Etichetă: Facebook

Zuckerberg schimbă regulile jocului: Prietenii tăi din viitor vor fi inteligențe artificiale

Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, nu mai are nicio reținere în a promova o realitate pe care mulți încă o privesc cu scepticism: o lume în care prietenii, terapeuții și chiar agenții de business vor fi, în majoritate, entități AI. Dacă până acum inteligența artificială părea doar un instrument de productivitate sau o unealtă de asistență digitală, viziunea lui Zuckerberg o transformă într-un înlocuitor al conexiunilor umane reale. Departe de a fi doar un exercițiu de imaginație, această viziune este explicată în detaliu de CEO-ul Meta în podcasturi recente, interviuri și apariții publice. Scopul declarat? Integrarea completă a AI în viața de zi cu zi, nu doar în interacțiunile profesionale, ci și în cele personale și emoționale. Practic, Zuckerberg vrea să redefinească ideea de rețea socială prin mutarea axei de la om–om la om–AI. Una dintre ideile principale promovate de Zuckerberg este că oamenii vor ajunge să caute prieteni digitali, construiți pe baza acelorași principii care stau la baza algoritmilor de recomandare de pe Facebook sau Instagram. „Oamenii vor dori un sistem care îi cunoaște foarte bine, la fel cum o fac acum algoritmii din feed-urile lor”, a spus Zuckerberg în cadrul unui interviu susținut la conferința anuală Stripe. Ce înseamnă asta mai exact? În loc să interacționezi doar cu prieteni reali pe social media, vei avea conversații autentice cu AI care îți cunosc preferințele, istoricul emoțional, stilul de comunicare și chiar umorul. Aceste inteligențe artificiale vor fi concepute pentru a deveni prieteni digitali care îți pot oferi sprijin, companie sau chiar consiliere – într-un mod constant, predictibil și, cel mai important pentru Meta, scalabil. Acest plan vine la pachet cu multiple implicații: o persoană ar putea ajunge să interacționeze zilnic mai mult cu AI decât cu oameni reali. Zuckerberg crede că oamenii sunt deschiși la această idee, tocmai pentru că relațiile sociale tradiționale devin tot mai tensionate și mediate digital. AI-ul vine, astfel, ca o soluție la „oboseala socială” a epocii moderne. Terapeuți virtuali și agenți de business: cum vrea Meta să schimbe lumea serviciilor Zuckerberg merge mai departe și afirmă că în viitorul apropiat, AI-ul nu va fi doar prietenul tău imaginar. Va fi și terapeutul tău, agentul tău de afaceri și chiar partenerul tău creativ. Cu alte cuvinte, viziunea Meta extinde funcționalitatea AI-ului dincolo de simpla conversație, oferind o gamă largă de servicii digitale personalizate. Un AI terapeut ar putea analiza tonul vocii, expresiile faciale și cuvintele alese pentru a detecta stări emoționale, anxietăți sau depresii, oferind sprijin 24/7 fără programare sau costuri. Agenții AI ar putea negocia contracte, redacta emailuri, construi strategii de marketing și chiar genera cod pentru aplicații software, înlocuind astfel o parte considerabilă din actuala forță de muncă digitală. Meta investește deja masiv în dezvoltarea acestor aplicații AI prin laboratoarele sale de cercetare și dezvoltare, inclusiv prin lansarea modelelor de limbaj proprii, concurente cu GPT sau Gemini. Cu fiecare update, aceste modele devin mai „umane”, mai fluente, mai persuasive. O lume cu mai mulți prieteni, dar mai puțină umanitate? Deși pare revoluționară, viziunea lui Zuckerberg ridică o serie de întrebări esențiale despre natura umanității într-o eră digitală. Este cu adevărat de dorit să ne înlocuim conexiunile reale cu unele artificiale? Există riscul să devenim dependenți de confortul relațiilor cu AI, evitând tot mai mult complexitatea, conflictele și profunzimea relațiilor umane? Zuckerberg pare convins că media ideală este una în care oamenii au mai multe conexiuni – chiar dacă majoritatea sunt cu entități digitale. Într-un podcast recent, el spunea că „majoritatea oamenilor își doresc să aibă mai mulți prieteni și conexiuni sociale”, iar AI-ul este cea mai eficientă cale de a le oferi această iluzie de apropiere. Ce se întâmplă, însă, când empatia devine o funcție programabilă, iar atașamentul este simulat? Cât de departe suntem de un scenariu în care singurătatea umană este rezolvată tehnologic, nu social? Zuckerberg nu oferă încă răspunsuri clare la aceste dileme, dar Meta merge înainte, iar direcția este clară: oamenii vor fi conectați, dar nu neapărat între ei.

Așa ceva nu s-a mai văzut. Ce i-a scris tatăl unui star din ATP fiului său, pe internet: A uitat de mama lui în clipa în care și-a cumpărat iubita din zona VIP a unui club de noapte.

Jucătorul de tenis care a făcut senzație la turneul ATP 1.000 de la Monte Carlo, unde a eliminat două nume grele din tenisul mondial, pe triplul câștigător de Grand Slam, Stan Wawrinka, și pe fostul lider ATP, Novak Djokovic, se află în centrul unei controverse pornite pe rețelele sociale. Chilianul Alejandro Tabilo (27 de ani, locul 42 ATP) a avut un schimb de replici acide cu tatăl său, la o postare făcută pe Facebook, cu ocazia Zilei Mamei, sărbătorită în a doua duminică din luna mai. Alejandro Tabilo e acuzat. „Alejandro a uitat de mama sa” Tatăl lui Alejandro, Ricardo, și-a acuzat fiul că s-a distanțat de mama sa, iar afirmațiile pe acesta le-a făcut la postarea jucătorului de tenis au degenerat rapid într-un schimb dur de replici. „Felicitări tuturor mamelor și profit de ocazie pentru a mulțumi Tenis Chile pentru felicitarea cu acea fotografie nostalgică, deoarece Alejandro a uitat de mama sa de când și-a cumpărat iubita într-o secțiune VIP a unui club de noapte din partea de est a capitalei”, a scris Ricardo la secțiunea comentarii. Alejandro nu a ezitat să îi dea replica părintelui său, mai mult, l-a acuzat pe acesta că aruncă informații false în spațul public. „Ricardo Tabilo, ce frumos continui să scrii minciuni într-un mod atât de laș. Acum își amintești că ai o femeie minunată…”, i-a răspuns Alejandro tatălui său, notează Tennis Tonic. Tabilo, cel mai bun jucător din Chile Alejandro Tabilo este cel mai bun jucător din Chile, în acest moment, iar disputa de pe social media aduce în discuție provocările cu care se pot confrunta jucătorii atunci când se află în afara terenului de tenis, dar și impactul pe care îl pot avea aceste discuții, cu notă personală, asupra capacității jucătorile de a-și gestiona viața și de a se concentra asupra a ceea ce le place să facă. În 2025, Alejandro Tabila a participat la zece turnee și a reușit să câștige patru meciuri din cele 14 disputate, iar singurele victorii „legate” au fost cele de la ATP 1.000 Masters de la Monte Carlo, unde l-a învins pe Stan Wawrinka (40 de ani, cel mai longeviv jucător de simplu din circuitul ATP), scor 1-6, 7-5, 7-5, respectiv pe Novak Djokovic, pe care l-a învins cu 6-3, 6-4. Adversarul din optimile de la Monte Carlo i-a fost Grigor Dimitrov, în fața căruia a pierdut, scor 3-6, 6-3, 2-6. Celelalte două victorii ale lui Tabilo au fost la Indian Wells (ATP 1.000), cu Dusan Lajovic, scor 6-3, 7-5, respectiv la Miami Open (ATP 1.000), unde a trecut în primul tur de Corentin Moutet, scor 5-7, 6-3, 7-5. Următorul turneul al lui Alejandro Tabilo este cel de la Roland Garros, al doilea turneu de Grand Slam al anului, care este programat în perioada 25 mai – 8 mai.

CNA, eliminări pe bandă rulantă de materiale de pe platformele TikTok, Facebook, YouTube și Instagram: „Încurajăm publicul să sesizeze conținutul ilegal din online”

Consiliul Național al Audiovizualului a decis să transmită, în perioada 28 aprilie – 9 mai, 43 de ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok, Facebook, YouTube și Instagram. ”Consiliul Național al Audiovizualului – CNA, având calitatea de unică autoritate de reglementare a conținutului audiovizual, inclusiv în mediul online, a aplicat legislația națională în domeniul combaterii conținutului ilegal în online.  În baza Regulamentului (UE) nr. 2022/2065 privind piața unică a serviciilor digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale – DSA), în perioada 28 aprilie – 9 mai, CNA a decis să transmită platformelor TikTok (23), Facebook (18), YouTube (1) și Instagram (1) 43 de decizii privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal”, se arată într-un comunicat al CNA, potrivit Agerpres.ro. „Simpla completare a formularului de petiții de pe site-ul instituției” Impactul total al deciziilor CNA aferent conținutului dat spre eliminare – la data monitorizării –  a fost de 1.937.121 urmăritori și 3.378.490 aprecieri. Potrivit sursei citate, deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutului în cauză. De asemenea, ulterior ordinului, platforma are obligația de a nu mai permite reîncărcarea aceluiași conținut ilegal. ”Menționăm că o decizie privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal poate conține unul sau mai multe materiale identificate pe aceeași platformă”, menționează CNA. Deciziile privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal din online sunt publicate pe site-ul www.cna.ro. ”Încurajăm publicul să se adreseze CNA și să sesizeze conținutul ilegal din online, prin simpla completare a formularului de petiții de pe site-ul instituției”, transmite Consiliul Național al Audiovizualului. CITIȚI ȘI: VIDEO: Sancțiune fără precedent: CNA lovește în Marius Tucă pentru o opinie postată pe YouTube Dan Diaconescu, amendat de CNA: “Plângerea este fără sens” / Reacție la sancționarea lui Marius Tucă: “Cred că nici Ceaușescu nu ar fi făcut așa ceva” Sancțiune fără precedent: CNA lovește în Marius Tucă pentru o opinie postată pe YouTube Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Internetul profețește marea criză economică. De la Lady Gaga la conserve și teniși vintage, rețelele sociale detectează recesiunea

Pe rețelele sociale, orice gest, tendință sau revenire culturală poate deveni semnul unei crize economice iminente. De la hiturile noi ale lui Lady Gaga până la adidașii până la genunchi, internetul glumește, dar cu o anxietate reală în fundal: se apropie o nouă recesiune? Recesiunea, în format meme Nouă muzică de la Lady Gaga? „Indicator de recesiune.” Tenisi vintage până la genunchi? Semn clar că lucrurile o iau razna. Reduceri masive la conserve? Fără îndoială, e criză. Sau cel puțin asta ne spun utilizatorii rețelelor sociale, unde fiecare semn cultural este interpretat ironic ca un preambul al colapsului economic. Fenomenul a explodat în mediul online: orice eveniment care amintește de criza din 2008 sau care semnalează dorința de economisire, revenirea unor trenduri vechi sau pur și simplu o schimbare de „vibe” este catalogat drept semn că vine prăpădul financiar. Nu contează că economia nu este oficial în recesiune – ceea ce contează este percepția colectivă. Iar această percepție e alimentată de o combinație de umor, frică și neputință. Sub glumele aparent inocente, există o tensiune socială profundă. Oamenii simt că ceva e în neregulă, că situația se poate deteriora rapid. Și, neputând schimba mersul lucrurilor, preferă să râdă de ele. Când râsul devine mecanism de supraviețuire Psihologii și sociologii susțin că, în fața incertitudinii, umorul devine un mecanism de apărare. Profesorul Dustin Kidd de la Temple University explică: „Cu cât lucrurile devin mai serioase, cu atât ne bazăm mai mult pe umor pentru a le face față”, scrie CNN. Acest comportament nu este nou – sitcomuri, emisiuni de satiră și acum rețelele sociale oferă un spațiu colectiv pentru procesarea anxietății. Exemplele abundă. În plină criză a asigurărilor de sănătate, rețelele s-au umplut de glume despre „gânduri și rugăciuni în afara rețelei”. În perioada măsurilor dure anti-imigrație, utilizatorii TikTok ironizau ideea de „autodeportare”. Acum, în fața unui posibil colaps economic, fiecare trend – cât de banal – devine un semn ironic al sfârșitului financiar. Recesiunea devine astfel un meme colectiv, un semnal de fum lansat de generații care simt că nu mai au control: „Hei, e cineva bine acolo?” Dacă răspunsul este „nu”, măcar știm că nu suntem singuri. Glumele care pot provoca realitatea Dincolo de aspectul comic, există și un efect pervers: aceste glume pot deveni profeții autoîmplinite. Dacă destui oameni încep să creadă că vine criza, comportamentele lor economice se schimbă. Se reduc cheltuielile, se opresc investițiile, se intră în modul „panică” – exact ceea ce poate adânci o recesiune reală. Acest fenomen nu este nou. Economistul Alan Greenspan propunea în trecut „indicele chiloților bărbătești”: dacă bărbații cumpără mai puțini chiloți, înseamnă că se pregătesc de criză. Azi, acel indicator a fost înlocuit cu TikTok-uri despre conserve, haine second-hand și sfaturi de supraviețuire financiară de la milenialii care au trăit prăbușirea din 2008. Autoarea Kyla Scanlon rezumă perfect starea generală: „Memele sunt un fel de test. Întreabă: sunteți și voi speriați? Și răspunsul, adesea, este un da colectiv – dar în glumă.” Totul devine o glumă când nimic nu mai contează Într-o lume dominată de crize suprapuse – climă, automatizare, locuințe inaccesibile – oamenii par să fi ajuns la concluzia amară că „nimic nu mai contează”. Iar când simțul controlului dispare, totul devine material de meme. Pe de altă parte, nu toți s-au resemnat. Pe lângă glumele despre recesiune, apar și tutoriale serioase: cum să-ți cultivi legume, cum să gătești ieftin, cum să-ți restructurezi bugetul. Însă chiar și aceste sfaturi sunt adesea ambalate ironic, pentru a fi mai digerabile. Concluzia? Internetul râde, dar cu frică. În spatele fiecărui TikTok despre Lady Gaga ca „semn al colapsului economic” se află o realitate mai puțin amuzantă: o lume în care anxietatea e endemică și umorul este, poate, ultimul mod prin care ne păstrăm speranța.

Experiența ta pe Facebook se va înrăutăți și mai mult din cauza unei decizii a UE, avertizează Meta

Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, avertizează că utilizatorii din Uniunea Europeană ar putea avea parte de o „experiență semnificativ mai slabă” pe platformele sale începând din această vară. Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a decis că modelul „consimți sau plătești” introdus de Meta în UE încalcă legislația europeană privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Modelul, lansat recent de companie, le oferă utilizatorilor europeni o alegere controversată: fie acceptă ca datele lor să fie colectate și combinate în scopuri publicitare, fie plătesc un abonament lunar pentru a utiliza serviciile Meta fără reclame personalizate. Comisia Europeană a considerat că această practică nu permite un consimțământ „liber și informat” și a amendat Meta cu 200 de milioane de euro. Ce înseamnă decizia pentru utilizatorii din Europa Meta a declarat, în raportul său financiar trimestrial, că va fi nevoită să facă modificări semnificative modelului său actual de monetizare pentru a se conforma cerințelor DMA. Aceste modificări, avertizează compania, ar putea duce la „un impact semnificativ negativ asupra experienței utilizatorilor din Europa” și ar putea afecta în mod direct veniturile generate în această regiune. Potrivit Meta, efectele s-ar putea resimți chiar din al treilea trimestru al acestui an, în paralel cu procedura de contestare a deciziei europene în instanțele competente. Cu alte cuvinte, europenii ar putea vedea mai puține funcții, o experiență de navigare mai greoaie sau mai multe limitări în utilizarea aplicațiilor Meta, cel puțin temporar. Meta vs. Comisia Europeană: o confruntare în plină desfășurare Analiștii cred că Meta încearcă să transforme nemulțumirea utilizatorilor în presiune publică împotriva Comisiei Europene. „Scopul real este ca publicul să devină vocal împotriva acestui regim de reglementare, care, într-adevăr, ar putea degrada serviciile disponibile pentru rezidenții UE”, a declarat Eric Seufert, analist la Mobile Dev Memo, pentru BBC. Comisia Europeană evaluează în prezent și alte modele alternative de monetizare introduse de Meta, inclusiv variante care folosesc mai puține date personale în scopuri publicitare. Însă până la o decizie clară, Meta are 60 de zile pentru a se conforma deciziei deja emise, în caz contrar riscând sancțiuni suplimentare. Meta prosperă financiar, dar sub presiune legală Paradoxal, avertismentul Meta vine într-un moment în care compania are performanțe financiare solide. Raportul pe primul trimestru al anului arată venituri publicitare consistente și o creștere de 6% a numărului de utilizatori activi zilnic. Mark Zuckerberg a declarat că Meta „face progrese semnificative” în dezvoltarea inteligenței artificiale și a ochelarilor inteligenți, iar Meta AI are deja aproape un miliard de utilizatori activi lunar. Totuși, compania se confruntă și cu alte fronturi de presiune: în SUA, Meta este în proces cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care o acuză că a creat un monopol pe rețelele sociale prin achiziționarea Instagram și WhatsApp. În același timp, Apple a fost amendată recent cu 500 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru practici similare de control asupra propriului ecosistem digital. Ce urmează pentru utilizatorii din România și Europa Deși nu au fost anunțate încă detalii concrete privind modificările pe care Meta le va implementa, este posibil ca acestea să afecteze felul în care utilizatorii europeni interacționează cu Facebook și Instagram: mai puține opțiuni gratuite, mai puține funcții, sau o diferențiere vizibilă față de experiența oferită în alte regiuni ale lumii. Rămâne de văzut dacă acest conflict dintre Meta și UE va duce la o reglementare mai clară a modului în care giganții tech pot monetiza datele utilizatorilor — sau dacă, între timp, experiența digitală a milioane de europeni va fi redusă la un produs „tăiat pe margini”.

Marea Britanie: Platformele de socializare și site-urile web, obligate prin lege să protejeze copiii de accesul la conținut dăunător online

Platformele de socializare și site-urile web vor fi obligate prin lege să protejeze copiii de accesul la conținut dăunător online sau riscă să se confrunte cu amenzi, a declarat autoritatea de supraveghere a comunicațiilor din Marea Britanie (Ofcom). Site-urile trebuie să adere la noile reglementări ale Ofcom – cunoscute sub numele de “Codurile copiilor” – până pe 25 iulie și vor fi obligate să instituie sisteme de verificare a vârstei și să modifice recomandările algoritmilor pentru a li se permite să funcționeze în Marea Britanie în continuare, conform BBC. Orice site care găzduiește pornografie sau conținut care încurajează autovătămarea, sinuciderea sau tulburările de alimentație trebuie să aibă sisteme solide de verificare a vârstei pentru a proteja copiii de accesul la acel conținut. Restricțiile, criticate pentru că nu merg suficient de departe Directorul general al Ofcom, Melanie Dawes, a declarat că decizia marchează o „schimbare radicală”, dar criticii spun că restricțiile nu merg suficient de departe. Criticii mai spun că noile restricții sunt „o pastilă amară.” Ian Russell, președintele Fundației Molly Rose, care a fost înființată în onoarea fiicei sale care s-a sinucis la vârsta de 14 ani, s-a declarat „consternat de lipsa de ambiție” din coduri. Melanie Dawes a răspuns că verificarea vârstei este un prim pas, deoarece „dacă nu știi unde sunt copiii, nu le poți oferi o experiență diferită de cea a adulților”: „Nu există niciodată nimic pe internet sau în viața reală care să fie infailibil… dar acest lucru reprezintă o schimbare radicală.” Ea a recunoscut că, deși „nu își face iluzii” că unele companii „pur și simplu nu înțeleg sau nu vor”, Codurile sunt literă de lege în Marea Britanie. „Dacă vor să servească publicul britanic și dacă doresc privilegiul în special de a-și oferi serviciile persoanelor sub 18 ani, atunci vor trebui să schimbe modul în care funcționează aceste servicii”. Profesorul Victoria Baines, fost ofițer de siguranță la Facebook, a declarat pentru BBC că este „un pas în direcția bună”: „Marile companii de tehnologie încep cu adevărat să înțeleagă situația, așa că pun alocă bani pentru asta și, mai important, alocă personal pentru asta”. Algoritmi modificați și sisteme de raportare și reclamații mai simplificate Conform Codurilor, algoritmii vor trebui, de asemenea, să fie configurați pentru a filtra conținutul dăunător din fluxurile și recomandările copiilor. Pe lângă verificarea vârstei, vor exista și sisteme de raportare și reclamații mai simplificate, iar platformele vor trebui să ia măsuri mai rapide pentru a evalua și a combate conținutul dăunător atunci când sunt informate în acest sens. Toate platformele trebuie să aibă, de asemenea, o „persoană desemnată responsabilă pentru siguranța copiilor”, iar gestionarea riscurilor pentru copii va fi revizuită anual de un organism superior. Dacă companiile nu respectă reglementările impuse până pe 24 iulie, Ofcom a anunțat că are „puterea de a impune amenzi și – în cazuri foarte grave – de a solicita un ordin judecătoresc pentru a împiedica site-ul sau aplicația să fie disponibilă în Marea Britanie”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Ursula von der Leyen: UE ar putea IMPOZITA marile firme tech, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind taxele vamale ale lui Donald Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană. Sancțiuni de 700 de milioane de euro pentru giganții americani

Comisia Europeană a anunțat miercuri impunerea unor sancțiuni financiare în valoare totală de 700 de milioane de euro împotriva companiilor americane Apple și Meta (deținătorul Facebook și Instagram), acuzându-le de încălcarea normelor de concurență. Măsurile vin într-un context tensionat la nivel transatlantic, cu un posibil impact asupra relației comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în special în condițiile în care președintele american Donald Trump a criticat deja vehement reglementările europene privind serviciile digitale. Apple, sancționată pentru abuz de poziție dominantă și restricționarea concurenței Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro pentru practicile anticoncurențiale din App Store, acuzată că ar fi abuzat de poziția sa dominantă în dauna dezvoltatorilor de aplicații și a utilizatorilor finali. Potrivit Comisiei Europene, compania a restricționat în mod nedrept capacitatea dezvoltatorilor de a-i informa pe utilizatori despre opțiuni alternative de achiziție a serviciilor, la prețuri mai mici, în afara magazinului Apple. În plus, Apple a primit o altă amendă de 200 de milioane de euro pentru modul în care gestionează datele personale, fiind vizată de noile reguli europene privind protecția consumatorilor și utilizarea datelor cu caracter personal. Aceste sancțiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament privind piețele digitale (DMA), intrat în vigoare în urmă cu un an. Scopul reglementărilor este limitarea abuzului de poziție dominantă de către platformele digitale majore și stimularea unui climat concurențial echitabil în piața online. Meta, sub presiunea respectării normelor de transparență Și Meta a intrat în vizorul autorităților europene, compania fiind vizată pentru nerespectarea unor cerințe legale legate de modul în care colectează și utilizează datele utilizatorilor. În mod specific, Comisia acuză Meta că nu le oferă suficient control consumatorilor asupra datelor personale atunci când aceștia utilizează serviciile companiei, precum Facebook și Instagram. Deși nu s-a anunțat o amendă separată pentru Meta în acest moment, este de așteptat ca procedurile să continue, în condițiile în care compania este deja implicată într-o serie de investigații legate de practicile sale privind confidențialitatea. Tensiuni comerciale în creștere între UE și SUA Sancțiunile vin într-un moment sensibil, când Uniunea Europeană se află în negocieri cu administrația Trump pentru eliminarea taxelor vamale suplimentare impuse de Washington. În prezent, SUA aplică tarife de 25% pentru automobile, oțel și aluminiu provenite din Europa, la care se adaugă o suprataxă de 10% pentru alte bunuri. Donald Trump a criticat în termeni duri măsurile luate de Bruxelles, susținând că acestea reprezintă „piedici nejustificate” în calea firmelor americane care oferă servicii digitale în Europa. Spre deosebire de alte decizii importante ale Comisiei, amenzile anunțate miercuri au fost făcute publice doar printr-un comunicat de presă, fără o conferință oficială, ceea ce a alimentat speculații privind presiunile diplomatice în jurul acestui subiect. Apple contestă sancțiunea, dar UE își menține poziția În reacție la decizia Comisiei, Apple a calificat amenda ca fiind „nedreaptă” și a anunțat că va face apel, menționând că va continua dialogul cu autoritățile europene. Compania susține că restricțiile din App Store au fost concepute pentru a proteja utilizatorii și că oferă un echilibru între siguranță și libertatea dezvoltatorilor. Cu toate acestea, oficialii europeni afirmă că sancțiunile sunt „modeste” în comparație cu veniturile generate de giganții din tehnologie și că ele reprezintă doar începutul unui val mai larg de reglementări care vizează reechilibrarea pieței digitale. În trecut, Comisia Europeană a mai aplicat amenzi considerabile altor companii americane din domeniul tehnologiei. În martie 2024, Apple a fost deja sancționată cu 1,8 miliarde de euro în urma unei plângeri formulate de Spotify, care acuza restricționarea concurenței pe segmentul serviciilor de streaming muzical. Decizia de miercuri reconfirmă determinarea Bruxelles-ului de a impune reguli clare marilor platforme digitale, chiar și cu riscul de a tensiona relațiile comerciale cu Statele Unite. Pe măsură ce noul regulament DMA capătă aplicabilitate deplină, se conturează o eră în care giganții tech trebuie să respecte reguli mai stricte în Europa, în special în ceea ce privește transparența, accesul la piață și protecția utilizatorilor.

Cum sa dispari de pe internet: 9 pasi simpli ca sa-ti stergi urmele digitale si sa-ti protejezi identitatea

Trăim într-o eră în care viața noastră digitală a devenit la fel de vizibilă — uneori chiar mai vizibilă — decât cea reală. Fiecare căutare pe Google, fiecare like, comentariu sau fotografie postată contribuie la construirea unei identități online care, de cele mai multe ori, scapă de sub controlul nostru. Informațiile personale ajung să fie analizate, vândute și exploatate de platforme, companii de marketing sau chiar persoane rău intenționate. Totodată, greșelile din trecut, postările nefericite sau simpla expunere excesivă pot deveni vulnerabilități majore. Tot mai mulți oameni își pun întrebarea: este posibil să dispari de pe internet? Sau măcar să îți reduci amprenta digitală? Răspunsul este da — dar implică răbdare, disciplină și câțiva pași bine calculați. Fie că vrei să limitezi expunerea datelor tale personale, să scapi de insistența reclamelor direcționate sau pur și simplu să-ți recâștigi intimitatea, există metode concrete care te pot ajuta să îți ștergi urmele din spațiul online. Mai jos găsești un ghid structurat în 9 pași care te poate ajuta să-ți recapeți controlul asupra identității tale digitale: 1. Cauta-te pe Google si alte motoare de cautare Primul pas este sa vezi ce informatii despre tine sunt deja disponibile public. Cauta-ti numele complet, adresa de email si eventuale nume de utilizator pe Google, Bing si DuckDuckGo. Noteaza site-urile si platformele care iti afiseaza date personale. 2. Cere stergerea informatiilor (dreptul de a fi uitat) In Uniunea Europeana ai dreptul legal de a cere stergerea informatiilor personale din motoarele de cautare. Google, de exemplu, are un formular dedicat pentru aceste solicitari. Va trebui sa oferi linkurile exacte si sa explici de ce cererea ta este justificata. 3. Verifica daca datele tale au fost compromise Foloseste site-ul https://haveibeenpwned.com pentru a verifica daca adresele tale de email sau numerele de telefon au fost implicate in brese de securitate. Daca da, schimba imediat parolele si dezactiveaza conturile vechi. 4. Fa un control de securitate pe conturile Google Acceseaza Google Account > Security Checkup pentru a vedea ce dispozitive si aplicatii au acces la datele tale. Dezactiveaza ce nu recunosti si activeaza autentificarea in doi pasi. 5. Foloseste servicii care elimina datele tale din bazele de date publice Exista servicii precum DeleteMe sau Incogni care, contra cost, trimit cereri automate catre brokeri de date si site-uri de tip „people search” pentru a-ti elimina informatiile personale. 6. Blocheaza sau sterge conturile de pe retelele sociale Facebook, Instagram, X (fostul Twitter), TikTok sau alte retele sunt surse masive de informatii personale. Daca nu le poti sterge complet, macar seteaza-le pe privat, limiteaza ce postezi si dezactiveaza cautarea contului prin email sau numar de telefon. 7. Ia in calcul stergerea completa a conturilor sociale Daca vrei o solutie radicala, acceseaza setarile conturilor si cauta optiunea de stergere definitiva. Majoritatea platformelor ofera o perioada de gratie de cateva zile pana la stergerea efectiva a datelor. 8. Sterge conturile vechi si postari inutile Bloguri uitate, forumuri, site-uri de recenzii sau conturi pe platforme vechi? Elimina-le. Daca nu iti mai amintesti parolele, foloseste un manager de parole sau serviciile de recuperare a conturilor. 9. Ascunde-te acolo unde nu poti disparea Daca o platforma nu permite stergerea contului, editeaza profilul si inlocuieste datele reale cu informatii generice. Schimba fotografiile, adresele si chiar numele pentru a reduce vizibilitatea. Concluzie A disparea complet de pe internet nu este intotdeauna posibil, dar iti poti reduce considerabil amprenta digitala si poti preveni expunerea inutila a informatiilor personale. Cu rabdare si consecventa, poti sa-ti recapeti controlul asupra vietii tale private online.

Resetare radicală: Cum ideea „nebunească” a lui Zuckerberg de a șterge listele de prieteni ar fi putut schimba Facebook pentru totdeauna

În 2022, Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a propus o strategie radicală pentru a revitaliza Facebook: ștergerea completă a listelor de prieteni ale utilizatorilor. Această idee a fost dezvăluită în timpul unui proces antitrust intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva Meta, unde au fost prezentate e-mailuri interne din companie. Zuckerberg a sugerat că, prin resetarea rețelelor de prieteni, utilizatorii ar fi fost încurajați să-și reconstruiască conexiunile, ceea ce ar fi putut duce la o creștere a interacțiunii pe platformă. El a propus testarea acestei idei într-o țară mai mică pentru a evalua impactul înainte de o implementare globală. Tom Alison, șeful Facebook, și-a exprimat scepticismul față de această propunere, subliniind importanța conexiunilor de prietenie pentru experiența utilizatorilor, în special pe Instagram. Contextul procesului antitrust și strategiile Meta Această revelație a venit în contextul unui proces antitrust intentat de FTC împotriva Meta, acuzând compania de monopol în domeniul rețelelor sociale. FTC susține că achizițiile Instagram și WhatsApp de către Meta au fost strategii pentru a elimina concurența și a menține dominația pe piață. În timpul procesului, au fost prezentate și alte idei strategice discutate intern la Meta, inclusiv posibilitatea de a transforma profilurile Facebook într-un model bazat pe urmăritori, similar cu alte platforme de social media. Zuckerberg a declarat că Facebook nu mai este axat exclusiv pe conexiunile personale, ci a evoluat într-o platformă de descoperire și divertisment, unde doar 20% din conținut provine de la prieteni, restul fiind generat de algoritmi și creatori de conținut. Implicațiile unei astfel de schimbări radicale Propunerea de a șterge listele de prieteni ar fi avut implicații majore asupra modului în care utilizatorii interacționează pe Facebook. Conexiunile personale sunt fundamentul rețelelor sociale, iar o astfel de resetare ar fi putut duce la pierderea încrederii utilizatorilor și la scăderea activității pe platformă. Deși ideea nu a fost implementată, ea reflectă nivelul de îngrijorare al conducerii Meta privind relevanța culturală în scădere a Facebook. În loc să adopte această strategie radicală, Meta a ales să introducă o nouă filă de prieteni care afișează doar conținut de la prieteni, fără intervenția algoritmilor, încercând astfel să readucă platforma la valorile sale inițiale. Această abordare subliniază dilema cu care se confruntă platformele de social media: cum să mențină interesul utilizatorilor într-un peisaj digital în continuă schimbare, fără a compromite experiența autentică care le-a consacrat. În concluzie, ideea lui Mark Zuckerberg de a șterge listele de prieteni de pe Facebook evidențiază provocările cu care se confruntă giganții tehnologici în eforturile lor de a rămâne relevanți și competitivi. Deși această propunere nu a fost pusă în aplicare, ea oferă o perspectivă asupra nivelului de inovație și riscuri pe care liderii din industrie sunt dispuși să le ia pentru a-și menține poziția pe piață.

Figurinele „starter pack” au cucerit Facebook-ul: arată ca jucăriile copilăriei la cutie, amuză pe unii, dar au stârnit și revolte

Un nou fenomen vizual, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, a luat cu asalt rețelele sociale în ultimele zile. Așa-numitele „starter pack-uri” – imagini care înfățișează persoane sub formă de figurine, ambalate ca păpușile clasice din copilărie, în cutii transparente, alături de obiecte reprezentative – s-au răspândit viral pe platforme precum Facebook, X (fostul Twitter) sau Instagram. Deși trendul a fost inițial întâmpinat cu entuziasm și umor, nu toată lumea îl consideră inofensiv. Un fenomen vizual alimentat de inteligența artificială Formatul presupune crearea, cu ajutorul unor modele de inteligență artificială, a unei imagini care transformă o persoană – reală sau fictivă – într-o figură de acțiune stilizată. Aceasta este însoțită de „accesorii” simbolice: de la obiecte cotidiene, până la elemente care definesc ocupația, pasiunile sau chiar stereotipurile atribuite respectivei persoane. Rezultatul final este ambalat grafic ca o jucărie de raft, imitând ambalajele jucăriilor de tip Ken, Barbie sau figurine Marvel. Imaginile rezultate sunt adesea ironice, caricaturale și construite pentru a stârni zâmbete – fie că este vorba de o autoironie, fie de un comentariu vizual la adresa unei figuri publice. Printre „figurinele” generate au apărut politicieni, influenceri, personaje din pop culture, dar și avataruri ale utilizatorilor obișnuiți. Realizarea de figurine cu ajutorul AI a cuprins o gamă largă de personaje, de la cele politice la cele din filme și seriale populare în România. În imagine: Firicel și Bobiță, celebrii din serialul de la Pro TV Las Fierbinți. (Imagini Facebook) Reacția ilustratorilor: între frustrare și protest creativ În ciuda popularității de care se bucură trendul, un număr tot mai mare de ilustratori și artiști vizuali s-au declarat nemulțumiți de această explozie a conținutului generat de AI. Motivul invocat este familiar: utilizarea masivă a inteligenței artificiale în spațiul creativ riscă să devalorizeze munca manuală, să uniformizeze stilurile și să elimine diversitatea artistică autentică. Ca reacție, mai mulți desenatori au inițiat o contramișcare sub hashtagul #StarterPackNoAI, promovând creații desenate manual în același format, tocmai pentru a sublinia unicitatea și expresivitatea artei realizate de oameni. Printre cei mai vocali se numără ilustratori cunoscuți în spațiul francofon, care au replicat vizual formatul „starter pack”, dar folosind doar creionul și tableta grafică – fără generare automată. Mesajul este clar: ceea ce face ca o lucrare artistică să fie valoroasă nu este doar produsul final, ci procesul, alegerea subiectivă a detaliilor și vocea distinctă a autorului. Între divertisment și dezbatere etică Dezbaterea privind utilizarea AI în artă este departe de a fi nouă, însă fenomenul „starter pack” pare să fi relansat discuțiile într-un mod mai accesibil și mai vizibil pentru publicul larg. Pe de o parte, avem un instrument ludic care permite oricui să experimenteze și să creeze fără cunoștințe tehnice. Pe de altă parte, asistăm la o formă de standardizare vizuală care, în opinia multor artiști, ignoră valoarea expresiei personale și a muncii creative. Deocamdată, fenomenul pare să se afle într-o fază de apogeu, iar rețelele sociale continuă să fie populate de noi și noi „figurine” generate de AI. Însă reacțiile tot mai ferme ale artiștilor ar putea semnala începutul unei polarizări mai clare în rândul creatorilor de conținut digital – între cei care îmbrățișează noile tehnologii și cei care trag un semnal de alarmă cu privire la posibilele consecințe pe termen lung asupra culturii vizuale.