iminente. De la hiturile noi ale lui Lady Gaga până la adidașii până la genunchi, internetul glumește, dar cu o anxietate reală în fundal: se apropie o nouă recesiune? Recesiunea, în format meme Nouă muzică de la Lady Gaga? „Indicator de recesiune.” Tenisi vintage până la genunchi? Semn clar că lucrurile o iau razna. Reduceri masive la conserve? Fără îndoială, e criză. Sau cel puțin asta ne spun utilizatorii rețelelor sociale, unde fiecare semn cultural este interpretat ironic ca un preambul al colapsului economic. Fenomenul a explodat în mediul online: orice eveniment care amintește de criza din 2008 sau care semnalează dorința de economisire, revenirea unor trenduri vechi sau pur și simplu o schimbare de „vibe” este catalogat drept semn că vine prăpădul financiar. Nu contează că economia nu este oficial în recesiune – ceea ce contează este percepția colectivă. Iar această percepție e alimentată de o combinație de umor, frică și neputință. Sub glumele aparent inocente, există o tensiune socială profundă. Oamenii simt că ceva e în neregulă, că situația se poate deteriora rapid. Și, neputând schimba mersul lucrurilor, preferă să râdă de ele. Când râsul devine mecanism de supraviețuire Psihologii și sociologii susțin că, în fața incertitudinii, umorul devine un mecanism de apărare. Profesorul Dustin Kidd de la Temple University explică: „Cu cât lucrurile devin mai serioase, cu atât ne bazăm mai mult pe umor pentru a le face față”, scrie CNN. Acest comportament nu este nou – sitcomuri, emisiuni de satiră și acum rețelele sociale oferă un spațiu colectiv pentru procesarea anxietății. Exemplele abundă. În plină criză a asigurărilor de sănătate, rețelele s-au umplut de glume despre „gânduri și rugăciuni în afara rețelei”. În perioada măsurilor dure anti-imigrație, utilizatorii TikTok ironizau ideea de „autodeportare”. Acum, în fața unui posibil colaps economic, fiecare trend – cât de banal – devine un semn ironic al sfârșitului financiar. Recesiunea devine astfel un meme colectiv, un semnal de fum lansat de generații care simt că nu mai au control: „Hei, e cineva bine acolo?” Dacă răspunsul este „nu”, măcar știm că nu suntem singuri. Glumele care pot provoca realitatea Dincolo de aspectul comic, există și un efect pervers: aceste glume pot deveni profeții autoîmplinite. Dacă destui oameni încep să creadă că vine criza, comportamentele lor economice se schimbă. Se reduc cheltuielile, se opresc investițiile, se intră în modul „panică” – exact ceea ce poate adânci o recesiune reală. Acest fenomen nu este nou. Economistul Alan Greenspan propunea în trecut „indicele chiloților bărbătești”: dacă bărbații cumpără mai puțini chiloți, înseamnă că se pregătesc de criză. Azi, acel indicator a fost înlocuit cu TikTok-uri despre conserve, haine second-hand și sfaturi de supraviețuire financiară de la milenialii care au trăit prăbușirea din 2008. Autoarea Kyla Scanlon rezumă perfect starea generală: „Memele sunt un fel de test. Întreabă: sunteți și voi speriați? Și răspunsul, adesea, este un da colectiv – dar în glumă.” Totul devine o glumă când nimic nu mai contează Într-o lume dominată de crize suprapuse – climă, automatizare, locuințe inaccesibile – oamenii par să fi ajuns la concluzia amară că „nimic nu mai contează”. Iar când simțul controlului dispare, totul devine material de meme. Pe de altă parte, nu toți s-au resemnat. Pe lângă glumele despre recesiune, apar și tutoriale serioase: cum să-ți cultivi legume, cum să gătești ieftin, cum să-ți restructurezi bugetul. Însă chiar și aceste sfaturi sunt adesea ambalate ironic, pentru a fi mai digerabile. Concluzia? Internetul râde, dar cu frică. În spatele fiecărui TikTok despre Lady Gaga ca „semn al colapsului economic” se află o realitate mai puțin amuzantă: o lume în care anxietatea e endemică și umorul este, poate, ultimul mod prin care ne păstrăm speranța.