Experiența ta pe Facebook se va înrăutăți și mai mult din cauza unei decizii a UE, avertizează Meta
Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, avertizează că utilizatorii din Uniunea Europeană ar putea avea parte de o „experiență semnificativ mai slabă” pe platformele sale începând din această vară. Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a decis că modelul „consimți sau plătești” introdus de Meta în UE încalcă legislația europeană privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Modelul, lansat recent de companie, le oferă utilizatorilor europeni o alegere controversată: fie acceptă ca datele lor să fie colectate și combinate în scopuri publicitare, fie plătesc un abonament lunar pentru a utiliza serviciile Meta fără reclame personalizate. Comisia Europeană a considerat că această practică nu permite un consimțământ „liber și informat” și a amendat Meta cu 200 de milioane de euro. Ce înseamnă decizia pentru utilizatorii din Europa Meta a declarat, în raportul său financiar trimestrial, că va fi nevoită să facă modificări semnificative modelului său actual de monetizare pentru a se conforma cerințelor DMA. Aceste modificări, avertizează compania, ar putea duce la „un impact semnificativ negativ asupra experienței utilizatorilor din Europa” și ar putea afecta în mod direct veniturile generate în această regiune. Potrivit Meta, efectele s-ar putea resimți chiar din al treilea trimestru al acestui an, în paralel cu procedura de contestare a deciziei europene în instanțele competente. Cu alte cuvinte, europenii ar putea vedea mai puține funcții, o experiență de navigare mai greoaie sau mai multe limitări în utilizarea aplicațiilor Meta, cel puțin temporar. Meta vs. Comisia Europeană: o confruntare în plină desfășurare Analiștii cred că Meta încearcă să transforme nemulțumirea utilizatorilor în presiune publică împotriva Comisiei Europene. „Scopul real este ca publicul să devină vocal împotriva acestui regim de reglementare, care, într-adevăr, ar putea degrada serviciile disponibile pentru rezidenții UE”, a declarat Eric Seufert, analist la Mobile Dev Memo, pentru BBC. Comisia Europeană evaluează în prezent și alte modele alternative de monetizare introduse de Meta, inclusiv variante care folosesc mai puține date personale în scopuri publicitare. Însă până la o decizie clară, Meta are 60 de zile pentru a se conforma deciziei deja emise, în caz contrar riscând sancțiuni suplimentare. Meta prosperă financiar, dar sub presiune legală Paradoxal, avertismentul Meta vine într-un moment în care compania are performanțe financiare solide. Raportul pe primul trimestru al anului arată venituri publicitare consistente și o creștere de 6% a numărului de utilizatori activi zilnic. Mark Zuckerberg a declarat că Meta „face progrese semnificative” în dezvoltarea inteligenței artificiale și a ochelarilor inteligenți, iar Meta AI are deja aproape un miliard de utilizatori activi lunar. Totuși, compania se confruntă și cu alte fronturi de presiune: în SUA, Meta este în proces cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care o acuză că a creat un monopol pe rețelele sociale prin achiziționarea Instagram și WhatsApp. În același timp, Apple a fost amendată recent cu 500 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru practici similare de control asupra propriului ecosistem digital. Ce urmează pentru utilizatorii din România și Europa Deși nu au fost anunțate încă detalii concrete privind modificările pe care Meta le va implementa, este posibil ca acestea să afecteze felul în care utilizatorii europeni interacționează cu Facebook și Instagram: mai puține opțiuni gratuite, mai puține funcții, sau o diferențiere vizibilă față de experiența oferită în alte regiuni ale lumii. Rămâne de văzut dacă acest conflict dintre Meta și UE va duce la o reglementare mai clară a modului în care giganții tech pot monetiza datele utilizatorilor — sau dacă, între timp, experiența digitală a milioane de europeni va fi redusă la un produs „tăiat pe margini”.
Marea Britanie: Platformele de socializare și site-urile web, obligate prin lege să protejeze copiii de accesul la conținut dăunător online
Platformele de socializare și site-urile web vor fi obligate prin lege să protejeze copiii de accesul la conținut dăunător online sau riscă să se confrunte cu amenzi, a declarat autoritatea de supraveghere a comunicațiilor din Marea Britanie (Ofcom). Site-urile trebuie să adere la noile reglementări ale Ofcom – cunoscute sub numele de “Codurile copiilor” – până pe 25 iulie și vor fi obligate să instituie sisteme de verificare a vârstei și să modifice recomandările algoritmilor pentru a li se permite să funcționeze în Marea Britanie în continuare, conform BBC. Orice site care găzduiește pornografie sau conținut care încurajează autovătămarea, sinuciderea sau tulburările de alimentație trebuie să aibă sisteme solide de verificare a vârstei pentru a proteja copiii de accesul la acel conținut. Restricțiile, criticate pentru că nu merg suficient de departe Directorul general al Ofcom, Melanie Dawes, a declarat că decizia marchează o „schimbare radicală”, dar criticii spun că restricțiile nu merg suficient de departe. Criticii mai spun că noile restricții sunt „o pastilă amară.” Ian Russell, președintele Fundației Molly Rose, care a fost înființată în onoarea fiicei sale care s-a sinucis la vârsta de 14 ani, s-a declarat „consternat de lipsa de ambiție” din coduri. Melanie Dawes a răspuns că verificarea vârstei este un prim pas, deoarece „dacă nu știi unde sunt copiii, nu le poți oferi o experiență diferită de cea a adulților”: „Nu există niciodată nimic pe internet sau în viața reală care să fie infailibil… dar acest lucru reprezintă o schimbare radicală.” Ea a recunoscut că, deși „nu își face iluzii” că unele companii „pur și simplu nu înțeleg sau nu vor”, Codurile sunt literă de lege în Marea Britanie. „Dacă vor să servească publicul britanic și dacă doresc privilegiul în special de a-și oferi serviciile persoanelor sub 18 ani, atunci vor trebui să schimbe modul în care funcționează aceste servicii”. Profesorul Victoria Baines, fost ofițer de siguranță la Facebook, a declarat pentru BBC că este „un pas în direcția bună”: „Marile companii de tehnologie încep cu adevărat să înțeleagă situația, așa că pun alocă bani pentru asta și, mai important, alocă personal pentru asta”. Algoritmi modificați și sisteme de raportare și reclamații mai simplificate Conform Codurilor, algoritmii vor trebui, de asemenea, să fie configurați pentru a filtra conținutul dăunător din fluxurile și recomandările copiilor. Pe lângă verificarea vârstei, vor exista și sisteme de raportare și reclamații mai simplificate, iar platformele vor trebui să ia măsuri mai rapide pentru a evalua și a combate conținutul dăunător atunci când sunt informate în acest sens. Toate platformele trebuie să aibă, de asemenea, o „persoană desemnată responsabilă pentru siguranța copiilor”, iar gestionarea riscurilor pentru copii va fi revizuită anual de un organism superior. Dacă companiile nu respectă reglementările impuse până pe 24 iulie, Ofcom a anunțat că are „puterea de a impune amenzi și – în cazuri foarte grave – de a solicita un ordin judecătoresc pentru a împiedica site-ul sau aplicația să fie disponibilă în Marea Britanie”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Ursula von der Leyen: UE ar putea IMPOZITA marile firme tech, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind taxele vamale ale lui Donald Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană. Sancțiuni de 700 de milioane de euro pentru giganții americani
Comisia Europeană a anunțat miercuri impunerea unor sancțiuni financiare în valoare totală de 700 de milioane de euro împotriva companiilor americane Apple și Meta (deținătorul Facebook și Instagram), acuzându-le de încălcarea normelor de concurență. Măsurile vin într-un context tensionat la nivel transatlantic, cu un posibil impact asupra relației comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în special în condițiile în care președintele american Donald Trump a criticat deja vehement reglementările europene privind serviciile digitale. Apple, sancționată pentru abuz de poziție dominantă și restricționarea concurenței Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro pentru practicile anticoncurențiale din App Store, acuzată că ar fi abuzat de poziția sa dominantă în dauna dezvoltatorilor de aplicații și a utilizatorilor finali. Potrivit Comisiei Europene, compania a restricționat în mod nedrept capacitatea dezvoltatorilor de a-i informa pe utilizatori despre opțiuni alternative de achiziție a serviciilor, la prețuri mai mici, în afara magazinului Apple. În plus, Apple a primit o altă amendă de 200 de milioane de euro pentru modul în care gestionează datele personale, fiind vizată de noile reguli europene privind protecția consumatorilor și utilizarea datelor cu caracter personal. Aceste sancțiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament privind piețele digitale (DMA), intrat în vigoare în urmă cu un an. Scopul reglementărilor este limitarea abuzului de poziție dominantă de către platformele digitale majore și stimularea unui climat concurențial echitabil în piața online. Meta, sub presiunea respectării normelor de transparență Și Meta a intrat în vizorul autorităților europene, compania fiind vizată pentru nerespectarea unor cerințe legale legate de modul în care colectează și utilizează datele utilizatorilor. În mod specific, Comisia acuză Meta că nu le oferă suficient control consumatorilor asupra datelor personale atunci când aceștia utilizează serviciile companiei, precum Facebook și Instagram. Deși nu s-a anunțat o amendă separată pentru Meta în acest moment, este de așteptat ca procedurile să continue, în condițiile în care compania este deja implicată într-o serie de investigații legate de practicile sale privind confidențialitatea. Tensiuni comerciale în creștere între UE și SUA Sancțiunile vin într-un moment sensibil, când Uniunea Europeană se află în negocieri cu administrația Trump pentru eliminarea taxelor vamale suplimentare impuse de Washington. În prezent, SUA aplică tarife de 25% pentru automobile, oțel și aluminiu provenite din Europa, la care se adaugă o suprataxă de 10% pentru alte bunuri. Donald Trump a criticat în termeni duri măsurile luate de Bruxelles, susținând că acestea reprezintă „piedici nejustificate” în calea firmelor americane care oferă servicii digitale în Europa. Spre deosebire de alte decizii importante ale Comisiei, amenzile anunțate miercuri au fost făcute publice doar printr-un comunicat de presă, fără o conferință oficială, ceea ce a alimentat speculații privind presiunile diplomatice în jurul acestui subiect. Apple contestă sancțiunea, dar UE își menține poziția În reacție la decizia Comisiei, Apple a calificat amenda ca fiind „nedreaptă” și a anunțat că va face apel, menționând că va continua dialogul cu autoritățile europene. Compania susține că restricțiile din App Store au fost concepute pentru a proteja utilizatorii și că oferă un echilibru între siguranță și libertatea dezvoltatorilor. Cu toate acestea, oficialii europeni afirmă că sancțiunile sunt „modeste” în comparație cu veniturile generate de giganții din tehnologie și că ele reprezintă doar începutul unui val mai larg de reglementări care vizează reechilibrarea pieței digitale. În trecut, Comisia Europeană a mai aplicat amenzi considerabile altor companii americane din domeniul tehnologiei. În martie 2024, Apple a fost deja sancționată cu 1,8 miliarde de euro în urma unei plângeri formulate de Spotify, care acuza restricționarea concurenței pe segmentul serviciilor de streaming muzical. Decizia de miercuri reconfirmă determinarea Bruxelles-ului de a impune reguli clare marilor platforme digitale, chiar și cu riscul de a tensiona relațiile comerciale cu Statele Unite. Pe măsură ce noul regulament DMA capătă aplicabilitate deplină, se conturează o eră în care giganții tech trebuie să respecte reguli mai stricte în Europa, în special în ceea ce privește transparența, accesul la piață și protecția utilizatorilor.
Cum sa dispari de pe internet: 9 pasi simpli ca sa-ti stergi urmele digitale si sa-ti protejezi identitatea
Trăim într-o eră în care viața noastră digitală a devenit la fel de vizibilă — uneori chiar mai vizibilă — decât cea reală. Fiecare căutare pe Google, fiecare like, comentariu sau fotografie postată contribuie la construirea unei identități online care, de cele mai multe ori, scapă de sub controlul nostru. Informațiile personale ajung să fie analizate, vândute și exploatate de platforme, companii de marketing sau chiar persoane rău intenționate. Totodată, greșelile din trecut, postările nefericite sau simpla expunere excesivă pot deveni vulnerabilități majore. Tot mai mulți oameni își pun întrebarea: este posibil să dispari de pe internet? Sau măcar să îți reduci amprenta digitală? Răspunsul este da — dar implică răbdare, disciplină și câțiva pași bine calculați. Fie că vrei să limitezi expunerea datelor tale personale, să scapi de insistența reclamelor direcționate sau pur și simplu să-ți recâștigi intimitatea, există metode concrete care te pot ajuta să îți ștergi urmele din spațiul online. Mai jos găsești un ghid structurat în 9 pași care te poate ajuta să-ți recapeți controlul asupra identității tale digitale: 1. Cauta-te pe Google si alte motoare de cautare Primul pas este sa vezi ce informatii despre tine sunt deja disponibile public. Cauta-ti numele complet, adresa de email si eventuale nume de utilizator pe Google, Bing si DuckDuckGo. Noteaza site-urile si platformele care iti afiseaza date personale. 2. Cere stergerea informatiilor (dreptul de a fi uitat) In Uniunea Europeana ai dreptul legal de a cere stergerea informatiilor personale din motoarele de cautare. Google, de exemplu, are un formular dedicat pentru aceste solicitari. Va trebui sa oferi linkurile exacte si sa explici de ce cererea ta este justificata. 3. Verifica daca datele tale au fost compromise Foloseste site-ul https://haveibeenpwned.com pentru a verifica daca adresele tale de email sau numerele de telefon au fost implicate in brese de securitate. Daca da, schimba imediat parolele si dezactiveaza conturile vechi. 4. Fa un control de securitate pe conturile Google Acceseaza Google Account > Security Checkup pentru a vedea ce dispozitive si aplicatii au acces la datele tale. Dezactiveaza ce nu recunosti si activeaza autentificarea in doi pasi. 5. Foloseste servicii care elimina datele tale din bazele de date publice Exista servicii precum DeleteMe sau Incogni care, contra cost, trimit cereri automate catre brokeri de date si site-uri de tip „people search” pentru a-ti elimina informatiile personale. 6. Blocheaza sau sterge conturile de pe retelele sociale Facebook, Instagram, X (fostul Twitter), TikTok sau alte retele sunt surse masive de informatii personale. Daca nu le poti sterge complet, macar seteaza-le pe privat, limiteaza ce postezi si dezactiveaza cautarea contului prin email sau numar de telefon. 7. Ia in calcul stergerea completa a conturilor sociale Daca vrei o solutie radicala, acceseaza setarile conturilor si cauta optiunea de stergere definitiva. Majoritatea platformelor ofera o perioada de gratie de cateva zile pana la stergerea efectiva a datelor. 8. Sterge conturile vechi si postari inutile Bloguri uitate, forumuri, site-uri de recenzii sau conturi pe platforme vechi? Elimina-le. Daca nu iti mai amintesti parolele, foloseste un manager de parole sau serviciile de recuperare a conturilor. 9. Ascunde-te acolo unde nu poti disparea Daca o platforma nu permite stergerea contului, editeaza profilul si inlocuieste datele reale cu informatii generice. Schimba fotografiile, adresele si chiar numele pentru a reduce vizibilitatea. Concluzie A disparea complet de pe internet nu este intotdeauna posibil, dar iti poti reduce considerabil amprenta digitala si poti preveni expunerea inutila a informatiilor personale. Cu rabdare si consecventa, poti sa-ti recapeti controlul asupra vietii tale private online.
Resetare radicală: Cum ideea „nebunească” a lui Zuckerberg de a șterge listele de prieteni ar fi putut schimba Facebook pentru totdeauna
În 2022, Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a propus o strategie radicală pentru a revitaliza Facebook: ștergerea completă a listelor de prieteni ale utilizatorilor. Această idee a fost dezvăluită în timpul unui proces antitrust intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva Meta, unde au fost prezentate e-mailuri interne din companie. Zuckerberg a sugerat că, prin resetarea rețelelor de prieteni, utilizatorii ar fi fost încurajați să-și reconstruiască conexiunile, ceea ce ar fi putut duce la o creștere a interacțiunii pe platformă. El a propus testarea acestei idei într-o țară mai mică pentru a evalua impactul înainte de o implementare globală. Tom Alison, șeful Facebook, și-a exprimat scepticismul față de această propunere, subliniind importanța conexiunilor de prietenie pentru experiența utilizatorilor, în special pe Instagram. Contextul procesului antitrust și strategiile Meta Această revelație a venit în contextul unui proces antitrust intentat de FTC împotriva Meta, acuzând compania de monopol în domeniul rețelelor sociale. FTC susține că achizițiile Instagram și WhatsApp de către Meta au fost strategii pentru a elimina concurența și a menține dominația pe piață. În timpul procesului, au fost prezentate și alte idei strategice discutate intern la Meta, inclusiv posibilitatea de a transforma profilurile Facebook într-un model bazat pe urmăritori, similar cu alte platforme de social media. Zuckerberg a declarat că Facebook nu mai este axat exclusiv pe conexiunile personale, ci a evoluat într-o platformă de descoperire și divertisment, unde doar 20% din conținut provine de la prieteni, restul fiind generat de algoritmi și creatori de conținut. Implicațiile unei astfel de schimbări radicale Propunerea de a șterge listele de prieteni ar fi avut implicații majore asupra modului în care utilizatorii interacționează pe Facebook. Conexiunile personale sunt fundamentul rețelelor sociale, iar o astfel de resetare ar fi putut duce la pierderea încrederii utilizatorilor și la scăderea activității pe platformă. Deși ideea nu a fost implementată, ea reflectă nivelul de îngrijorare al conducerii Meta privind relevanța culturală în scădere a Facebook. În loc să adopte această strategie radicală, Meta a ales să introducă o nouă filă de prieteni care afișează doar conținut de la prieteni, fără intervenția algoritmilor, încercând astfel să readucă platforma la valorile sale inițiale. Această abordare subliniază dilema cu care se confruntă platformele de social media: cum să mențină interesul utilizatorilor într-un peisaj digital în continuă schimbare, fără a compromite experiența autentică care le-a consacrat. În concluzie, ideea lui Mark Zuckerberg de a șterge listele de prieteni de pe Facebook evidențiază provocările cu care se confruntă giganții tehnologici în eforturile lor de a rămâne relevanți și competitivi. Deși această propunere nu a fost pusă în aplicare, ea oferă o perspectivă asupra nivelului de inovație și riscuri pe care liderii din industrie sunt dispuși să le ia pentru a-și menține poziția pe piață.
Figurinele „starter pack” au cucerit Facebook-ul: arată ca jucăriile copilăriei la cutie, amuză pe unii, dar au stârnit și revolte
Un nou fenomen vizual, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, a luat cu asalt rețelele sociale în ultimele zile. Așa-numitele „starter pack-uri” – imagini care înfățișează persoane sub formă de figurine, ambalate ca păpușile clasice din copilărie, în cutii transparente, alături de obiecte reprezentative – s-au răspândit viral pe platforme precum Facebook, X (fostul Twitter) sau Instagram. Deși trendul a fost inițial întâmpinat cu entuziasm și umor, nu toată lumea îl consideră inofensiv. Un fenomen vizual alimentat de inteligența artificială Formatul presupune crearea, cu ajutorul unor modele de inteligență artificială, a unei imagini care transformă o persoană – reală sau fictivă – într-o figură de acțiune stilizată. Aceasta este însoțită de „accesorii” simbolice: de la obiecte cotidiene, până la elemente care definesc ocupația, pasiunile sau chiar stereotipurile atribuite respectivei persoane. Rezultatul final este ambalat grafic ca o jucărie de raft, imitând ambalajele jucăriilor de tip Ken, Barbie sau figurine Marvel. Imaginile rezultate sunt adesea ironice, caricaturale și construite pentru a stârni zâmbete – fie că este vorba de o autoironie, fie de un comentariu vizual la adresa unei figuri publice. Printre „figurinele” generate au apărut politicieni, influenceri, personaje din pop culture, dar și avataruri ale utilizatorilor obișnuiți. Realizarea de figurine cu ajutorul AI a cuprins o gamă largă de personaje, de la cele politice la cele din filme și seriale populare în România. În imagine: Firicel și Bobiță, celebrii din serialul de la Pro TV Las Fierbinți. (Imagini Facebook) Reacția ilustratorilor: între frustrare și protest creativ În ciuda popularității de care se bucură trendul, un număr tot mai mare de ilustratori și artiști vizuali s-au declarat nemulțumiți de această explozie a conținutului generat de AI. Motivul invocat este familiar: utilizarea masivă a inteligenței artificiale în spațiul creativ riscă să devalorizeze munca manuală, să uniformizeze stilurile și să elimine diversitatea artistică autentică. Ca reacție, mai mulți desenatori au inițiat o contramișcare sub hashtagul #StarterPackNoAI, promovând creații desenate manual în același format, tocmai pentru a sublinia unicitatea și expresivitatea artei realizate de oameni. Printre cei mai vocali se numără ilustratori cunoscuți în spațiul francofon, care au replicat vizual formatul „starter pack”, dar folosind doar creionul și tableta grafică – fără generare automată. Mesajul este clar: ceea ce face ca o lucrare artistică să fie valoroasă nu este doar produsul final, ci procesul, alegerea subiectivă a detaliilor și vocea distinctă a autorului. Între divertisment și dezbatere etică Dezbaterea privind utilizarea AI în artă este departe de a fi nouă, însă fenomenul „starter pack” pare să fi relansat discuțiile într-un mod mai accesibil și mai vizibil pentru publicul larg. Pe de o parte, avem un instrument ludic care permite oricui să experimenteze și să creeze fără cunoștințe tehnice. Pe de altă parte, asistăm la o formă de standardizare vizuală care, în opinia multor artiști, ignoră valoarea expresiei personale și a muncii creative. Deocamdată, fenomenul pare să se afle într-o fază de apogeu, iar rețelele sociale continuă să fie populate de noi și noi „figurine” generate de AI. Însă reacțiile tot mai ferme ale artiștilor ar putea semnala începutul unei polarizări mai clare în rândul creatorilor de conținut digital – între cei care îmbrățișează noile tehnologii și cei care trag un semnal de alarmă cu privire la posibilele consecințe pe termen lung asupra culturii vizuale.
Audiat în Senat, un fost director Facebook a dezvăluit cum legăturile companiei cu China subminau siguranța națională a SUA
Sarah Wynn-Williams, fost director al Facebook, a depus mărturie miercuri în fața Comisiei juridice a Senatului Statelor Unite, acuzând compania de social media că subminează securitatea națională. Wynn-Williams a declarat că Meta informează regimul din China cu privire la eforturile SUA în domeniul inteligenței artificiale, cu scopul de își dezvolta afacerile din China, conform Associated Press. „Suntem angajați într-o cursă a înarmării cu inteligență artificială cu miză mare împotriva Chinei. Iar în perioada în care am lucrat la Meta, directorii companiei au mințit angajații, acționarii, Congresul și publicul american cu privire la ceea ce făceau împreună cu Partidul Comunist Chinez”, a declarat Wynn-Williams. Cartea sa „Careless People”, o relatare explozivă din interior despre perioada petrecută la gigantul social media, s-a vândut în 60.000 de exemplare în prima săptămână și a ajuns în topul zece aș celor mai bine vândute cărți de pe Amazon, în ciuda eforturilor companiei Meta de a discredita lucrarea și a o împiedica pe autoare să vorbească despre experiențele sale în cadrul companiei. „Directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane” Meta a folosit o „campanie de amenințări și intimidare” pentru a o reduce la tăcere pe fosta directoare, a declarat senatorul Richard Blumenthal, un democrat din Connecticut, în timpul audierii. Wynn-Williams a fost director de politici publice globale la Facebook, acum Meta, din 2011 până când a fost concediată în 2017. „Pe parcursul celor șapte ani, am văzut cum directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane. Ei au făcut aceste lucruri în secret pentru a câștiga favoarea Beijingului și pentru a construi o afacere de 18 miliarde de dolari în China”, a spus ea. Wynn-Williams a mai spus că Meta a șters contul de Facebook al unui disident chinez proeminent care trăiește în SUA, cedând presiunilor Chinei în acest sens. Reprezentanții Meta au spus că acel cont, care aparține miliardarului Guo Wengui, făcea publice informații de identificare personală, cum ar fi numere de pașaport, numere de asigurări sociale, numere de identificare națională și adrese de domiciliu ale unor persoane și a fost eliminat deoarece încălca regulile Facebook. Wynn-Williams a mai spus că Meta „a ignorat avertismentele” că construirea unei „conducte fizice” între SUA și China ar oferi Chinei acces la datele utilizatorilor americani. Aceste planuri – numite Pacific Light Cable Network – nu s-au materializat niciodată, dar Wynn-Williams a spus că acest lucru s-a întâmplat doar din cauza intervenției legislatorilor. Răspunsul Meta: mărturia lui Wynn-Williams este „divorțată de realitate” Meta a emis o declarație în care a prezentat mărturia lui Wynn-Williams ca „divorțată de realitate și plină de afirmații false. În timp ce Mark Zuckerberg însuși a făcut public interesul nostru de a oferi serviciile noastre în China și detaliile au fost relatate pe scară largă începând cu peste un deceniu în urmă, adevărul este următorul: nu operăm serviciile noastre în China astăzi.” În ultimele luni Zuckerberg, împreună cu alți directori ai marilor firme de tehnologie, au încercat să-și îmbunătățească poziția în fața Administrației președintelui Donald Trump – prin vizite la Mar-a-Lago și la Casa Albă, precum și prin donații monetare. „Acesta este un bărbat care poartă multe costume diferite”, a spus Wynn-Williams despre Zuckerberg. „Când lucram acolo, a vrut ca președintele Chinei să-i boteze primul copil, învăța mandarina, cenzura după bunul plac. Acum noul său costum este lupta MMA sau… libertatea de exprimare. Nu știm care va fi următorul costum, dar va fi ceva diferit. Folosește orice îl aduce cel mai aproape de putere.” Audierea are loc cu doar câteva zile înainte de începerea procesului antitrust împotriva Meta. Cazul formulat de Comisia Federală pentru Comerț ar putea forța compania să renunțe la Instagram și WhatsApp. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Handelsblatt: UE și China formează noi ALIANȚE, în contextul taxelor vamale impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Scrisoare deschisă către Facebook și TikTok din partea președintei POT, Anamaria Gavrilă. Care sunt îngrijorările grave ale deputatei față de rețelele sociale
Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a adresat o scrisoare deschisă platformelor TikTok și Facebook, acuzând cenzurarea masivă a utilizatorilor care susțin mișcarea suveranistă sau care contestă evenimentele politice recente din România. Gestul vine pe fondul amplificării tensiunilor electorale și al temerilor privind influența instituțiilor statului asupra libertății de exprimare pe internet. Potrivit Anamariei Gavrilă, mai mulți utilizatori care sprijină public figuri precum Călin Georgescu sau George Simion ar fi fost vizați de măsuri restrictive, pierzându-și conturile sau fiind blocați de pe rețelele sociale. Deputata cere răspunsuri clare și transparente privind posibile colaborări ale rețelelor cu instituțiile statului român. Principalele întrebări adresate rețelelor sociale În scrisoarea transmisă public, Anamaria Gavrilă formulează patru întrebări esențiale adresate direct TikTok și Facebook. Printre ele se numără chestiuni legate de posibile colaborări cu serviciile secrete din România, presiuni pentru închiderea conturilor sau ștergerea anumitor tipuri de conținut, existența unor protocoale secrete și eventuale liste de utilizatori monitorizați. „Îi întrebăm direct: Colaborați cu serviciile secrete din România? Vi se cere să închideți conturi sau să ștergeți postări cu un anumit mesaj politic? Aveți protocoale secrete sau presiuni politice? Vi s-au dat liste de utilizatori care trebuie monitorizați?”, a scris Gavrilă pe pagina sa de Facebook. Ea avertizează că, în lipsa unor explicații convingătoare, rețelele sociale riscă să repete greșelile din alte țări, făcând trimitere la momentul în care Mark Zuckerberg a recunoscut public că Facebook a cenzurat conținut la cererea autorităților americane. „Nu vrem să vă regăsiți în aceeași situație rușinoasă ca Mark Zuckerberg. Când se va schimba conducerea politică din România, totul va ieși la iveală. Până atunci, cerem transparență”, a transmis președinta POT. Contextul acuzațiilor și preocupările privind libertatea de exprimare Scrisoarea vine într-un context tensionat în România, după ce rețelele sociale au publicat rapoarte privind activități suspecte în campania electorală. TikTok a anunțat recent că a identificat peste 27.000 de conturi false care susțineau AUR și pe Călin Georgescu. În paralel, potrivit HotNews, s-a constatat o creștere a conturilor de propagandă pro-Rusia pe platformă, unele pretinzând chiar că mesajele vin direct de la Vladimir Putin. În acest climat, Ana Maria Gavrilă consideră că libertatea de exprimare a devenit o miză critică. „Libertatea de exprimare NU e negociabilă. Nu lăsați libertatea românilor să fie strivită de sistem”, a avertizat ea. Deputata subliniază că transparența este singura soluție pentru a păstra încrederea publicului în rețelele de socializare și cere ca orice implicare sau presiune exercitată de instituțiile statului să fie dezvăluită public.
Meta schimbă regulile jocului: conturi speciale pentru adolescenți pe Facebook și Messenger
Meta continuă să răspundă presiunii publice privind siguranța adolescenților în mediul online, extinzând acum funcția Teen Accounts pe Facebook și Messenger. După ce inițial a fost lansată pe Instagram în toamna anului trecut, această funcție vine cu o serie de protecții implicite, gândite să reducă expunerea tinerilor la conținut dăunător sau contacte nedorite. Deși mișcarea vine pe fondul presiunilor exercitate de autoritățile americane, mesajul transmis e clar: Meta vrea să arate că ia în serios siguranța celor mici în online. Ce presupune un cont de adolescent pe Facebook și Messenger Conturile de tip Teen Account sunt concepute pentru a limita drastic interacțiunile pe care adolescenții le pot avea în cadrul aplicațiilor Meta. Odată ce un utilizator sub 16 ani creează un cont sau este identificat ca atare, platforma îl introduce automat într-o experiență mai sigură și mai controlată. Asta înseamnă că mesajele pot fi primite doar de la persoane pe care deja le urmăresc sau cu care au mai interacționat. Mai mult, doar prietenii aprobați pot vedea și comenta la story-uri, iar etichetările, mențiunile și comentariile sunt limitate în mod similar. Practic, se încearcă reducerea riscului de cyberbullying, grooming sau interacțiuni cu străini – lucruri care au devenit tot mai frecvente și problematice în ultimii ani pe rețelele sociale. În plus, adolescenții vor primi notificări după o oră de utilizare zilnică și vor fi automat introduși în Quiet Mode pe timp de noapte – o funcție care limitează notificările și încurajează deconectarea de la ecrane. Pentru a schimba aceste setări, tinerii sub 16 ani au nevoie de acordul părinților. Pentru mai multe detalii despre cum funcționează modul Quiet de pe Instagram, află ce alte funcții similare a introdus Meta. Instagram, ca teren de test: ce am învățat din implementarea anterioară Instagram a fost prima platformă unde Meta a testat acest nou format de conturi pentru adolescenți. Potrivit companiei, până acum au fost transformate în Teen Accounts aproximativ 54 de milioane de conturi, iar rezultatele par promițătoare. Conform datelor oferite de Meta, 97% dintre utilizatorii între 13 și 15 ani și-au păstrat setările de protecție active, ceea ce sugerează un grad mare de acceptare a acestor măsuri. Mai mult, un studiu realizat de Ipsos și comandat de Meta arată că 94% dintre părinții intervievați consideră conturile pentru adolescenți utile, iar 85% spun că acestea îi ajută să-și ghideze mai bine copiii în mediul online. Aceste cifre oferă legitimitate inițiativei și susțin ideea că protecția digitală a tinerilor poate fi implementată eficient fără a afecta complet experiența utilizatorului. Totuși, un punct important adăugat recent este interdicția ca adolescenții sub 16 ani să poată face live-uri pe Instagram fără acordul părinților. De asemenea, nu pot dezactiva funcția care estompează imaginile cu potențial conținut nud în mesajele directe – o mișcare binevenită în contextul tot mai frecventelor cazuri de expunere la conținut explicit. Ce urmează pentru Meta și adolescenții din online Expansiunea acestor funcții către Facebook și Messenger marchează un pas important în direcția uniformizării protecției adolescenților în ecosistemul Meta. Deși momentan aceste actualizări sunt disponibile doar în SUA, Marea Britanie, Australia și Canada, compania a confirmat că urmează să le extindă și în alte regiuni – inclusiv posibil în Europa, unde reglementările privind protecția minorilor sunt deja foarte stricte. Evident, vorbim despre un echilibru delicat între libertatea de exprimare a adolescenților și siguranța lor online. Într-un climat în care autoritățile din mai multe state americane și chiar Surgeon General-ul SUA trag semnale de alarmă privind efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, Meta încearcă să-și curețe imaginea și să evite reglementări mai dure. Dacă ești părinte, merită să urmărești aceste schimbări și să verifici ce opțiuni ai la dispoziție pentru a controla experiența copilului tău în online. Iar dacă ești adolescent, poate că nu toate limitările ți se vor părea confortabile, dar sunt gândite să-ți ofere un spațiu digital mai sigur, fără expunere inutilă sau presiune socială. Rămâne de văzut dacă aceste conturi vor deveni norma în următorii ani și dacă Meta va reuși să mențină un echilibru între responsabilitate și libertate pe rețelele sale. Cert este că direcția pare să fie una pozitiva.
Meta lansează Llama 4, noua armă în lupta AI cu GPT-4 și Google
Meta a surprins lumea tehnologiei cu lansarea, în weekend, a unei noi colecții de modele de inteligență artificială: Llama 4. Aceasta include trei modele principale – Scout, Maverick și Behemoth – care promit să ducă ecosistemul Llama într-o nouă eră, atât din punctul de vedere al performanței, cât și al arhitecturii. Conform Meta, toate cele trei modele au fost antrenate pe cantități masive de date text, imagini și videoclipuri, neetichetate, pentru a dobândi o înțelegere vizuală extinsă, scrie Techcrunch.com. Această lansare vine în contextul unei presiuni crescânde generate de succesul modelelor open-source dezvoltate de laboratorul chinez DeepSeek, care au demonstrat performanțe egale sau superioare față de versiunile anterioare ale Llama. Meta ar fi organizat „war rooms” pentru a înțelege cum au reușit rivalii să reducă drastic costurile de rulare și implementare a unor modele precum DeepSeek R1 și V3. Scout și Maverick sunt deja disponibile public Llama 4 Scout și Llama 4 Maverick pot fi descărcate gratuit de pe site-ul oficial Llama.com și prin intermediul partenerilor Meta, cum ar fi Hugging Face. Behemoth, modelul cel mai avansat din această serie, este încă în faza de antrenare, dar promite performanțe remarcabile. Modelele folosesc o arhitectură nouă, numită mixture of experts (MoE), menită să optimizeze eficiența în procesarea și răspunsul la întrebări. Practic, această abordare împarte sarcinile complexe în subtasks, care sunt preluate de „experți” specializați în probleme specifice. Maverick are 400 de miliarde de parametri în total, dintre care doar 17 miliarde sunt activi simultan, distribuiți între 128 de experți. Scout, în schimb, folosește 16 experți și gestionează 109 miliarde de parametri în total, tot cu 17 miliarde activi. Ce îl face cu adevărat special este fereastra de context uriașă – 10 milioane de tokeni – ceea ce îl face ideal pentru procesarea documentelor extrem de lungi sau cod sursă complex. Behemoth: un colos în formare Meta susține că Behemoth, modelul aflat încă în faza de dezvoltare, va ridica ștacheta și mai sus: cu aproape două trilioane de parametri în total și 288 de miliarde activi, se preconizează că va depăși GPT-4.5, Claude 3.7 Sonnet și Gemini 2.0 Pro la testele de tip STEM, inclusiv rezolvarea de probleme matematice complexe. Totuși, nu va concura cu Gemini 2.5 Pro, care rămâne lider în unele evaluări. Modelele Llama 4 nu sunt în mod explicit orientate spre „raționament” – spre deosebire de modelele OpenAI din seria o1/o3-mini – dar oferă un echilibru între performanță și viteză de răspuns, fără întârzierea specifică modelelor care verifică faptic fiecare răspuns. Disponibilitate, limitări și controverse legate de licență Llama 4 este deja integrat în Meta AI, asistentul inteligent care funcționează în WhatsApp, Messenger și Instagram, în 40 de țări. Cu toate acestea, caracteristicile multimodale sunt limitate, deocamdată, la utilizatorii din SUA și doar în limba engleză. Există însă și restricții notabile: organizațiile sau utilizatorii din Uniunea Europeană nu au voie să utilizeze sau să redistribuie aceste modele, cel mai probabil din cauza reglementărilor stricte privind AI și protecția datelor. În plus, companiile cu peste 700 de milioane de utilizatori activi lunar trebuie să obțină o licență specială de la Meta, care poate fi aprobată sau respinsă după bunul plac al companiei. Meta mai afirmă că Llama 4 este „mai echilibrat” decât versiunile anterioare în abordarea subiectelor controversate. Modelele au fost ajustate să răspundă mai rar cu refuzuri atunci când sunt întrebat despre politică sau subiecte sociale sensibile. Mesajul companiei este că noile modele oferă răspunsuri utile și imparțiale, fără a favoriza o viziune politică anume. Rivalitate acerbă pe piața AI Lansarea Llama 4 vine într-un moment de competiție intensă între giganții AI. În timp ce OpenAI, Anthropic și Google continuă să își perfecționeze modelele, Meta intră în forță cu o gamă care promite să acopere atât nevoile dezvoltatorilor, cât și ale utilizatorilor de zi cu zi. Cu Scout pentru sumarizări și analiză de cod, Maverick pentru conversații generale și Behemoth pentru sarcini grele de tip STEM, Meta pare hotărâtă să își recapete poziția de lider în peisajul AI. Rămâne de văzut dacă această nouă generație va reuși să cucerească încrederea dezvoltatorilor și să depășească obstacolele legislative și de percepție. Cert este că lupta pentru supremație în inteligența artificială a intrat într-o nouă fază, iar Llama 4 este, fără îndoială, un jucător major în această cursă.